După desfiinţarea CCUB - anul 1993. Cercetătorii CCUB, care în marea lor majoritate obţinuseră titlul de doctor, au ocupat posturi didactice în diferite facultăţi: Tudor Bălănescu, Gheorghe Marian, Denis Enăchescu, Ştefan Ştefănescu, Florentina Hristea, Emil Perjeriu, Andrei Baranga, Mircea Adam, Rodica Niculescu, Victorina Panaite, la noi, la Facultate de Matematică; Gheorghe Petrescu, Dumitru David şi Paul Radovici la Universitatea din Piteşti; Marin Vlada, Liviu Sofonea şi Cor­nel Stănescu la Facultatea de Chimie; Grigore Albeanu la Universitatea "Spiru Haret"; Nicolae Popoviciu (de care îmi amitesc cu plăcere, fiind primul meu doctorand) la Academia Militară şi Universitatea Hyperion; Maria Tudor la ASE; Matei Bogdan la Facultatea de Ştiinţe Politice. Cea mai mare parte a cercetătorilor au fost îndrumaţi la doctorat de acad. Solomon Marcus, prof. C. P. Popovici, prof. Leon Livovschi şi de subsemnatul. Alţi foşti colaboratori ai CCUB predau în universităţi străine: Radu Niculescu în Aukland (Noua Zeelandă), Gheorghe Marian şi Gheorghe Doina în Sheffield (Anglia); Şerban Gavrilă este informatician în SUA. Peste 50 de tineri din ţară şi peste 20 străini, şi-au pregătit tezele de doctorat în Catedra de Informatică sau la CCUB.

Ion Văduva în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea IV - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus): 32. Matei Bogdan, inginer-informatician, formator al generaţiilor de informaticieni; 33. Maria Lovin, inginer-informatician, pionier al informaticii româneşti; 34. Victorina Panaite, matematician-informatician, pionier al informaticii româneşti; 35. Dorin Panaite, inginer-informatician, pionier al informaticii româneşti; 36. Elena-Liliana Popescu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 37. Mihail Cherciu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 38. Paul Radovici-Mărculescu, matematician–informatician; 39. Mircea Adam, un formator al generaţiilor de informaticieni; 40. Rodica-Florentina Niculescu, matematician-informatician; 41. Gheorghe Petrescu, matematician-informatician; 42. Petre Preoteasa, matematician-informatician; 43. Constantina Ioan, matematician-informatician.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea I - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):

1. Leon Livovschi, un pionier al informaticii româneşti şi colaborator apropiat al acad. Gr. C. Moisil; 2. Constantin P. Popovici, colaborator al acad. Gr. C. Moisil şi unul din primii profesori de informatică; 3. Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni români; 4. Dragoş Vaida: matematica şi informatica, în consonanţă; 5. Ion Văduva, dezvoltator al CCUB fondat de Gr. C. Moisil, un iniţiator şi dezvoltator de cercetări în simularea stochastic; 6. Sergiu Rudeanu, un teoretician în algebră universală, algebră booleană, programarea pseudo-booleană ; 7. Un discipol al lui Gr. C. Moisil: Luminiţa State; 8. Octavian Bâscă, un pionier al informaticii româneşti ; 9. Nicolae Ţăndăreanu, un pionier al informaticii româneşti; 10. Emil N. Perjeriu, destinul unui geometru informatician; 11. Ioan Tomescu, creator al şcolii româneşti de teoria grafurilor;

Marin Vlada în Volumul III, cap. 6, proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea II - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):
12. Virgil Emil Căzănescu, un teoretician al fundamentelor informaticii; 13. Nicolae Popoviciu, matematician, un pionier al informaticii româneşti; 14. Gheorghe Păun, un matematician-informatician iniţiator al modelului de Membrane Computing: P systems; 15. Cristian Calude, un discipol al acad. Solomon Marcus cu contribuţii în teoria algoritmică a informaţiei şi calcul cuantic;
16. Horia Georgescu, promotor al limbajelor şi tehnicilor de programare; 17. Adrian Atanasiu, un teoretician al limbajelor formale, criptografiei formale şi prelucrării limbajului natural; 18. George Georgescu, un profesor de logici fuzzy şi de teoria combinatorică; 19. Alexandru Mateescu, un matematician al limbajele formale şi al structurilor matematice discrete; 20. Ileana Popescu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 21. Tudor Bălănescu, Şerban Gavrilă, Marian Gheorghe, Radu Nicolescu, Liviu Sofonea: abordare pragmatică şi formalizată a metodologiilor de programare;
22. Ioan Roşca, un matematician expert în metode numerice şi metoda elementului finit;

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea III - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):
23. Denis Enăchescu, un informatician expert în metoda Monte Carlo, Data Mining şi Inteligenţa Articială; 24. Anton Bătătorescu, un informatician expert în statistică şi cercetări operaţionale; 25. Ştefan Ştefănescu, un informatician specialist în modele statistice, algoritmi şi prelucrări de date; 26. Marin Popa, un matematician expert în reţele Petri şi reţele de calculatoare, formator al generaţiilor de informaticieni; 27. Rodica Ceterchi, un matematician al limbajelor formale, teoriei categoriilor şi al algebrelor universale; 28. Marin Vlada, un informatician expert în Grafica pe calculator, Inteligenţa artificială şi tehnologii e-Learning; 29. Ileana Streinu, un matematician-informatician cu cercetări în Inteligenţa artificială şi în geometria computaţională; 30. Mihaela Maliţa, un informatician al inteligenţei artificiale şi al tehnologiilor; 31. Monica Tătărâm, un formator al generaţiilor de informaticieni;

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), prima unitate de informatică înfiinţată în România. Anul 1962 – acad. Grigore C. Moisil înfiinţează Centrul de Calcul, pe lângă Catedra de Algebră condusă de Moisil, cu statut de laborator, ce va deveni Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB) la Facultatea de Matematică, primul cu acest profil din ţară. În activităţile organizate pentru utilizarea calculatorului s-a pregătit un număr de cercetători din care erau matematicieni, ingineri, fizicieni, economişti, lingvişti, logicieni.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), prima unitate de informatică înfiinţată în România. Anul 1962 – acad. Grigore C. Moisil înfiinţează Centrul de Calcul, pe lângă Catedra de Algebră condusă de Moisil, cu statut de laborator, ce va deveni Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB) la Facultatea de Matematică, primul cu acest profil din ţară. În activităţile organizate pentru utilizarea calculatorului s-a pregătit un număr de cercetători din care erau matematicieni, ingineri, fizicieni, economişti, lingvişti, logicieni.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt consideraţi pionieri ai informaticii româneşti următoarele personalităţi: Ştefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Victor Toma, Leon Livovschi, Tiberiu Popoviciu, Solomon Marcus, Mircea Maliţa, Mihai Drăgănescu, Marius Guran, Mircea Petrescu, Vasile Baltac, Dan Farcaş, Ioan Tomescu, Constantin P. Popovici, Dragoş Vaida, Ion Văduva, Sergiu Rudeanu, Emil Muntean, Adolf Haimovici, Călin Petru Ignat, Costică Cazacu, Stelian Niculescu, Grigor Moldovan, Edmond Nicolau, Nicolae Ţăpuş.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anul 1969 - demisia lui Gr. C. Moisil de la conducerea CCUB. În anul 1968 Guvernul României a început să dezvolte industria proprie de calculatoare. La începutul anului 1969 s-au cumpărat câteva calculatoare IRIS-50 împreună cu tehnologia corespunzătoare de la firma franceză CII=Companie Internationale d'Informatique. Atunci s-au înfiinţat multe Centre de calcul şi a început o activitate intensă de pregătire de cadre prin cursuri de informatică. Deşi CCUB nu avea suficient per­sonal, totuşi a organizat multe astfel de cursuri [2]. În vara anului 1969 Comisia Guvernamentală de Informatică (de fapt un organism politic!) a organizat o întâlnire cu toţi managerii Centrelor de calcul din ţară. La şedinţă (cred că pe nedrept) Moisil a fost aspru criticat pentru că nu folosea eficient calculatorul IBM. Cum Moisil era un om mândru, s-a supărat şi şi-a anunţat demisia de la CCUB. Probabil, el a sperat ca Decanul Facultăţii de Matematică, prietenul său de o viaţă, acad. Nicolae Teodorescu nu-i va accepta demisia, dar datorită presiunilor politice demisia i-a fost aprobată. După demisie Moisil a fost foarte afectat.

Ion Văduva în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începutul informaticii româneşti: 1953, 1957 sau 1959. informatică românească?
Se poate lua ca reper anul 1953. În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA şi URSS, în activitatea de cercetare privind "Teoria circuitelor de comutaţie" – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Pentru aceste rezultate acad. Gigore C. Moisil primeşte - în anul 1996, Computer Pioneer Award (IEEE - Computer Society).

Se poate lua ca reper anul 1957, când România şi-a construit propriul său calculator electronic. În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat şi construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele Bucureşti. Astfel, ROMÂNIA a fost a VIII-a ţară din lume ce a proiectat şi a construit un calculator electronic cu tuburi electronice (1957).

Se poate lua ca reper anul 1959, când în România a apărut secţia "Maşini de calcul", la iniţiativa acad. Grigore C. Moisil, care a funcţionat în ultimii 2 ani terminali din cei 5 ani cât dura programul de studii la Facultatea de Matematică şi Fizică din acea vreme. Aceasta a funcţionat până în anul 1971 când s-a introdus secţia "Informatică".

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (15 mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

FUNDAMENTAREA MODELELOR PENTRU COMPUTING ŞI DEZVOLTAREA DOMENIULUI INFORMATICĂ - În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA şi URSS, în activitatea de cercetare privind "Teoria circuitelor de comutaţie" – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Pentru aceste rezultate acad. Gigore C. Moisl primeşte - în anul 1996, Computer Pioneer Award (IEEE - Computer Society). În perioada 1971-1980 (1967, 1971, 1972) au urmat programe pentru sistemul naţional de informatică şi conducere, privind dotarea cu tehnică de calcul.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, românii, nu am progresat decât împinşi de la spate, dar şi atunci - doar în două cazuri: când am avut parte de nişte conducători geniali sau când am fost conduşi de străini. Faptul că prima universitate din spaţiul românesc a apărut (1860, Iaşi) la mai mult de o jumătate de mileniu după Universitatea din Praga (1348), este, probabli, primul argument care susţine această tristă constatare.

Marian Pătraşcu (iulie 2015)
Adăugat de Marian Pătraşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În anul 1959, inspirat de Congresul internaţional al matematicienilor româ­ni de la Bucureşti (din anul 1956), acad. Grigore Moisil (1906-1973), profesor de algebră la Facultatea de Matematica şi Fizică din Bucureşti, a înfiinţat pentru prima dată în ţară specializarea "Maşini de calcul", în această facultate. Programul acestei specializări era extins pe ultimii doi ani de studii (din cei cinci!). Disciplinele specializării au fost la început mai degrabă teoretice, dar pe parcurs profesorii au folosit şi experienţa Institutului de Fizică Atomică (IFA) care a construit primele maşini de calcul CIFA (Calculatorul Institutului de Fizică Atomică) (de prima, spre a doua generaţie!), începând cu anul 1956. Primii profesori au fost Paul Constantinescu şi Constantin P. Popovici, iar primii 10 absolvenţi (din anul 1961) ai secţiei au fost angajaţi cu precădere la IFA sau în institute de cercetare cu profil de inginerie electronică sau automatică.

Ion Văduva în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Premierului plagiator Victor Ponta: soluţia pentru anularea verdictului de plagiat la doctorat dat de Universitatea din Bucureşti

Universitatea un verdict a dat,
Că la doctoratu-ţi tu ai plagiat;
Anulaţi verdictul, chiar de-i o demenţă,
Printr-o ordonanţă dată de urgenţă!...

epigramă de George Budoi din Plagiere şi plagiatori (27 iulie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diplome false la Universitatea Ecologică

Falsul este dovedit
Şi remarcă analistii
Pentru "verzi" s-au murdărit
Până şi ecologistii!

epigramă de Gheorghe Constantinescu-Gecko din Urmaşii lui Cincinat... (aprilie 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ferma animalelor cu carte sau Ograda licenţiată

Într-o zi, oaia decretă, cu minte,
Că fiecare animal este isteţ,
Şi toţi să-şi facă, ca urmare,
Câte o universitate în coteţ.

"Nu este între noi nicio deosebire,
Toţi suntem la fel de inteligenţi şi buni la fire,
Nimeni să nu se lase mai prejos,
Să mai facă de acum munca de jos."

Porcul murdar, tăvălindu-se-n noroi,
Înfiinţă "Universitatea de Guiţuri noi",
Şi se gândi să facă şi un doctorat
Cu noua specializare "De râmat".

Oaia care a fost cea mai isteaţă,
Inaugură specializarea "Mintea creaţă",
Şi înscrisese ca studentă capra din verdeaţă,
Pe motiv că-i totdeauna mare săltăreaţă.

Pisicile ce miaună noapte-n frunzişuri,
Făcură specializarea de "Veneţia tufişuri",
Iar cele elegante ce îşi pun fundiţă,
Organizară "Facultatea de Codiţă".

Iar măgarul mereu încăpăţânat,
Înfiinţă o Universitate: "Multe răgete prin sat",
Şi tot zbierând aiurea "Iha! Iha!", stivă,
Făcu a doua specializare de "Salivă".

Catârul dorind s-arate că nu e prost,
Întemeie o "Universitate fără rost".

Câinele care lătra la intrare, lângă scară,
Începu să studieze la "Marea râgâială".
Şi tot făcând la toţi "Ham, ham",
S-a specializat apoi şi în "Tam-tam".

Curcanul ca-ntotdeauna îngâmfat,
Făcu specializarea de "Sărit-Bătut în cap".
Cocoşul imediat i s-a aliat
Şi s-a înscris la Masterat.

Chiar gâsca tot mergând agale aşa,
Înfiinţă o "Facultate de Gaga",
Iar raţa fiind foarte isteaţă,
Făcu o cercetare ştiinţifică: "La noi în cotineaţă".

Găina nu se lăsă nici ea mai prejos,
Şi concepu specializarea "Ouă pe din dos".
Colaboră cu bibilica,
La a doua specializare "Numai atâtica".

Doar calul cel sportiv şi necăjit,
Făcu o Universitate la nivel mărit,
Cu Facultatea "Toţi la călărit"
Şi bivolii, studenţi s-au priponit.

Iapa ce trăgea azi la trăsură,
Ajunse la mass-media de la dresură,
La Universitatea "Ţinem Interviuri-Spălătură",
Cu specializarea "Elogiem pe-oricine fără jenă sau măsură".

Boii ajunseră cei mai ambiţioşi
Şi studiau la doctorat tema "Acum nu mai există proşti!"
Iar vacile dotate cu mult har,
Au înfiinţat o "Facultate De bălegar",
Şi toate au devenit profesor universitar.

Ajunse astfel orice animal cu carte,
Căci toată ograda are acum facultate
Şi te întrebi de trebuie să-nveţe cineva ceva,
Dacă aproape toţi sunt specialişti... de tinichea!

Morala
Oaia-ntr-o zi se-mbolnăvi
Şi constată că nu găsi,
Cineva să o poată trata
Deşi toţi aveau patalama.

fabulă de Cornelia Păun Heinzel din revista Atheneum din Canada (5 aprilie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universitatea reuşeşte în cel mai fericit caz, să facă din cineva un autodidact.

citat din Gheorghe Iancovici
Adăugat de boştină n gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culori în calendar

de la Andrei la Ioan,
de la Ioan la Dumitru
de la Dumitru la Gheorghe,
de la Gheorghe la Mihai,
de la Mihai la Nicolae,
de la Nicolae la Vasile,
tot pământul se îmbracă în culori
vii, vesele, mohorâte sau triste,
iar culorile se amestecă într-un cer
peste o primăvară
peste o vară,
peste o toamnă,
peste o iarnă,
peste un pământ răscolit de nevoi, de griji
doar uneori de bucurii,
la sărbători toate culorile se adună să spună povestea
unor oameni simpli,
ce au trăit şi murit într-un pământ numai al lor.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CERCETĂRI PRIVIND FUNCŢIILE RECURSIVE, LOGICA ŞI TEORIA DEMONSTRAŢIEI - În anul 1927, matematicianul român Gabriel Sudan (1899-1977), cu doctoratul la David Hilbert, a dat primul exemplu de funcţie recursivă care nu este primitiv recursivă, înaintea lui Wilhelm Ackermann (1928). În perioada 1934-1942, la Universitatea din Iaşi, matematicianul Grigore C. Moisil (1906-1973) se ocupa de «Logică şi teoria demonstraţiei» şi propunându-şi «să înveţe matematica de la început», la «minunata bibliotecă» a Seminarului matematic din Iaşi, a studiat cartea lui Hilbert şi Ackermann, dar şi cele 3 volume "Principia Mathematica" ale lui Russel şi Whitehead. Profesorul Moisil a aflat despre logicile cu mai multe valori ale lui Lukasiewicz, în primăvara anului 1935, când T. Kotarbinski, profesor la Universitatea din Varşovia, a ţinut la Iaşi 3 conferinţe publice şi o scurtă lecţie la Seminarul Matematic asupra scrierii fără paranteze a lui Lukasiewicz.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Le spun oamenilor, am un doctorat la Universitatea Google!

citat din Kris Carr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui student "la taxă" (după Gheorghe I. Gheorghe)

Matematică, chimie,
Fizică, economie,
N-are minte să priceapă,
Dar bea whisky-ul ca pe apă.

epigramă de George Budoi din Învăţământul, profesorii, studenţii şi elevii în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi (30 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!