Pretutindeni gândul binelui lucrează, obscur ca şi floarea de primăvară, care-şi face înalt şi nebănuit loc în întunericul frunzelor noastre.
Munca aceasta fără răsplată, ca şi floarea sfioasă, vesteşte înflorirea unei primăveri. Să ne descoperim înaintea ei.

Mihail Sadoveanu în Răni sub mătasa cuvintelor - "Cercurile culturale" (1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea inocenţei

Cu paşi de plumb intrat-am în camera secretă
Cu lanţuri ferecată de mii şi mii de ani
Şi-n negura de smoală găsii o margaretă
Ce semnul inocenţei ţinea cu albi arcani.

În ochii-mi stinşi pătrunse lumina aurie,
Însemn al vieţii şi al supravieţuirii,
Copilăria este cea vie mărturie
A purei margarete din antimemorii.

Cea cameră secretă, acuma luminată,
E ochiul nevăzut, e cheia fermecată,
E cercul magic patronat de o nestemată,
E floarea din poala Maicii noastre Prea-Curată.

Cu-n zâmbet şi fire de lumină îmbrăcată,
Floarea inocenţei am sărutat, sfioasă,
Lumea reală accept fără prejudecată,
Cu Îngerul pe umărul stag, mă-ntorc acasă.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La primul cuvânt senin

La primul cuvânt senin la primul surâs al cărnii tale
Drumul greoi dispare
Totul începe din nou

Floarea sfioasă floarea fără văzduh a cerului nopţii
Mâini înceţoşate de stângăcie
Mâini de copil

Ochi ce se-nalţă spre faţa ta şi e zi pe pământ
Cea dintâi tinereţe sfârşită
Doar desfătarea

Vatră-a pământului vatră de miresme şi rouă
Fără vârste fără temeiuri şi legături
Uitare fără de umbră.

poezie clasică de Paul Eluard din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Această pâine

Această pâine rotundă
Creşte pe apă
Ca floarea de lotus –
Pe apa sudorii noastre.

Această pâine albă
Desface-se albă, dulce
Ca floarea de lotus
Sub caldul sărut al luminii.

Această pâine cinstită
Se-nchide
Ca floarea de lotus
Sub ochi scorburos, hrăpăreţ.

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

tăcere

Tăcerea e floarea sfioasă a iubirii.

definiţie celebră de Heinrich Heine
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunăvestire pentru floarea mărului

Bucură-te, floarea mărului, bucură-te!
Uite în preajmă-ţi pulberi de aur
ca un nor în aer!
Ţâşnesc firele ca dintr-un caier
de pretutindeni şi de nicăiri! Nici o făptură
nu-ntreabă. - Polenul căzut în potire
ca un jar îl îndură
toate florile, în dulci suferinţi
peste măsură
şi peste fire.
Bucură-te, floare ca ghiocul,
şi dumireşte-te!
Nu trebuie fiecare
să ştim cine-aduce şi-mprăştie focul.
Dar, vezi, arhanghel sunt, iar tu eşti floare,
şi dacă-ntrebi, nu pot să tac
şi să mă strâng în cingătoare.
Cine-1 aduce, caldul, cutremurul? Iată,
acesta e Vântul, nimenea altul. E Vântul,
nevăzutul voievod
fără trup, fără mâni,
al acestor săptămâni.
Bucură-te, floarea mărului,
şi nu te speria de rod!

poezie celebră de Lucian Blaga din La curţile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărmana făptură omenească! E capabilă de toate relele, dar în ea se găseşte şi comoara binelui.

citat celebru din Mihail Sadoveanu
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

floarea mea roz-aprins

floare mea roz aprins ia ochii privitorului.
il face sa vibreze, sa danseze,
sa zboare, sa simta viata cum crede el de cuviinta ca merita simtita.
si zboara, danseaza,
viseaza...

floare mea roz-rosu-aprins,
il face sa devina brusc trist.
acum floarea mea e plina de lacrimile lui sarate.
cat as fi vrut sa fie dulci,
dar acum pot sa ii spun in fata fara regrete.
floarea mea e artificiala,
si am primit-o de la un strain.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfioasa

Sfioasă, sfioasă,
Sfioasă dorului meu,
Se mişcă la para focului
Cu gândul departe.

Aduce talerele
Şi le aşează la rând –
Într-un ostrov pe ape
Cu ea o să merg,

Aduce lumânările
Şi luminează odaia cu perdele lungi,
Sfioasă pe pragul uşii
Sfioasă în întuneric.

Sfioasă ca un iepure de casă,
Gata de ajutor şi sfioasă –
Într-un ostrov de ape,
Cu ea o să merg.

poezie celebră de William Butler Yeats, traducere de Ion Pillat
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu gândul la Mihail Sadoveanu

Zicea Bădia, calm, discret,
"Venea o moară pe Siret",
Iar Slavici întrebă pe loc:
"Era chiar Moara cu noroc?"

epigramă de Vasile Larco din În aşteptarea luminării
Adăugat de Vasile Larco
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cade floarea de zăpadă

zilele înghesuite pe o plită amăruie
au prins gustul de gutuie
şi te-aştept ca pe o simplă mântuire
dragul meu
te aştept cum îl aştept pe Dumnezeu

cade floarea de zăpadă
pe icoana fără sfinţi
Doamne, fă să nu mai cadă
şi pe bunii mei părinţi

zilele aleargă-ntruna prin copitele de cai
şi-am uitat de mine, vai!
îmi răsună din biserici
gândul neamului străbun
îmi răsună o colindă de Crăciun

cade floarea de zăpadă
pe oraşul meu golaş
Doamne, fă să nu mai cadă
şi pe-al neamului oraş

zilele mă-mping din urmă prin ferestre aurii
prin nămeţi şi vijelii
îi aud şi pe copiii
fără casă şi orfani
îi aud ca la priveghiul dintre ani

cade floarea de zăpadă
peste vocile curate
Doamne, fă să nu mai cadă
şi pe case-abandonate

cade floarea de zăpadă
peste tine, neamul meu,
însă cine să-L mai vadă
pe bătrânul Dumnezeu

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

floarea de cais -
drumul frunzelor verzi
în contemplare

haiku de Sandiana Ionela Gheorghe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea albastră

A murit floarea în glastră
Şi petalele au căzut la pământ,
Plânge ploaia la fereastă
Şi eu n-am niciun gând.

Dor o să-mi fie de floarea cea albastră
Şi de parfumlul ei ameţitor,
Căci a înflorit odată în glastră
O floare învăluită de taină şi amor.

poezie de Vladimir Potlog (12 martie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne sutor ultra crepidam (Unei epigramiste)

Celebrul Cincinat de-odinioară
Corola unei flori a retezat.
Tu pentru noi eşti floarea cea mai rară
Şi-am vrea să-l imităm pe Cincinat.

madrigal de Nicolae Paul Mihail-Nicomah din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea Soarelui

Mândră-i floarea soarelui
Când îşi mişcă pălăria
Spre înaltul cerului
Aurind toată câmpia.

În bătaia vântului
Îşi arată bucuria,
Mândră-i floarea soarelui
Când îşi mişcă pălăria.

Se înalţă ciocârlia
Pe deasupra lanului,
O admiră păpădia
De pe malul lacului,
Mândră-i floarea soarelui.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Prelunci, nu departe de două izvoare ale apelor celor mari, şi acolo, pe un tăpşan, deasupra unei cline domoale unde se aduna omenire de pretutindeni, bătrânul din muntele ascuns se arăta şi înălţa braţele, binecuvântând pe pământeni şi jertfele lor depuse la altar.

Mihail Sadoveanu în Creanga de aur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate descoperi fără nici o dificultate sensul şi înţelege semnificaţia lapsusului respectiv. Când o doamnă, lăsând impresia că-i face complimente alteia, spune: "Sunt sigură că tu te-ai împopoţonat cu această pălărie încântătoare", în loc de "tu ai cusut...", nici o teorie ştiinţifică din lume nu ne poate împiedica să descoperim în spatele acestei scăpări gândul că pălăria cu pricina este opera unei amatoare.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea de lotus se confundă des cu floarea nufăr...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea de lotus se închide noaptea cu floarea sub ea...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul Soarelui

Floarea soarelui de vară,
Curge-n tainice poeme
Şi-n cuvinte ce-nfăşoară
Noi iluzii, noi probleme.

Pusă în liniştea de-afară,
După neştiute... scheme,
Floarea soarelui de vară,
Curge-n tainice poeme.

Vise noi în trup coboară
Şi iubirea-n doruri geme,
Când privirea ta hoinară
Cheamă... fără a se teme,

Floarea soarelui de vară.

rondel de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi "flăcăul" cu care vorbeam era numai de-o şchioapă, deşi intrase în a opta primăvară a vieţii lui, năcazul lui era adânc şi serios; zâmbetul meu pieri pe dată. - Şi v-au murit multe, bre Niculăeş? - Multe... răspunse el grav, rezemându-se înaintea mea în băţ, ca ciobanii.

Mihail Sadoveanu în Un om necăjit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!