Sinucigaşi de lux

sinucigaşi de lux
hai să ne sinucidem, iubito,
oricum într-o zi ruguri vor fi stalactitele,
să profităm de trecerea noastră prin Etretat
şi de faptul că avem o maşină de lux
cu care să ne-aruncăm în hău de pe faleza
normandă
de altfel, şi alţii au făcut-o înaintea noastră;
să profităm, iubito, e simplu:
urcăm spre punctul cel mai înalt al coastei,
şerpi înierbaţi ne mîngîie glezna maşinii,
orhideele mării se-agaţă de stînci, sub noi lucesc tăios valurile Mânecii
şi Fereastra Diavolului sugrumată de flux;
noi vom muri, îmbătaţi de patimi şi detocatele săratelor ape;
căutători de scoici îşi vor tîrî picioarele
sîngerate de cochilii şi murdărite de alge,
snobii dintotdeauna îşi vor etala elegantele iahturi
trase pe plaja pietroasă de trolii turbate,
iar amatorii de senzaţii tari
se vor preface că-şi citesc în linişte jurnalul,
dar în realitate vor privi cu nesaţ căderea noastră;
hai să ne sinucidem, iubito,
e şic să te sinucizi pe faleza de la Etretat,
aruncîndu-te-n valuri cu o maşină de lux
a doua zi vom face, în sfîrşit,"la une des journaux"
şi-apoi chiar asta voiam să-i spun prietenului meu
Filosoful:
"Pour vivre, il faut mourir!"

poezie de Valeriu Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A mai trecut un an iubito

A mai trecut un an, iubito,
şi am fost mereu uniţi în tot,
cu-n zâmbet tist şi lacrimi mute,
luptarăm zilnic prin noroi,
sătui de tot, plutind în vise,
am vrut să ajungem până-n cer,
şi-am tot fugit, prin nori şi stele
scăldaţi în infinitul gol.

A mai trecut un an iubito...
copacii iar vor înverzi,
şi tot sătui de chipuri triste,
de păsări care trec în zbor,
vor amuţi, scăldaţi de umbre,
şi vom pieri şi noi cu ei.

A mai trecut un an, iubito,
şi vor mai trece atâtea veri,
şi vom rămâne mereu singuri
bătuţi de vânt, de ploi, de ger,
până când totul se va stinge,
doar noi, mereu, doar amândoi...

poezie de Bogdan Marcel Hirja
Adăugat de Bogdan Marcel Hirja
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă mai curând sau mai târziu, şi chiar atunci când noi nu vom mai fi, cele scrise de noi îşi vor găsi îndeplinirea lor, sau cel puţin vor face să se gândească la interesele mult iubitei noastre ţări, noi nu am lucrat degeaba şi truda noastră va fi cu prisosinţă răsplătită.

Ioan Tanoviceanu în Creşterea criminalităţii în România (1896)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aştept lângă o şină

Te-aştept să vii, iubito, la marea întâlnire,
Te-aştept lângă o şină de tren provincial,
O să ne recunoaştem, pesemne, din privire,
Printr-un instinct anume din regnul animal.

Şi-n plus faţă de-aceasta, vom fi doar noi acolo.
Atâta – eu cu tine. De când nu ne-am văzut?
Sau poate niciodată şi-o să vorbim tremólo
Despre-o copilărie ce doar ni s-a părut.

Nu cred c-o să te superi dac-o vom lua pe şină
Ţinându-ne de mână ca doi copii maturi;
Vei fi într-o rochiţă uşoară şi senină,
Voi fi într-o cămaşă, vom fi aproape puri.

Va mirosi catranul a nişte căi ferate,
Noi doi, desculţi pe şine, râzând ne-om depărta,
Sălbaticele brize prin plete ni s-or zbate,
Prin noi vor trece trenuri şi nu ne va păsa.

Lăsa-vom şuieraturi de locuri şi motive,
În urma noastră toate cădea-vor sub rambleu,
Iar noi, hoinarii lumii, sub falnice ogive
De brazi şi de foioase vom rătăci mereu.

Vor fi acele trenuri sau poate doar drezine
Din când în când în spate ce ne vor fluiera;
Cinstiţi cu viaţa noastră, vom fi desculţi pe şine,
Vor trece mii de trenuri, noi nu ne vom urca...

poezie de Dragoş Niculescu din Săniile adâncului
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă voi fi eu la guvern, nu vom răspunde ruşilor; dacă vor fi alţii şi aceştia vor comite greşeala să răspundă, îţi spun de pe acum ce se întâmplă: vom fi zdrobiţi şi însăşi fiinţa statului va fi în primejdie de moarte. Ruşii ne vor copleşi cu numărul şi ne vor invada întregul teritoriu. Suprema înţelepciune recomandă să nu ne batem niciodată, în nicio împrejurare şi oricum s-ar prezenta coaliţia. Fiindcă odată terminat războiul, prietenii de arme se vor întoarce acasă, iar noi vom rămâne iarăşi singuri, faţă-n faţă cu haotica, năucitoarea ameninţare.

Ion I.C. Brătianu în interviu (1927)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contrabandă cu vise

după noi vor sosi alţii
vor continua
de la firul roşu
desprins din rochia mea
de duminici
din scâncetul nou-născutei
la întâlnirea cu tine

îşi vor întinde corturi
din întunericul împrejurimilor vor aprinde
cel mai înalt dintre focuri
vor scoate capete rozalii îngeri
Dumnezeului îi vor da de ştire

îşi vor apropia mâinile
punte peste trecere vor face
din străfundurile cosmosului
ca dintr-un străfund de sine
vor plămădi faţa nouă a iubirii

de la falsa ezitare a păsării de a-şi îndrăgosti pe veci zborul
vor învăţa bir cu fugiţii să nu dea vreodată

neputincioşi
manechini în uniforme
vor ridica din umeri
la următoarea tură
ei înşişi se vor îmbarca

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profeţie

Va veni o zi în care, într-adevăr,
Vom scoate cuţitele pe masă.
Noi nu vom discuta nimic atunci.
Din tăişuri se vor ridica miresmele ucise.
Din cenuşă se vor ridica lăstarii care nu au apucat să îşi vadă rodul.
Trilurile alungate din cuiburi
Ne vor izbi tâmplele.

Va veni o zi în care vom privi unul prin celălalt
Vâzând toate mecanismele ego-ului
Toate tocătoarele de frumos...

Ruşinaţi, vom plânge apoi cu ţăndări, cu bucăţi din noi.
Neîndoielnic, va veni o zi!

poezie de Gabriel Petru Băeţan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa fără gară

Vino la mare, hai cu mine,
Alungă umbra din privire
Vom innota in valuri.

Un soare sus ne va zâmbi
Si pescarusi se vor roti
Deasupra noastră.

Vor trece veri si ierni pe rând
Ne vor găsi la fel râzând
Cu inima in palmă.

Tu pentru mine astăzi esti
Ca in frumoasele povesti
O viaţă fără gară.

poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reînviere

Este adevărat că, după moarte, într-o zi
Vom fi treziţi de un înfricoşător sunet de trompete?
Iartă-mă, Doamne, dar eu mă consolez cu gândul
că trezirea şi învierea noastră, a celor morţi,
vor fi fi vestite de cântecul unui cocoş.
După asta vom mai aromi un pic...
Prima care se va scula va fi Mama... O vom auzi
aprinzând în linişte focul,
punând în linişte ceainicul pe plită
şi ridicând cu blândeţe ibricul de pe policioară.
Iar noi vom fi din nou acasă.

poezie de Vladimir Holan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne vor îngropa adânc

Când vom muri ne vor îngropa adânc, nespus
De-adânc, şi iarba va acoperi mormântul de îndată,
Iar noi vom auzi: undeva, deasupra noastră, sus,
O ploaie trecătoare alintând pământul, delicată.

Apoi, nu vom mai dori nimic, nopţii tovarăşi,
Şi treziţi dintr-un vis, vom gândi astfel:
Dacă afară-i linişte – e toamnă iarăşi,
Dacă-i zgomot – e primăvară-n orăşel.

E plăcut că sentimentele noastre somnoroase
Nu vor mai fi învolburate de suferinţe, bucurii, nevoi:
Ale despărţirii sau iubirii complicaţii dureroase
Nu mai pot pătrunde prin sicriu până la noi.

Suntem acasă, am găsit ceea ce toţi oamenii speră
Să găsească. Aici, în sfârşit, noi ne vom face-o părere
În ce fel o viaţă minerală, fără sentimente, diferă
De-o viaţă sensibilă, sensibilă până la durere.

poezie de Aleksandr Blok, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buna seara,iubito

buna seara ,iubito, te astept ca din cer
sa-mi aduci continente de palid mister
cu trenul acesta personal si stingher
buna seara ,iubito, te-astept ca din cer

buna seara, iubito, pot sa-ti spun prin cuvinte
ca putine mai sunt pe pamant lucruri sfinte
ca intra iubiri prematur in morminte
buna seara, iubito, pot sa-ti spun prin cuvinte

buna seara, iubito, sunt destui care vor
sa ne puna la usa iubirii zavor
sa puna catuse cuvantului dor
buna seara ,iubito, sunt destui care vor

buna seara, iubito, te astept ca si cand
numai dragostea noastra ar fi pe pamant
mai presus de caderi,de mariri, de cuvant
buna seara , iubito, te astept...

poezie de Lucian Avramescu
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regret şi speranţă

Am plâns la moartea ta, iubito
Am plâns şi n-am niciun regret
Am vise nopţi în şir, iubito,
Cu tine ca şi când te-aştept.

Am pus pe crucea ta iubito
Un biet buchet de trandafiri,
Să te-nsoţească-n nemurire
Să te păstrez în amintiri.

Vor trece ape şi milenii mii,
De când te plimbi pe Elizeele Câmpii,
Vor trece morţi şi vieţi la infinit,
Nu te-am uitat chiar dacă ai murit.

Ce-ai face tu în locul meu,
Ai fi uitat c-am fost al tău,
Chiar dac-ai face eu nu aş putea
Să dau cu piciorul în ce-a fost dragostea ta.

poezie de Ionuţ Nistorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celelalte anotimpuri

Primăvara asta va fi a noastră,
aşa cum vor fi toate celelalte anotimpuri
ce-i vor urma...

Vom împarţi marea albastră,
cer... timp... ani... şi flori...
viaţa o vom îmarţi...
Vom da pe din doua zorile...
viscolul... ninsorile...

Si ne vom împăca într-o zi cu gândul
că dacă nu ne-a hărăzit nimeni, atunci ne-am hărăzit noi
să-mpărţim primavăra... pământul...
tot curcubeul... nebunele ploi...
copacii... luna de ceară...
şi toate celelalte anotimpuri,
la doi...

poezie de Diana Georgiana Sirbu
Adăugat de Andrada Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai sa

hai sa ne strangem in brate
pana cand trupurile se vor topi
si se vor prelinge pe pamant
unde vor creste doua flori
cu petale din aripi.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne vom urî, ne vom ierta şi vom uita...

Au trecut anii peste noi, străino...
Şi, deşi credem că te-am cunoscut,
Azi, realizez c-a fost doar timp pierdut.
"Du-te", tu, fiind, iar eu fiind "vino"...

Au trecut anii, şi-au trecut degeaba,
Cu investiţii ce nu-şi aveau rostul.
Au trecut ani, pe lângă noi frumosul...
Din noi, rămânând doar cocioaba.

Au trecut ani, lăsându-ne pustii
Şi vor mai trece şi-alţii, din păcate...
Vor trece peste răni nevindecate
Şi nu ne vom putea adăposti...

Vor trece ani punându-ne în faţă,
Tot ce a prins, urât, viaţa din noi...
Vor trece ani, aruncând la gunoi,
Tot ce am investit fără speranţă!

Vor trece ani şi nu va mai conta,
Nici cine-a fost străinul şi nici prostul.
Vor trece ani şi îşi vor cere costul.
Ne vom urî, ne vom ierta şi vom uita...

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (19 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezicere

V-om trece... şi eu şi tu...
V-om trece ca un vânt
Un vânt, de toamnă, rece
Ce viaţa o să ne-o sece
Spre moarte dându-ne avânt.

V-om sta in lumea noastră sumbră
Lângă nepoţi, lângă copii
Afară va fi ploaie de vară
Iar tu citindu-le din cărţi, spre seară
Despre fantome si stihii.

De nicăieri, câte-o problemă,
Ne va mai pune la încercare
Dar v-om fi trecuţi prin toate cele
Prin toate vremurile grele
Şi-n viaţa noastră va fi soare.

Impreuna iubito o să fim
Până natura îşi va pierde coloritul
Pierzându-se in nopţile de vară
Când stele vor incepe sa piară,
Atunci iubito, ne va fi sfârşitul.

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâmplător intenţionat

Sărută-mă iubito şi vei fi foc şi pară
Şi-atunci ca miezul soarelui te vei topi
Şi flăcări de iubire pe strune de chitară
Vor face să răsune melodii.

Apoi vântul solar ne va purta departe
Fiorii de plăcere şoptiţi vor deveni
Şi în extaz vom fi, chiar de-om face păcate
Fiindcă iertarea sigur va veni.

Sărută-mă şi ca o supernovă-ncinsă
Dorinţa cosmică din noi va exploda
Şi din această vâlvătaie-aprinsă
Iubirea noastră se va revărsa.

Cu praf topit de stele eu numele ţi-l scriu
Întâmplător eu astăzi alături vreau să-ţi fiu.

poezie de Susan Ashley, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nirvana de petale

Hai iubito, iubito
Să fugim in lume... incognito
Marea muntele pădurea să ne fie casă
Doar de tine imi pasă..

Să ne rostogolim ca două sfere
In aceste decoruri efemere
Şi inlănţuiti doar de o sărutare
Să ne trăim a noastră iubire

Tu lacrimă albă... eu strop negru
Ca un inger şi demon mereu
Să ne contopim tandru
Intr-o Nirvană... să facem in ciudă la orice zeu...

Să plângă peste noi cu petale
Când vor vedea cum te iubesc eu...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rânduri

Iubito
iubito
iubito
scăldată-n
nelinişti de ape
ce note-ţi
tresar obosite
în vocea
cu umbre
de clape
Iubito
iubito
iubito
plutindă
pe valuri
de vânturi
ce basme
se-aud nerostite
prin umbre
de clape
cu gânduri
Iubito
iubito
iubito
în focuri
de stele
scăldată
ce vise se sting
adumbrite
de lacrimi
pe clape
vărsate

poezie de Iurie Osoianu (16 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum vom învinge iarna

O să se răzbune iarna, iubito!

Vom trage cu frânghiile săniile din cer
până ce vin caii zăpezii.

Vom lega clopotele de norii albi
până se vor sparge ninsorile.

Cu sunetele lor vor ucide tăcerea,
ne va intra cenuşa în piele.

O să încălzim hainele cu verile trecute,
apoi vom trece pe pârtii ca vântul.

Ne vom înghesui unul în altul sub pene
şi ne vom sufla gândurile în piepturi.

Focul va arde în noi mocnit,
iarna va pleca singură.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (5 februarie 2012)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum vom învinge iarna

O să se răzbune iarna, iubito!

Vom trage cu frânghiile săniile din cer
până ce vin caii zăpezii.

Vom lega clopotele de norii albi
până se vor sparge ninsorile.

Cu sunetele lor vor ucide tăcerea,
ne va intra cenuşa în piele.

O să încălzim hainele cu verile trecute,
apoi vom zbura pe pârtii ca vântul.

Ne vom înghesui unul în altul sub pene
şi ne vom sufla gândurile în piepturi.

Focul va arde în noi mocnit,
iarna va pleca singură.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (4 februarie 2012)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!