Haina indiferenţei

Ca pe o epidermă împrumutată
mi-aşez peste umeri
haina gângavă a indiferenţei.

În buzunare, şerpi veninoşi
alunecă peste colaje sfârtecate.

Solemnitatea devine vicleană.
Pleoapele groparului
clipesc inegal în amiază.
Ochiul străin caută
amănuntele picante ale străzii.

Sufletele noastre
stau prinse-n cârlige
aerisindu-se
în cântecul şoptit al copilăriei:
este ora unu, omul negru
n-a venit...

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colaje

Salcâmul mireasă,
mireasa salcâm-
palizi pelerini venind din câmpie
cu zăpezi ofilite peste umeri.
Le aud vorbele foşnind
cu mirare, metalic.
Ar iubi o femeie, cu crengile lor
îmbrăţişând-o, sărutând-o.

Dinspre punţile zorilor
se-aud
solzii nopţii pocnind strident.

Nu te ascunde, curând
salcâmul te va urma
cu rămurişul metafizic.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

De primăvară

Păşeşte uşor. Rân-du-ne-le-lee... (!)
Rândunelele s-au încurcat
în părul vălurind
al călugăriţelor.
Peste spinările orizonturilor
se despletesc culori abandonate
peste umăr.

E ora înaltă!

Se-aşează nimb peste toate
şi-n aer plutesc
lungi poduri zburătoare.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bordurile spaimei

Tălpile înzăpezite ale îngerilor
ne mai caută în înserare
într-o tentativă
de domesticire a simţurilor.
Ştii,
ochiul cenuşiu
îmbătrâneşte lucrurile
neînchipuit de uşor.

Timpul îl simt bumerang
peste bordurile spaimei trăite.
Gestionăm tipare de plumb
pentru cele mai ermetice
partide de însingurare.

Şarpele casei albeşte,
ascuns după grindă,
drumul meu se vrea
de mătase...

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stare

Îngenuncheată-n oglinzile toamnei
m-adaug cu trup de lumină
clipei ce-mparte peste prag mirarea.

Fructe sticloase se rostogolesc
peste pervazul aducerii aminte.

Mai mult ca oricând
astăzi mi-e dor de liniştea
uitată-n cadrane
şi-n migdala ochilor tăi
ce-o desenam cu grabă
peste ferestrele înzăpezite.

În ritm neştiut, alunec
spre inima timpului
ca pe-o spirală de melc
căutând obsedant linia dreaptă
a începutului.

Neînţeles îmi pare gestul de tandreţe
peste punţile fosforescente ale nopţii
când în mine ochiul tristeţii
rămâne cu încăpăţânare întredeschis
refuzând somnul.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dantela bizară

N-am să-ţi spun despre destrămarea
ce mă cuprinde după zile de dor.
Cărare în derivă, ceas umilit fără preţ.
Înfrigurată am să-ţi arăt, de departe
hoţul de aripi,
ochiul ce n-a plâns
nici măcar bucurându-se
în oglinzile roz ale răsăritului.

Să nu fii iubitor de paradă
când fulgerul loveşte
inima înflorită a pomilor.

Vorbele ce mi le dărui
le-adun într-o dantelă bizară
peste pragul cu lună.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Riduri

O! Ridurile apei
peste piatra-nverzită
dilatându-se odată
cu înserarea aceasta
cuminte.

Dinspre maluri
chemarea străinului
peste zidul de apă,
mă-nfrigurează.
Azi, plutesc
în zborul lăstunilor,
în dulce ameţire
peste punţile cerului.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cadenţe

Sufletul este burete
peste teatralitatea durerii,
stors mereu în căuşul
prea plin.

În odaia simţurilor,
oglinda răsare maniacă,
curioasă la răutăţile străzii.

Departe,
tot mai departe
se alungeşte scara aceea
de cuvinte
pe care simţurile
îşi verifică mersul
tacticos,
senzual de felină.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Septembrie

Nimic nu m-a umilit mai mult
decât absenţa ta.
Timpul secătuit s-a prelins
printre pietre
în apa oglinzii.
De pe umerii mei au zburat în noapte
păsări speriate decupând în văzduh
sărutul împăcării.
Cu trufie mi-aşez peste ochi
basma mătăsoasă.

Numai septembrie, calm
fără surâs
mi-a încruntat în suflet
drum alb spre sărbătorile
din tine.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acuarelă

Dealul - colaj în schimbare,
piept zvârcolindu-se
în apa gălbuie a amiezii.
Uneori timpul se ghemuieşte
în cetatea din adâncuri.
Alteori vine înspre noi
ca un fluviu năucitor.

Ochiul inimii - adâncimea fântânii.

Peste lanurile de rapiţă
aleargă hergheliile nărăvaşe
ale norilor.

Zmeii grăbesc
înspre bogatele câmpii.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

De neputinţă şi trudă

ultima filă de fum
se risipeşte
în crivăţ pe braţe de nemir
departe de omul străzii
hologramă de trecut
de chin în formă continuată
in rem
De jure lumea poate
dăltui o viaţă mai bună
oricum ar fi ea cunoscută
doar de fapte bune
utile ca un fast-food în deşert
ca tălpile spre o insulă pustie
departe de omul străzii
De fapt în sala de lectură
e un amestec de yoga şi Buddha
cu teme de cuie şi miros de ceai negru
peste o faţă de masă
către mirare
departe de omul străzii
De aici până la stele
ard becuri întunecate
pentru ochii cadaverici căutând
în absolut toată ignoranţa
departe de omul străzii

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sentimentul trecătorului

Cu fruntea-n fereastra sinelui
închipui la ceas de amiază
sentimentul trecătorului
colorând liniştea cu cântecul înalt
al versetelor antice.

Totul ca o tresărire a memoriei
peste care se-nalţă pasărea albă
prevedtind victorii
dintr-o altă existenţă.

Nebănuit e suflul din chenarele visului,
cu el mă nasc
în labirintul altor lumi.
Singur, doar el, sfidător preumblă
sub palmele timpului.

Fericit se poate numi
cel ce în neştire colindă
prin câmpul cu maci luminaţi
visând la adevăr,
visând la iubire.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decembrie

Arici de chiciură
degete vineţii
peste oglinda mută
ce nu-ţi mai cunoaşte
surâsul.

Printre verigele zilei,
te strig
te-ademenesc
cu trup străin.

Decembrie închipuie
statui bizare
în aşteptare.

Amintirile
ferestre luminate
pe talerul sufletului.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toboganul fosforescent

În pe umbră, siluete captive.
E rândul lor să-ncerc viaţa
pe toboganul ademenitor.

E o amorţeală vegetală
peste lentila amiezii.
Venele curcubeului
se deşiră
peste lume.

Memoria se-ntinde uniform,
ca o marmeladă vineţie
pusă în grabă
peste felia cerşetorului
plescăind lasciv,
enervant,
în derâdere.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vamile sufletului

La panda prin vamile sufletului
doar ochiul spalat de violetul radelor.
Pasari innoptand prin vazduh
amintesc de lunga zbatere
a zmeului din copilarie.
Azi, mi-au crescut aripri
dintr-un timp nestiut. Ingemanat
e doar cuvantul cu care ma strigi.

Peste armura de lacrimi
biciuie-n mine
murmurul ostenit, impla
sub ferestrele intunecate ale uitarii.

Tot mai des
simt amiezile calatorind prin noi
de-a valma, cu ierburile
ce cresc prin talpi, peste crestet
amintind de-un dor
ce nu l-am cuprins
decat in vis.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului (1997)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vămile sufletului

La pândă prin vămile sufletului
doar ochiul spălat de violetul radelor.
Păsări înoptând prin văzduh
amintesc de lunga zbatere
a zmeului din copilărie.
Azi, mi-au crescut aripi
dintr-un timp neştiut. Îngemănat
e doar cuvântul cu care mă strigi.

Peste armura de lacrimi
biciuie-n mine
murmurul ostenit, împlântat
sub ferestrele întunecate ale uitării.

Tot mai des
simt amiezile călătorind prin noi
de-a valma, cu ierburile
ce cresc prin tălpi, peste creştet
amintind de-un dor
ce nu l-am cuprins
decât în vis.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am dus cu mine, oriunde

Peste piramidele brazilor
euforic început de litanii.
Te simt dureros de aproape.
Septembrie,
văzduh fluid
stoluri boreale
peste coloanele de purpură
ale speranţei.
Grăbite, se deşiră în aer
vulpile flăcări.

Te-am dus cu mine fiindu-mi
dureros de aproape
cu fluturii moi
în dumbrăvile stelare
cu înfloriri
în cântec înalt
de aripă
şi-alint.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

iubire (vezi şi dragoste)

Iubire

Iubire - lac în care
înfloreşte regretul frumuseţii,
când cade zăpada
peste zilele defrişate ale copilăriei,
peste oraşele de după război,
până ce apare femeia,
- pretext al visării
înserarea fără de arbori,
în care lacul îşi caută sufletul.

poezie de Aleksander Nawrocki din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aprilie

Cer răscolit de pensule nărăvaşe.
gestul tău
îmbrăcând cămaşa de sare
peste tropotul sângelui
flămânzit.

Roiuri de iasomie par
sărbătorile noastre.

Suntem cărări căutându-se
în cuibul alungit
al iluziei.
Zilnic,
o pâlnie grăbită ne absoarbe
mimând
filtrul perfect.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vizită

Mă-ntămpini azi
cu mirarea dintâi
aşezând mantie albă
peste povârnişul cuvintelor.

Bănuitor e doar pragul acela
peste care-au înflorit amăgitor
macii singurătăţii.

Ziua decupează-n ferestre
aripa liliecilor zăpăciţi
de festinul anotimpului
ce mi-a lăsat trupul zdrenţuit
somnambul.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supliciu sau favoare

Astăzi
ochiul mi-e obosit
de-atâta alb ce-a poposit în floare.

Pe sub pervaz
grăbită iedera îşi croieşte
drum,
amintind obsesiv
de patimi ce-nrobesc
şi-adună plânsul.

E poate doar supliciu sau favoare
să laşi să se prelingă peste buze
amara lacrimă spre aşteptare.

poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!