Flori de măr
Flori de măr într-o grădină
Răsărite-s din tulpină,
Pe crenguțe înnegrite,
Ca și noțile cernite.
Albă-roz, fragedă floare
Cu cine te-aseamăn oare?
Și-mi duc gândul înapoi,
Cu pași mici printre trifoi.
Floare roză, tu mă duci
Cu gândul la mere dulci,
Le lua tata cu o scară,
Le punea mama-n cămară.
Tata nu-i, nici mama nu-i
Floare ești a nimănui,
Înflorită-n primăvară
În grădina de la țară?
Singură îti porți de grijă.
Înghețul nu te atinge.
Eu în visul meu te am
Alinare și balsam...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Replică
Într-o mare de femei
Care-admiră al tău vers
Ce contează-al meu condei
Care caută un sens
Dar râzând deschid fereastra
Nu-i furtună, nu-i nici ploaie
Zboara gândul meu sălbatic
Ce nu vrea să se îndoaie
Și-alergând cu disperare
Nu e pumă, nu-i nici humă
Este doar parfum de floare
Și un vers ce-i scris în glumă
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori de liliac
În crenguțe verzi la poartă
Liliacul a-nflorit
Și-un parfum răzbate-n casă
Prin fereastra ce-am deschis
Dar aud o ceartă-n frunze
Flori mărunte fac scandal
Nu vor in buchet sa fie
Un buchet de liliac!
Fiecare vrea in față
Să fie la singular
Admirată si frumoasă
Floare alba-n liliac!
Hei.. gândi frumosul arbust
Oare cum o să le-mpac?
- Vino soare si sarută
Floare alba-n liliac!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori de liliac
În crenguțe verzi la poartă
Liliacul a-nflorit,
Si-un parfum răzbate-n casă
Prin fereastra ce-am deschis.
Dar aud o ceartă-n frunze,
Flori mărunte fac scandal
Nu vor in buchet sa fie,
Un buchet de liliac!
Fiecare vrea in față
Să fie la singular,
Admirată si frumoasă
Floare albă-n liliac!
Hei... gândi frumosul arbust,
Oare cum o să le-mpac?
-Vino soare si sărută
Floare albă-n liliac!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regină Floare
Lăudați fie toți pomii matlasați cu pânze fine!
Logofeti în cămăși albe îmbrăcați de sărbătoare
I-am rugat să îți aducă, sufletul să îți aline,
Un puf alb de păpădie, să ți-l lase la picioare.
I-am rugat, pe cap să-ți pună că-i din curtea casei noastre,
Crenguțe de-arin cu țurțuri să-ți treacă dorul de noi
Și, că ești Regina Floare, mândra zărilor albastre
În loc de cercei de aur să-ți aducă, doi trifoi.
Tot de la noi din grădină, un strop din mireama vie
A lalelei înflorite și narciselor plăpânde,
A pământului putere umbra pașilor din glie
Unde ai crescut iubito și cântat la cer colinde.
Să zburzi pân' aici cu gândul, s-auzi cum clopote bat...
Că de sărbătoarea ta, numelui ce-l porți din fașă,
Azi, candela am aprins și poarta am descuiat...
Am pus ramuri verzi de sălcii...,, la mulți ani, Floare gingașă!".
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare
Nu e e floare cu petale
Să fie fără culoare
Fără un parfum discret
Și-un surâs suav cochet
Nu e floare pe-nserat
Să nu vrea un sărutat
Sau măcar o mângâiere
De la vânt în adiere
Nu e floare, nu e zi
Fără a se împlini
O iubire-n primăvară
Cu un vers din călimară.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea roză de răsură
cochetez cu gândul tandru
că-s o floare de răsură
îngrădită de ghimpi aspri
lângă rugii verzi de mură!
bâzâită de-o albină
ce nectar vrea să îmi fure
mângâiată de un soare
lângă margini de pădure!
cu petale roze... fragezi
văd tot cerul ca-i albastru
și mă tem de o furtună
care-mi pare un dezastru!
însă... soare strălucește
vine apoi și blânda lună
cineva sus mă iubește..
floare roză de răsură!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai-hui
hai-hui prin gândul tău alerg
fără să strig, fără să chem.
te urmăresc și noaptea-n vis
în zori când ochii ai deschis
în raza soarelui apar
ca floare de mărgăritar
ca mine-n lume alta nu-i
și-alerg în gândul tău hai-hui.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și purtam nume de floare
la naștere, moartea ne dă nume de flori
și noi trebuie să avem grijă de grădina ei
pentru că ea atât de mult a iubit florile
încât vrea să le știe mereu aproape
sunt zile când aduce acasă buchete întregi
dar sunt și zile viforoase când ajunge cu brațele goale
dar nici măcar asta nu o împiedică să ne pună nume de flori
și să ne aștepte-înflorirea ca să ne culeagă
"într-o grădină, de soare plină
sunt doar o floare mirositoare
cine mă știe și cine mă vrea
trebuie să vină și să mă ia...."
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipul tău de floare
flori de măr... ce amăgire
într-o iarnă argintie
vis în nopțile de iarnă
dorul viu de primăvară
pe un colț de cer in soare
zăresc chipul tău de floare
întind mâna să-l cuprind
dar dispare-n infinit
a fost numai o părere
nu sunt flori și nu sunt stele
doar o iarnă cam geroasă
ce mă ține-nchis în casă.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O dorință de copil
Singur trecând prin lumea asta tristă,
Am și eu o dorință de copil:
Mama și tata undeva există,
Ori m-a născut o floare de april?!
Cu suflet blând, îmbobocind cuminte,
Zilnic trăiesc același avatar.
De chipuri dragi nu-mi mai aduc aminte
Și zbuciumul mi-e fără de hotar.
An dupa an, aceeași întrebare,
Îmi pustiește gândul răvășit:
Pe lume am venit din întâmplare?!
De cineva am fost și eu iubit?!
Cuvântul dor refuză să se stingă.
Speranța dulce încă n-a murit.
Noi orizonturi visul vrea s-atingă,
Iar așteptarea mea n-a ostenit.
Singur trecând prin lumea asta tristă,
Am și eu o dorință de copil:
Mama și tata undeva există,
Ori m-a născut o floare de april?!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împăratul
Ghiocel, fragedă floare
Mi-a șoptit o ghicitoare
Că-n trecut indepărtat
Ai fost fiu de impărat
O bătrână vrăjitoare
Te-a ascuns sub o ninsoare
A plecat apoi in lume
Nimeni nu-i știe de nume
Dar de tine-ndrăgostită
Raza soarelui grăbită
Ti-a dat sceptru si coroană
La-nceput de primăvară,
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gând de primăvară
Înghețat si zgribulit
Într-o mantie de frig
Aninat într-o fereastră
Cu ochi mari în frunza creață
Gândul tău trimis cu dor
Mi-a adus un mărțișor
- Vino, hai, te pun pe bluză
Nu-i nevoie de o scuză
Drumul, știu, e cu zăpadă
Și tu n-ai avut lopată
Nici mașină, nici tramvai
Nici la sanie trei cai
Ești un fluture în zbor
Fără bilet de avion
Doar cu gând de primăvară
Și miros de tămâioară!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
LXXXV
cititorule, cine ești tu oare
care-mi citești poemele acestea
și după o sută de ani?
nu-ți pot trimite nicio singură floare
din belșugul acestei primăveri
niciun singur licăr de aur
din norii de-acolo, împurpurați de lumini...
deschide-ți larg ușile și privește afară!
din propria ta grădină în floare
culege-ți doar miresmate aduceri aminte
de flori pieritoare
cu o sută de ani mai'nainte.
și-n bucuria inimii tale să simți
bucuria vie care-ntr-o primăvară
cu zori diafani
a cântat și vocea ei veselă
și-a rostogolit-o și peste o sută de ani.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul (1913)
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.
Cartea "Gora Vol. 2" de Rabindranath Tagore este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Te asemăn cu o floare...
te asemăn cu o floare înflorită în câțiva ani,
genele ca dulci petale peste ochii-ți de mărgean,
frunzele în rochii crude îți arată orice ram,
ești o floare cum nu-i alta, îmi e frică să te am
de-aș culege a ta floare, s-o inspir și s-o păstrez,
îmi e frică că te doare gândul tău atât de roz,
îmi e frică de păcatul săvârșit de-a mea dorință
cum îndeamnă necuratul să îmi fii a mea o clipă
te asemăn cu o floare, ce parfum și ce miresme,
lasă trupul tău de fată ori de câte ori mai trece
ori de câte ori oprește să vorbim mai mult de-o oră,
ori de câte ori șoptește, vorbe dulci care mă fură
ți-aș culege între palme dorul tău și-a ta dorință,
care ți-a cuprins tot corpul, care ți-a pătruns în ființă,
dacă n-am să las păcatul să coboare asupra mea,
altul vine și-ți culege dulce dor din floarea ta
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revin
Revin cu gândul nerostit
Si-ncerc ca să te am aproape
Când ziua este spre sfârșit
Si picura a noapte
Revin dar niciodată-n faptă
De ce e oare atât de greu?
Afară primăvara-nalță
Culorile de curcubeu
Revin in gândul nerostit
Si nici nu ști ce rău imi pare
Acum când totul s-a sfârșit
Simt că sunt ruptă ca o floare.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare roșie
Floarea dragostei, floare pură
floare roșie pe gură
și în inimă arsură.
Floare roșie, floare de nalbă,
perlă la gât în salbă
și în inimă o tolbă.
Floare roșie, floare de crin
al dorinței dulce alin
și în inimă venin.
Floare a iubirii roză
dar al cerului, apoteoză
și în inimă osmoză.
Flacără roșie, pară
ai ars toamnă după vară
în inimă dulce-amară.
Tu nu poți să fi declin
nici într-un pahar cu vin,
decât al iubirii chin.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florile de măr
Gingașă, plăpândă floare
Ce îmi tăinuiești în zori,
Te visezi în care țară?
Uiți că eu sunt călător!
Mărul, florile de măr
Mă încântă și-mi adie
Cântecul preacântător,
Basmul din copilărie.
Cuibul păcii vestitor,
Prin corola roz-albie,
Fost-ai visul fetelor,
Prins în piept de pălărie!
Floare gingașă, semeață,
Miros de mironosiță,
Sărut bolta ta măreață
Prin țesutul tău de ițe!..
Doamne, îndreaptă a ta privire
Printre vremuri nălțătoare,
Florilor de măr menire,
Dă-le rod de născătoare!
Gingașă și tandră floare,
Taină dulce de fior,
Ești regină-n a mea țară,
Și eu mă topesc de dor!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crăciunul fiului risipitor
Aș porni să colind, peste dealuri, hai-hui,
Aș deschide cu grijă și poarta și tinda,
Dar în satul natal tata nu-i, mama nu-i,
N-are cine, la geam, să-mi asculte colinda.
Tata nu-i să-mi mai pună o dată-n pahar,
Mama nu-i să mă-mbie, din nou, cu sarmale,
Este gol, prăbușit și bătrânul hambar,
Iar ograda pustie m-ar umple de jale.
Nu sunt vaci, nu sunt oi, nu sunt porci, nici găini,
În cuptor n-are cine o pâine să facă,
Gardu-i rupt, podu-i rupt și vecinii străini,
Chiar fântâna din curte, de-o vreme, e seacă.
Nici în pod, peste grinzi, nu atârnă cârnați,
Către pivniță scara cea veche-i oloagă,
Nu-s în vasele-adânci castraveții murați,
Din butoaiele vechi a rămas doar o doagă.
Nici zăpadă nu-i azi prin grădini și pe drum,
Nu-s copiii cu sănii pe deal să exulte,
Aș porni cu colindul spre casă, acum,
Dar acum e târziu, n-are cine s-asculte...
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am răsădit o floare
Ieri am răsădit o floare
să se facă primăvară.
Să văd șiruri de cocoare
revenind la noi în țară.
Azi am răsădit o floare
ca să vină primăvara.
Să răsară mândrul soare
și să lumineze țara.
Am mai răsădit o floare
în glastră să înflorească
România noastră Mare,
veci de veci să dăinuiască.
România e grădina
în care florile-înfloresc.
E credința, e lumina
cu ea românii se mândresc.
Iubește România!
Iubește tricolorul!
A ta e toată glia
Al tău este izvorul.
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Un copil așteaptă-n poartă
În ograda părăsită, cu iarbă acoperită,
casa stă gata să cadă, gardu-i dărâmat în stradă.
Așteptând să vină tata, un copil sprijină poarta.
De mmama lui îi este dor, că a plecat din casa lor.
În zadar privește-n zare, tatăl dus, nu mai apare.
Nici mama nu-i pe cărare. Deznădejdea lui e mare.
Lacrimi îi curg pe obraz, el tot singur a rămas.
Însă lui gândul îi spune, că nu e singur pe lume.
În singurătatea lui, mereu, îi stă alături Dumnezeu.
Cu speranță, încă așteaptă și nu pleacă de la poartă.
Poate cândva, mama, tata vor sprijini din nou poarta
și-împreună iar vor fi, nimic nu-i va mai despărți.
poezie de Dumitru Delcă (14 februarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.