Fulgerul poem diamant
Brăzdează
mereu cerul
cu lumina sa
fenomen electric în furtună
coboară din nori pe pământ
secondat de tunet...
Simbolul lui
Zeus.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
cerul în culori
curcubeu peste zare
după furtună
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
pe cerul cu nori
pasărea metalică -
avion zburând
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
soare strălucind
vrăbiuțe vesele
cerul fără nori
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
pe cerul cu nori
curcubeu după ploaie -
pete și culori
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
cerul plin de nori
Poseidon furios
furtună-n ocean
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ploaie măruntă -
cerul plin de nori apoși
gata să cadă
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furtună în august
se vaită cerul
în negură sufocat -
e iad pe pământ
se-adună norii
și câinii urlă prelung -
mor maci înecați
nori orbi se izbesc
cerul se crapă-n două -
copacul arzând
poezie de Elena Victoria Glodean
Adăugat de Elena Victoria Glodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerul ne oferă cel mai bun exemplu... că după fiecare furtună, soarele ne va mângâia din nou și că, dincolo de nori, este lumină, este căldură, este speranță. Toate grijile noastre, toate temerile și toate dezamăgirile sunt doar niste nori trecători pe cerul nostru. Soarele, lumina și căldura nu ni le poate lua nimeni.
citat din Irina Binder
Adăugat de L. V
Comentează! | Votează! | Copiază!
lunetă spre cer
sateliți galileeni
mărețul Zeus
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
covor de nori
apăsând cerul
ca să aducă ploile
așteptate de natură
picături dătătoare de viață
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
când se apropie furtuna
cerul plumburiu
acoperă întregul orizont
cu nori amenințători
ce tună și fulgeră
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furtună de vară
Aleargă nebună
Se zbate și urlă,
Crengi le apleacă
Nori se adună,
Lumina o fură,
Nu știu unde tună
Pământul îl udă,
Se zbuciumă tare
Liniște n_are
Vânt se-ntețește,
Cerul troznește,
Fulgere cad,
Cer despicat,
Frunzele zboară,
Haos afară.
Si brusc s_a oprit,
Cer limpezit
Furtună de vară...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
nori pufoși pe cerul senin
formează imagini iluzorii
ce cuprind nemărginirea
din privirea
unui copil curios
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dans al taifunului
Suflă vântul rătăcind
Prinde sufletul iubit
Stinge stelele urlând
Cu un tunet s-a izbit
Iarba s-a urcat la nori
Cerul este o verdeață
Aștri dansează în doi
Valuri albe fără ceață
Cerul cade pe pământ
Stele se-aprind gălbui
Pornește aprigul vânt
Un dans al taifunului
Un luceafăr suferind
Vântul iubita -i răpește
Suflet chinuit plângând
Jalea lui cerul înverzește
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
tunet și fulger
ploaie scurtă de vară
străzi inundate
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie de post
jos
hăul deschide un dulap de vechituri
cămăși roase la coate
gulere rujate
vaste minuni și umbre
cerul ce nu mi se arată niciunde
vreascuri de dor
porți ce leapădă nori
gaură de șoareci ce urlă sentințe
oase și biruințe
te nasc din nimic
floarea pietrei de ceară
te nasc
ca pe o povară
lumina se încuie în strigăt și moare
pe albele tuie uscate de soare
cerul se cască în nori de pământ
trage-mi lumina pe umărul sfânt
ca pe un curcubeu
și iartă-mă
chiar și Tu - brother zeu
Dumnezeu
poezie de Erika Bloj
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
reconstruind blocul
pietricică cu pietricică
apare un nou zgârie nori
numai în gând
spintecând cerul și sfidând timpul
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
cerul plin de nori pufoși
alergând în toate direcțiile
pe unde îi poartă vântul
și prinzând diverse forme
ce alimentează fantezia copiilor dornici de aventuri
gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie de primăvară
Un picur pe nas, încă unul pe braț
Și cerul sărac cu doi stropi a rămas...
Îi râde lumina cu-un sărut răsturnat
Și petecul alb e de-un timp destrămat.
Se strâng în ciorchini, spadasini, rând pe rând,
Sunt roze de lacrimi și vis pe pământ,
Ne fulgeră taină cocorii și plâng
Și-și șuieră plânsul din codrul plăpând.
Lumină și vânturi, pe cer curcubeu...
Furtună e-n lume, furtună sunt eu.
Yadarnic alb petec pe irisul mat!
E-un cer de furtună! Regina de alb a cedat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossa celor plecați
Pâlpâie fulgere-n suflet,
Tunet brăzdează pământul
Și lumea-i jale și vuiet,
Plâns de dureri așternutul.
Ne apasă doruri multe,
Prunci în lumea largă pleacă,
Nimeni plânsul să ne-asculte,
Ca pe-un cânt, nu mai încearcă.
Pâlpâie fulgere-n suflet,
Verbe, în văpăi se-nalță,
Al durerii noastre cântec,
E-un vulcan ce prinde viață.
Ce sfielnic trece vântul
Pe arzândele ogoare!
Ni s-a sărăcit pământul
De cenușa din osoare.
Tunet brăzdează pământul,
Vocea lui Iisus coboară.
Gol ca-n suflet e mormântul
Și furtună e-n afară.
Ninge fluturi de mătasă
Din frântura de credință.
Fie-ți ființa iar miloasă,
Ca o candelă aprinsă!
Și lumea-i jale și vuiet,
Plătește cu boli și ură...
Cerul nu cunoaște zâmbet,
Timpul nu are măsură.
Stânci în suflete se-nalță,
Toți luptăm spre a avea,
Apoi, sărăciți de viață,
În urmă le vom lăsa.
Plâns de dureri e așternutul...
Iisus prin noi s-a răstignit
Și-nsângerat este pământul.
Din neam în neam, s-au risipit
Atâtea seminții prin care
S-ar fi plătit greul păcat
Și lumea toată-nsângerare
Prin viața însăși a lăsat.
Ne apasă doruri multe
Dor de prunci, părinți și frați.
Plânsul nu vor să-l asculte
Cei mișei și cei bogați.
Până dincolo de zare
Cerul s-a-mpărțit în umbre,
Rana, azi, în suflet doare...
Ce folos pietrele scumpe?!
Pruncii-n lumea largă pleacă,
Au uitat de Dumnezeu.
Alte griji pe umeri poartă!
Doar atunci când le e greu
Văd Golgota. Văd Iisusul
Blând și bun și iertător,
Doar atunci li-i rană plânsul
Și se-ntorc la casa lor.
Nimeni plânsul să le-asculte
Nu-i, căci toți s-au risipit.
Cruci bătrâne, chipuri slute,
Înainte-le-au sosit.
Sterp ca praful din uliță,
Satul, azi s-a arătat.
Doliul flutură-n portiță...
Plânge un bătrân pe prag.
Ca pe-un cânt, nu mai încearcă,
Nimeni plânsul să-i asculte.
Dumnezeu, deodată, pleacă
După inimile frânte.
După prunci fără de tată,
Ori părinți fără copii...
Dumnezeule, îi iartă!
De-acum nu-i mai osândi!
Ca pe-un cânt, nu mai încearcă
Nimeni plânsul să le-asculte.
Pruncii-n lumea largă pleacă,
Ne apasă doruri multe...
Plâns de dureri așternutul
Și lumea-i jale și urlet,
Tunet brăzdează pământul,
Pâlpâie fulgere-n suflet.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!