Sărutul
Era iarnă-n păduri,
urși albi - nămeții
moțăiau în scorburi adînci.
Din negre și crîncene crengi,
pădurea își suia pereții.
Umblam, obosiți de pași
prin zăpada cea grea.
Lîngă noi străjuia
un copac, ca un cerb uriaș.
Gura ta pe-a mea s-a închis
și o flacără mi-a lucit sub pleoape,
ca și cînd, cu foșnet aprins,
o vulpe-ar fi trecut pe aproape.
poezie de Nina Cassian din volumul "Spectacol în aer liber - o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Poezii" de Nina Cassian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Muzică pentru pace
Pace înseamnă:
să nu-mi fie teamă,
să nu mă pîndească
vreo mînă hoțească,
drapelele ciumii
la cîrmele lumii.
poruncă de dolii
din grase fotolii.
Ci, pentru-nțelesuri
și pentru surîsuri,
să fie un timp
curat și întins
și fără opreliști,
suflat cu priveliști...
(...)
cu păsări și crengi,
cu ape adînci.
poezie de Nina Cassian din volumul Sufletul nostru (1949)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul
Dragostea mea,
ancoră grea,
ține-mă strâns;
toate mă dor:
gura de dor,
ochii de plâns.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fram stătea în mijlocul arenei, alb ca zăpada, uriaș și neclintit. Tot așa stau frații lui din țara zăpezilor veșnice, pe insulele de gheață plutitoare, când se înalță să privească la alți urși albi, care se depărtează pe alte insule plutitoare.
Cezar Petrescu în Fram, ursul polar (1931)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Fram ursul polar" de Cezar Petrescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Dorul
Dragostea mea
ancoră grea
tine-ma strâns;
toate ma dor:
gura de dor,
ochii de plâns.
Vântul căzu
- poate că nu,
dar s-a făcut
liniște-n cer,
fara puteri,
ca la-nceput.
Nu mai visez
pași pe zăpezi,
urme de vulpi;
nu mai sunt flori,
sufletul lor
doarme în bulbi.
Singurătati...
Nu mi te-arăti,
nu-mi trimiti vesti.
Cât fara rost.
Oare ai fost?
Oare mai ești?
poezie de Nina Cassian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te depărtezi
Te depărtezi înotînd, te depărtezi,
în amurg ca altădată în amiezi,
și sînt nepăsătoare cînd îți miști
brațul greoi sub norii triști,
iar cînd te-nalți pe mal, pierzînd,
din umeri, marea, ca pe o pelerină căzută
nici o ispită nu-mi trece prin gînd,
nici o emoți nu mă sărută.
poezie de Nina Cassian din volumul "Spectacol în aer liber - o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Foșnet de frunze
în pădurea bătrână-
la izvor un cerb.
haiku de Doina Marcela Gheorghe (6 octombrie 2020)
Adăugat de Doina Marcela Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copil de copac
Și mi-a zis copilul de copac, mi-a zis..
"Planteză-mă cu rădăcina-n sus
să pot crește cât mai jos în abis
cât mai jos, ca un arbore nor,
ca o ceață de crengi.. ca un vis..."
Și mi-a zis
și mi-a zis
și l-am privit în râdăcini
cu ochiul de pământuri șters
și l-am plantat în paradis
în vers, invers.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe cărări de pași târzii
De-am avut o clipă grea,
De-am avut zile senine,
Dorul de mi-a lăcrimat,
Nu ai fost tu lângă mine.
De-am pășit prin iarbă verde,
De-am trecut tărâm uscat,
De mă înecam prin sete,
Mâna ta, tu nu mi-ai dat.
De-mpleteam dorul ce naște,
La icoane mă rugam
De tot greul ce mă paște...
Nu alăturea-mi erai!
De mi-a fost ori greu, ori bine...
Nu știu! Am uitat! S-a dus!
Dacă n-ai fost lângă mine,
Ce mai ai acum de spus?
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tremolo
O, cât de vrăjită-i pădurea
Și nici un copac de prisos,
Trosnesc crengi uscate pe jos,
Se sperie păsări aiurea.
Îmi arde obrazul privirea
Cu care mă învălui duios,
O, cât de frumoasă pădurea
Și nici un copac de prisos.
Un tremolo îmi e toată firea,
În vaierul scurt, voluptuos,
O simt a frunzelor lină plutirea
De verde intens, luminos,
O, cât de vrăjită-i pădurea.
rondel de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gură
Pot să dorm și să visez pe gura ta,
să cânt și să mor pe gura ta,
încă și încă;
gura ta, radă adâncă
în care-nnoptez după drumul cel lung,
în care ajung și nu mă mai satur să-ajung...
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casa
e noapte
o lume însingurată și tristă
viața și moartea
două cuvinte aruncate pe o tablă
renaștem mereu din cenușă și zoaie
chipuri de piatră
legănăm fără vlagă vise ucise
în noaptea ce curge prin noi
zeul își întoarce privirea de piatră
noi ne-am născut din tenebrele lumii
din noapte în piatră
aspri și palizi ca piatra
biete făpturi ale sorții
azvârlite pe o tablă
la o masă cu morții
e noapte
o lume însingurată
o casă cu pereții scorojiți printre veacuri uitate
în curtea durerii un copac și o casă
vântul plânge în frunze
frunzele cântă o poveste sub pleoape
la margini de mare, o biserică, cu turle ce urcă spre soare
pe crengi, o casă
o casă cu pereții albi printre neguri
rezemat de cer, un pat
în pat un prunc
surâde în somn devenirii
în palme ține acoperișul lumii
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tata mi-a mai transmis o trăsătură care mi-a îmblânzit adesea parcursul: umorul.
Nina Cassian în Memoriile mele
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-oi adormi...
De-oi adormi curînd
În noaptea uitării,
Să mă duceți tăcînd
La marginea mării.
Nu voiu sicriu bogat,
Făclie și flamuri,
Ci-mi împletiți un pat
Din tinere ramuri.
Să-mi fie somnul lin
Și codrul aproape,
Luceasc-un cer senin
Pe-adîncile ape,
Care-n dureri adînci
Se nalță la maluri,
S-ar atîrna de stînci
Cu brațe de valuri,
Se nalță, dar recad
Și murmură-ntr-una,
Cînd pe păduri de brad
Alunecă luna.
Și nime-n urma mea
Nu-mi plîngă la creștet,
Doar moartea glas să dea
Frunzișului veșted.
Să treacă lin prin vînt
Atotștiutoarea,
Deasupră-mi teiul sfînt
Să-și scuture floarea.
Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci înainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte,
Ce n-or ști că privesc
O lume de patemi,
Pe cînd liane cresc
Pe singurătate-mi.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1881)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar 
Pereții palatului erau făcuți din zăpadă viscolită, ferestrele și ușile din vânturi vijelioase; erau peste o sută de încăperi, toate așa cum le alcătuia zăpada; cea mai mare era așa de întinsă că puteai să mergi câteva ceasuri prin ea de la un capăt la altul. Toate erau luminate de Aurora Boreală și erau goale, ghețoase, reci și sclipitoare. Aici nu era niciodată vreo petrecere, nici măcar un bal de urși la care vijelia să cânte și urșii albi să meargă în două picioare și să joace, nici măcar o sindrofie de domnișoare vulpi argintii; în palatul Crăiesei Zăpezii era pustiu și frig.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba daneză.Cartea "Classic Fairy Tales by Hans Christian Andersen" de Hans Christian Andersen este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la Am plecat în septembrie 1985. Primisem o invitație în baza unei burse Soros pentru a preda poezie la New York University. Ca și cînd poezia se poate preda!
Nina Cassian în revista 22, nr 721
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La plimbare
Toți aricii stau ghem în jurul tău și așteaptă
să croșetezi pădurea din ei
un loc
întins
în care lupilor le cresc
din urlet crengi
și încolțesc păsări din luminișul plin de capcane.
Trupul meu se zbate în mașina de scris trupuri.
Din pâine se aud
pași. Încă ne mai colindă lustra neștearsă.
În urma ta e toamnă. Cad foi și cărți și ziare
și cosași
iar bucuria-i mare când de la geam îi lași
sărind în foșnet de hârtie
să plece la plimbare...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerbul
Ca un cerb pe care lațul l-a răpit din codrii săi,
Sihăstria minții mele mă îngroapă-n negre văi,
Așternându-mi trupul tânăr printre demoni albi și goi,
Stingându-mi pe veci lumina din, albaștri, ochii tăi.
Moartea e o nălucire, cum iubirea însăși este...
Stingându-mi pe veci lumina din, albaștri, ochii tăi,
Așternându-mi trupul tânăr printre demoni albi și goi,
Sihăstria minții mele mă îngroapă-n negre văi,
Ca un cerb pe care lațul l-a răpit din codrii săi.
poezie de Nicușor Dărăbană din Nechibzuitele iubiri (2005)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privește înapoi
(în memoria poetului Alexandru Fulga)
De umbre s-au golit pereții,
Din grinzi ți-au dispărut bătrânii cari!
Își leagănă frunzele doi arțari,
Chemând în foșnet toți poeții,
Să-ți cânte versu-n vălul ceții,
În muzica celor mai buni scripcari!
De umbre s-au golit pereții,
Din grinzi ți-au dispărut bătrânii cari!
Siberii își topesc nămeții,
Baikalu-ți face stradă spre ghețari,
Să faci pereche celor solitari,
Ard lumânările tristeții...
De umbre s-au golit pereții!
rondel de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tata mi-a «predat» splendoarea limbii române, gustul pentru poezie și muzică.
Nina Cassian în Memoriile mele
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama
M-a crescut mama în poală
Din leagăn și pân' la școală
Zile-ntregi și nopți de-a rândul
Mi-a vegheat somnul și gândul.
M-a învățat să gânguresc
Să spun mamă, să zâmbesc,
M-a învățat apoi prin casă
Primii pași până la masă.
M-a învățat ca să nu mint
M-a învățat să nu m-alint
Să nu știu ce este frica
Toate m-a învățat mămica!
Mamă bună, mamă dragă
Te-oi iubi o viață-ntreagă
Pentru tot ce ai făcut
Pentru că tu m-ai crescut.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!