O mare de cuvinte
Perne de cuvinte am umplut,
capul obosit de contraste și neînțelegeri,
îngreunat l-am așezat în absolut.
Pături de cuvinte am țesut,
pentru ca gerul singurătății să atenuez,
înfășurată în îmbrățișări de iluzii să visez.
O casă de cuvinte-am construit
ca-n orele întunecate ale durerii,
în universuri de tăceri să mă refugiez.
Castele de cuvinte am înălțat
acolo unde visele suverane tronează
pentru totdeuna să rămână în prizonierat.
Dacă tu cu mine ai veni,
cu ale noastre indelebile iluzii
o mare de cuvinte vom umple si vom ademeni
speranțe improbabile legate de valuri stacojii,
o casă printre stele noi doi vom construi.
poezie de Doina-Maria Constantin din Continuum
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre ger
- poezii despre întuneric
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre singurătate
- poezii despre ore
- poezii despre durere
Citate similare
Eu necuvântătorul
eu și marea mea de cuvinte
mă spăl cu cuvinte, respir cuvinte, mănânc și visez cuvinte
mă-îmbrac în cuvinte și de adio mă ofer ofrandă
cuvânt pe cerul gurii
din aer strâng lumini și praf de stele
respir praf de stele, mănânc praf de stele,
mă spăl cu praf de stele
și moartea mă preface-n praf de stele
în mâna dreaptă am cuvântul ce va naște iar cuvinte
în mâna stângă-am strâns un pumn de praf de stele
lumină scriu cu praf de stele
și nu știu de cuvintele sunt ale mele
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre cuvinte, poezii despre lumină, poezii despre naștere, poezii despre mâncare, poezii despre mâini, poezii despre moarte sau poezii despre gură
Vârtej de cuvinte
Vârtej de cuvinte unde,
unica semnificație comprehensivă
e căutarea unui suflu de vânt
ce ia cu el frunzele seci de cuvinte...
O suflare de vânt
cu care să te ridici din cauzal,
din rutină sau prozaicul banal...
O boare de vânt
care să strivească indiferența,
să blocheze acea vâltoare de cuvinte
rostite înaintea unei oglinzi,
precum lupii ce uluie flămânzi...
O adiere de vânt
ca o mână ce poate mângâia
obrazul de ceară al singurătății
și sufletul obosit a dezmierda.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânt, poezii despre suflet, poezii despre lupi, poezii despre indiferență sau poezii despre frunze
Ne vom sfinți prin cuvinte
Cu dragoste vom atinge veșnicia nepromisă
Și vom culege flori de suflet fericit
Noi suntem adierea nopții în lumina lumânării vii
Vom ajunge la un consens al vieții
Și vom străbate fiecare clepsidră a timpului
Cu lacrimi de cerneală pe o cutie veche
Lumina este cea ce ne va cununa cu lauri
Lumina este singura cale spre Divin
Numai crezând în lumină, vom fi îngeri
Numai visând la cele sfinte
Ne vom sfinți prin cuvinte.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre îngeri, poezii despre viață, poezii despre noapte, poezii despre lumânări sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cuvintele
Timpul înseamnă cuvinte...
cuvinte încrucișate,
cuvinte reale,
cuvinte vii,
cuvinte poetice
și cuvinte de prietenie...
Iar noi ne exprimăm
prin cuvinte
în fiecare zi.
Citim mereu cuvinte
în cărți...
pe drumul vieții.
De-a lungul timpului,
Creștem și cred
Că devenim
Cuvinte de asemenea.
poezie de Roxana Bulmez
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rebus, poezii despre prietenie, poezii despre poezie, poezii despre lectură, poezii despre devenire sau poezii despre cărți
Ne vom iubi fără cuvinte
Pe-această pagină, când vântul
Sufla-va dulce adiere,
O lacrimă va curge... Râul
Ei va aduce mângâiere.
Vulcani în inimi, anotimpuri
Pierdute printre ani, voi fi
Eu voi erupe pentru tine
Iar tu mereu mă vei iubi.
Eu voi fi noaptea. Zilei tale
Voi da răgaz prin ani, să treacă
Să nu ne-nebunească... fericirea
Învolburata vieții apă
Vom fi și alfa și omega
Și intru noi va fi tăcerea
Și infinitul vom cuprinde,
Îmbrățișând întreg pământul
Ne vom iubi fără cuvinte...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulcani, poezii despre râuri, poezii despre iubire sau poezii despre inimă
Logodna de toamnă
azi-noapte mi-am dus iubita acasă
o să locuim în acest anotimp
pentru o vreme și
în aceeași casă
o să dormim în același pat
din când în când
tăcuți ca păianjenul din colț
o să facem dragoste și copii
ne vom îmbrățișa tristețile ne
vom mângâia în gol
vom număra pe degete orele
rămase neatinse
cineva ne va ademeni prin semne
va fi singura noastră noapte în care
nu ne vom striga pe nume
privesc din mijlocul emoției
și tac
oare ce nume să-i dau
singurătății mele...
poezie de Teodor Dume (2016)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre toamnă, poezii despre somn sau poezii despre păianjeni
Erau doar cuvinte de cristal
Pentru mine-ai țesut cuvinte de cristal...
strălucitoare, orbitoare, amăgitoare
și sufletul iubea a se oglindi absidial
în micile curcubeie de lumină prigitoare,
contemplând sărutarea soarelui pe pielea fină,
pe ochii pierduți în visare de-albastră lumină
și buzele arse de dorința felină.
Erau însă doar cuvinte ce cristal...
fragile și efemere se-ndepărtau în astral.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre ochi, poezii despre feline, poezii despre dorințe sau poezii despre astre
Botez
Eu m-am născut în cerul de cuvinte
Unde literele erau semințe
Sădite-n blânde aduceri aminte
Impregnate pe românești catrințe.
Flori de cuvinte erau pe morminte
Pe mese ștergare cu garofițe
Eu m-am născut în cerul de cuvinte
Unde literele erau semințe.
Ploi de lumină-am adunat cuminte
Și vă botez acuma cu grăunțe
Să crească-n voi iubirea dinainte
Venită-n valuri bleu de neștiințe.
Eu m-am născut în cerul de cuvinte!
rondel de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre flori, poezii despre botez sau poezii despre România
Valuri
Vom face printre valuri, valuri,
și ne vom cufunda-n apus
atât de jos și-atât de sus,
prin lumea noastră fără maluri.
Vom face dintr-un vis, un vis
și-l vom petrece împreună
sub raze argintii de lună,
uitând ce-n stele ni s-a scris.
Vom înota prin fericire
spre malul inventat de noi,
de ieri sau azi ori de apoi.
Va fi o lume cu iubire,
vom fi acolo amândoi,
atât de plini și-atât de goi.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre trecut, poezii despre prezent, poezii despre inventatori sau poezii despre fericire
Poveste
Sufletul tau functioneaza cu lemne,
Iar al meu cu electricitate.
Dragostea ta umple cerul de fum,
aA mea e din flacari curate.
Totusi vom mai merge impreuna
O buna bucata de pamant,
O buna bucata de cer,
O buna bucata de luna.
Vom fi fericiti pentru iarba
Si pentru lac,
Vom slavi drumul drept cu cate-o gura
Si vom tine un moment de reculegere
Pentru fiecare cotitura.
Ne vom lua dupa umbra mea
Care merge inainte.
Ne vom lua dupa primul gand,
Ne vom lua dupa doua-trei cuvinte.
Pana ne va iesi in cale
Sfanta Vineri
Sa ne spuna printre altele
Ca nu mai suntem tineri,
Si ca ea n-o sa ne mai dea de-acum
Nici electricitatea pentru flacara,
Nici lemne pentru fum.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre electricitate, poezii despre tinerețe, poezii despre lemn sau poezii despre fum
Speranță de mai bine
Dacă vom reuși să supraviețuim acestei epidemii, nu vom mai fi ca înainte. Vom ieși cu un comportament mult schimbat. Vom avea mai multă pace în suflet, o inimă mai liberă și o mai bună viziune asupra lumii. Cu alte cuvinte vom învăța din greutăți. Vom avea mai multă grijă de viața noastră. Vom deveni mai înțelepți, mai spirituali. Așa să ne ajute bunul Dumnezeu!
poezie de Dumitru Delcă (1 aprilie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre învățătură, poezii despre viziune, poezii despre supraviețuire, poezii despre schimbare, poezii despre religie sau poezii despre pace
Să nu vă temeți de îmbrățișări
cuvintele arestate așteaptă iertarea între gratii de uitare
sunt cuvinte ce trebuiau să dispară din lume
și dicționarele sunt pline de carii
printre care se plimbă torționarii de cuvinte
să nu vă temeți de îmbrățișări
chiar dacă sunt urmărite, puteți să le îmbrățișați
să le ascundeți sub limbă ca pe sfânta împărtășanie
sau să le strângeți la piept încălzindu-le tremurul
lumea s-a umplut de cuvinte violate ce se strecoară pe lângă pereți
prostia umblă țanțoșă învârtoșându-și neghiobia
și scuipându-și odraslele aurite de deochi
și e greu de crezut, dar rostirea e pusă la stâlpul infamiei
îmbrățișați cuvintele, iubiți-le și ocrotiți-le pentru că...
la început a fost cuvântul
și abia apoi... omul
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre uitare, poezii despre stomatologie, poezii despre prostie, poezii despre plimbare, poezii despre iertare sau poezii despre frică
Niciodată nu am cumpăra o casă, văzându-i doar exteriorul. Mereu vom căuta să-i vedem interiorul, pentru a ști pe ce dăm banii. Pentru a nu-i irosi. Dar cu oamenii... de ce nu facem la fel? Pentru a nu irosi sufletul cu iluzii, cu himere, cu plastic...?
citat din Maria Dimian (30 august 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre suflet sau citate despre bani
Indefinit infinit idilic
De viața ne va despărți,
Să știi, ne vom vedea prin moarte,
Când numai noi doi vom refi
Un cuplu, imortal aparte.
Iar dacă moartea va sfârși
Idila ce-am avut-o noi,
O viață-n spuse o dăinui,
De cum am fost, atât de doi.
Atunci când nu vor fi nici spuse,
Că nu va mai fi cine a spune,
Vor fi tăceri, de zile apuse
Și, stele-n cer ne vor da nume.
Poate vom fi și după stele,
Când tot, nu va fi decât negru;
Cărbuni, un praf de păr inele
Ce ne vor prinde, în doi, integru.
Vom trece peste infinit,
Că și-nfinit un sfârșit are.
Vom fi un punct nedefinit,
De unde tot va reapare.
O altă lume și-un alt soare...
Pentru că dragoste, nu moare.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 aprilie 2015)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre sfârșit, poezii despre păr sau poezii despre negru
În tine tunurile antice par să spună încă nu
Între vulgaritate și Eu
se înalță al meu instinct până acolo sus,
la turnurile antice unde desenez
o dâră de lumină trimisă de Iisus,
un semn trucat de cruce
ce tace cristalina privire rătăcită-n apus.
Printre ramurile furtunilor încă vii ale orașului
ce pernele-și suflecă
pentru a culca virtutea,
mă pierd în dorința ce mă înduplecă.
În acest punct se revarsă suferințele,
care suferințe nu sunt
și va fi noaptea cea mai dulce între nopțile distonate
nascându-se din umbre sonate
ce-mi vor vesti ziua de lumină nouă
și luciri strâmbe,
niciodată născute de ochi și amăgiri ornate,
surâsuri inundate de lacrimi
și triste plăceri de mâine sărutate de rouă,
doar pentru a mă simți un pic mai bine...
Nimic nu se știe, privesc năucită și rătăcesc
printre țuicile cele mai dulci
ale plânsului probabil burlesc
și tăcerile de suflete singure,..
singure vor muri în rutina de orice zi,
o vor face la întoarcere dar și-n etern și,
fără a le spune doar gândind,
vor emana cele mai frumoase cuvinte
niciodată scrise, nicând spuse
dar eu voi învinge negreșit.
Așa, nu voi fi doar o pată
ce mă murdărește pe mine însămi;
voi fi și eu tăcerea fără sens,
ca tăcerile infinite în timp,
leneșe picături de absență
și din paharul existenței mele, te voi gândi.
Tu ești bărbate în mine, cu mine,
ca pielea de iarnă vie,
pierdut și pentru totdeauna prezent,
un tot indestructibil pe vecie.
În glasuri noi doi vom iubi încă noi,
în versuri vom trăi ca atunci și apoi.
În tine iubire de mii de ori eu voi naște
căci iertarea, iubirea de noi și de tot stă în puterile noastre.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre suferință, poezii despre viitor sau poezii despre victorie
An nou, speranțe noi
În suflete păstrăm doar puritatea,
Tot ce a fost rău nu mai rămâne,
Senini vom înfrunta realitatea,
Ce cu Noul An va veni de mâine!
Zilele vor naște noile antreprize,
Create din sufletele optimiste,
Vom ignora ale vieții grele crize,
Fluturând ale păcii albe batiste!
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre realitate sau poezii despre optimism
Veniți de luați cuvinte
Îngerii ne vor conduce
înainte de sfârșitul lumii, în hrube,
condamnați la moarte prin uitare
vom aștepta înghesuiți în placentă
lumea viitoare.
Lumina înghețată
ni se va lipi de buze, cleioasă,
bucăți de argilă spongioasă
ni se vor des-prinde de oase.
Copiii de spumă
ne vor construi din humă,
când vor bate prelung clopotele
ne vor boteza a doua oară preoții.
Oare ne vom mai aduce aminte
ce a fost mai înainte?
Veniți, veniți de luați cuvinte!
poezie de Florentin Palaghia din DIMPREUNĂ TIMPUL IAȘI
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșitul lumii, poezii despre pedeapsa cu moartea sau poezii despre gheață
Niciodată nu ne vom putea înțelege până când nu vom fi redus limbajul la doar șapte cuvinte.
Khalil Gibran în Nisip și spumă (1926)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre descreștere, citate despre cuvinte sau citate de Khalil Gibran despre cuvinte
Eu sunt polenul din cuvinte...
1. Eu sunt polenul din cuvinte
și plâng în fiecare floare,
o lacrimă de-a ei mă doare
căci toate lacrimile-s sfinte.
Eu sunt polenul din cuvinte.
2. Eu sunt polenul din cuvinte,
peste câmpii vântul mă poartă
și bat la fiecare-n poartă
și plâng în ochiul tău fierbinte.
Eu sunt polenul din cuvinte.
3. Eu sunt polenul din cuvinte,
Hristos din slovă mă coboară
și mă împraștie prin țară,
balsam pe rană să alinte.
Eu sunt polenul din cuvinte.
4. Eu sunt polenul din cuvinte,
eu vin acum cu vestea bună
să-ți fie pavăză-n furtună
și pentru zilele cumplite.
Eu sunt polenul din cuvinte.
5. Eu sunt polenul din cuvinte
și plâng în fiecare floare
ce rodu-n pântecul ei moare,
alerg acum printre morminte.
Eu sunt polenul din cuvinte.
poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre plâns
Iubita mea, vin ploi...
vin ploi, iubita mea, vin ploi
și se așează peste noi
și nu vom ști de suntem doi,
și nu vom ști de amândoi
vin valuri, draga mea, vin valuri,
vom fi în larg de două maluri
și sus pe cer micuții grauri,
vor ciripi cărându-și daruri
vin stelele, sunt multe stele,
iubita mea, nu-s ale mele,
ești orișiunde printre ele,
pe constelați cu inele
vin norii noștri, pufăind
ești prinsă de un vânt profund,
ești prinsă între foi arzând
un vers îți scriu, îmi este gând
vin amintiri rămase-n urmă,
de-acum pe noi ploua și tună,
vin visele pe lângă lună,
dar ele nu ne mai adună
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre nori sau poezii despre gânduri