Corupția în plină floare
Corupția-i la noi stăpână
Și niciodată n-o să iasă,
Că astăzi ea-i în floare până
Și-n iarba verde de acasă.
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Iarba verde de acasă
Iarba verde de acasă
Cum să ne mai dea fiori
Dacă emigrăm în masă
Dup-un teanc de verzișori?
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corupția din România
La noi în țară, din păcate,
Corupția-i în plină floare,
Iar trântorii cu cefe late
Îi fac de zor polenizare.
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba verde de acasă
În iarbă draga mea, mereu,
Ținea morțiș să mă dezmierde;
Era și iarba mult mai verde
Și eu!
epigramă de Eugen Deutsch din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba de acasă e cea mai verde pentru că numai acasă crește o iarbă atât de verde.
citat din Antonio Mura
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Distih ambiant
Sublimul e gata să iasă
din iarba verde de acasă
distih de Costel Zăgan (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.
Primăvară românească
În țară, unde, pe ogoare,
E firul ierbii mai rebel,
Toți pomii, astăzi, sunt în floare,
Dar și corupția-i la fel!
epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Domnului Sorin Olariu. Cu deosebită stimă
Dă-mi te rog talentul tău,
Doar o zi, că nu-i o dramă,
Și-ți promit, uite zic zău,
Să scriu și eu... epigramă.
epigramă de Paul Constantin (4 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zambete de iarba verde
Zambete de iarba verde imi rasar
pe paginile din jurnal...
increstez roua ce-apleaca iarba la pamant
cu-o lacrima ce uda obrazul cazand.
Ma decupez de pe pagina unei strazi
dintre copaci si oameni, si ma grabesc
sa mananc culori... si pasesc
ferind intregi cirezi de fire rebele de iarba,
de teama sa nu le strivesc.
ma regasesc intr-un fir de iarba
culcat la pamant.
Esti tu, cel ce stai si privesti de sus
din nouri, spre chipul meu supus
de-o talpa criminala?
Esti tu, sau poate sunt tot eu,
acelasi, om sau zeu!
Haotice ganduri ma fac sa tresar,
din somnul meu de verde pal,
de verde crud si singuratic
verde de suflet, verde de eu,
verzi ganduri ce-mi zambesc mereu.
poezie de Ana Maria Balas
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Emigrarea la români
Vrând să cercetezi misterul
Dai de-o chestie bizară:
Astăzi, aventurierul,
Este cel rămas în țară.
epigramă de Sorin Olariu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara tranziției noastre
E primăvară-n fiecare
Căci verde este fața noastră:
Corupția-i din nou în floare,
Iar prețurile-ncep să crească!
epigramă de Nicolae Zărnescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba
Iubito, iarba din Thailanda
Aduce, verde, cu acasă
Și cum e ea, așa
Mai deasă,
Are-un cusur: n-are piranda
Cu fusta creață, parașută
S-o tăvălească, să mă...
Și n-are Mahala Rai Banda
Nici leruiler, nici vin de masă
Doar certitudinea
Ațoasă
A ursulețului tip panda
Că nu îs vină și regrete
Prin iarba lui.
C-ar fi cu pete...
poezie de Mihai Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia (atât de albă in iarba verde dormea...)
Atât de albă în iarba verde dormea
Încât lumina din trupul ei se ridica,
Clipei s-adâncească misterul
Un soare deasupra-i pictase chiar cerul.
Din părul ei ce-n vânt vălurea
Neamuri de păsări în jur risipea,
Și trupul ei atât de frumos
Se îtinsese în câmpuri pe jos.
S-a întâmplat la fel ca și-n vise
Sub ochii mei trupul ei înflorise
O recunosc în fiecare floare
După parfum, după culoare.
De-o atingi, o vezi cum scânteie,
Sub ochii tăi redevine femeie
Te-ademenește, cu iubire te-mbată
Înger și demon
Deodată!
poezie de Valeria Tamaș
Adăugat de valeria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Weekendul
E-acel ce face să susțin
Că viața-i rea și cinică:
Al meu e-o zi, iar alții-l țin
De luni până duminică.
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corupția în România
Proces etern și de amploare
Corupția la noi e-n floare,
Dar mai cu seamă, dragii mei,
E-n trandafirii ăia trei!
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu am înțeles niciodată de ce se spune că pe Iliescu o să îl judece Istoria și nu Geografia, Matematica, Fizica, Muzica, Desenul sau, de ce nu, Educația Fizică?
Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfat: dacă vrei să reușești în viață trebuie să te servești până și de obstacolele care-ți stau în cale.
Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
marja de
siguranță
dintr-o
privire
iarba verde de acasă
gogyohka de Pavel Ilica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teamă mi-e de talibani...
Mă paște una în paștună
Să merg la dânsa-n Kandahar,
Ea îmi promite viață bună
Și că m-acoperă cu har.
Eu nu și nu, mai bine-n Lună
Decât la dânsa-n Kandahar
Accept să beau chiar mătrăgună
Și-n cap să mă pocnească-un par.
De-aș fi știut închideam ochiul,
Mergeam cu dânsa și-n Kabul,
Acolo mai prizam și opiu
Și poate mă simțeam sătul,
Dar iarba verde de acasă
Ce parcă pătrunjel îi spune
Cu o străină nu mă lasă
Să rătăcesc aiurea-n lume...
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciuna are picioare scurte?
Minciuna este în zadar,
Se spune astăzi prin norod.
Picioarele-i sunt scurte, dar,
Degeaba, că-i miriapod.
epigramă de Sorin Olariu din Adevărul și minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba verde de acasă
La fel și-n cer, dar totuși diferit,
Ba poate chiar conform cu altă viață ‒
Înzdrăveniți ne-om lua la fugărit,
Dar prin grădini nu va mai fi verdeață.
Și ce păcat, căci am călca ușor,
Imponderabili, spirite plutinde,
Dar pământeasca iarbă de ogor
La Dumnezeu pe pajiști nu se-ntinde...
Acolo e lucernă de neon
Și-s supraveghetori discreți, angelici,
La megafoane, muzici de bon-ton
Și diavoli feminini, cu ochi eterici.
Și cât e raiul rai de lung și lat,
N-o să găsim un fir de iarbă grasă,
Și ne-om șopti, cu glas îmbălsămat,
Că tot mai bine ne era acasă.
poezie de Dragoș Niculescu din Săniile adâncului (1999)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!