Corupţia în plină floare
Corupţia-i la noi stăpână
Şi niciodată n-o să iasă,
Că astăzi ea-i în floare până
Şi-n iarba verde de acasă.
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Iarba verde de acasă
Iarba verde de acasă
Cum să ne mai dea fiori
Dacă emigrăm în masă
Dup-un teanc de verzişori?
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corupţia din România
La noi în ţară, din păcate,
Corupţia-i în plină floare,
Iar trântorii cu cefe late
Îi fac de zor polenizare.
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba verde de acasă
În iarbă draga mea, mereu,
Ţinea morţiş să mă dezmierde;
Era şi iarba mult mai verde…
Şi eu!
epigramă de Eugen Deutsch din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba de acasă e cea mai verde pentru că numai acasă creşte o iarbă atât de verde.
citat din Antonio Mura
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Distih ambiant
Sublimul e gata să iasă
din iarba verde de acasă
distih de Costel Zăgan (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.
Primăvară românească
În ţară, unde, pe ogoare,
E firul ierbii mai rebel,
Toţi pomii, astăzi, sunt în floare,
Dar şi corupţia-i la fel!
epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Domnului Sorin Olariu. Cu deosebită stimă
Dă-mi te rog talentul tău,
Doar o zi, că nu-i o dramă,
Şi-ţi promit, uite zic zău,
Să scriu şi eu... epigramă.
epigramă de Paul Constantin (4 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zambete de iarba verde
Zambete de iarba verde imi rasar
pe paginile din jurnal...
increstez roua ce-apleaca iarba la pamant
cu-o lacrima ce uda obrazul cazand.
Ma decupez de pe pagina unei strazi
dintre copaci si oameni, si ma grabesc
sa mananc culori... si pasesc
ferind intregi cirezi de fire rebele de iarba,
de teama sa nu le strivesc.
ma regasesc intr-un fir de iarba
culcat la pamant.
Esti tu, cel ce stai si privesti de sus
din nouri, spre chipul meu supus
de-o talpa criminala?
Esti tu, sau poate sunt tot eu,
acelasi, om sau zeu!
Haotice ganduri ma fac sa tresar,
din somnul meu de verde pal,
de verde crud si singuratic
verde de suflet, verde de eu,
verzi ganduri ce-mi zambesc mereu.
poezie de Ana Maria Balas
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Emigrarea la români
Vrând să cercetezi misterul
Dai de-o chestie bizară:
Astăzi, aventurierul,
Este cel rămas în ţară.
epigramă de Sorin Olariu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara tranziţiei noastre
E primăvară-n fiecare
Căci verde este faţa noastră:
Corupţia-i din nou în floare,
Iar preţurile-ncep să crească!
epigramă de Nicolae Zărnescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba
Iubito, iarba din Thailanda
Aduce, verde, cu acasă
Şi cum e ea, aşa
Mai deasă,
Are-un cusur: n-are piranda
Cu fusta creaţă, paraşută
S-o tăvălească, să mă...
Şi n-are Mahala Rai Banda
Nici leruiler, nici vin de masă
Doar certitudinea
Aţoasă
A ursuleţului tip panda
Că nu îs vină şi regrete
Prin iarba lui.
C-ar fi cu pete...
poezie de Mihai Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia (atât de albă in iarba verde dormea...)
Atât de albă în iarba verde dormea
Încât lumina din trupul ei se ridica,
Clipei s-adâncească misterul
Un soare deasupra-i pictase chiar cerul.
Din părul ei ce-n vânt vălurea
Neamuri de păsări în jur risipea,
Şi trupul ei atât de frumos
Se îtinsese în câmpuri pe jos.
S-a întâmplat la fel ca şi-n vise
Sub ochii mei trupul ei înflorise
O recunosc în fiecare floare
După parfum, după culoare.
De-o atingi, o vezi cum scânteie,
Sub ochii tăi redevine femeie
Te-ademeneşte, cu iubire te-mbată
Înger şi demon…Deodată!
poezie de Valeria Tamaş
Adăugat de valeria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Weekendul
E-acel ce face să susţin
Că viaţa-i rea şi cinică:
Al meu e-o zi, iar alţii-l ţin
De luni până duminică.
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corupţia în România
Proces etern şi de amploare
Corupţia la noi e-n floare,
Dar mai cu seamă, dragii mei,
E-n trandafirii ăia trei!
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu am înţeles niciodată de ce se spune că pe Iliescu o să îl judece Istoria şi nu Geografia, Matematica, Fizica, Muzica, Desenul sau, de ce nu, Educaţia Fizică?
Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfat: dacă vrei să reuşeşti în viaţă trebuie să te serveşti până şi de obstacolele care-ţi stau în cale.
Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
marja de
siguranţă
dintr-o
privire
iarba verde de acasă
gogyohka de Pavel Ilica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teamă mi-e de talibani...
Mă paşte una în paştună
Să merg la dânsa-n Kandahar,
Ea îmi promite viaţă bună
Şi că m-acoperă cu har.
Eu nu şi nu, mai bine-n Lună
Decât la dânsa-n Kandahar
Accept să beau chiar mătrăgună
Şi-n cap să mă pocnească-un par.
De-aş fi ştiut închideam ochiul,
Mergeam cu dânsa şi-n Kabul,
Acolo mai prizam şi opiu
Şi poate mă simţeam sătul,
Dar iarba verde de acasă
Ce parcă pătrunjel îi spune
Cu o străină nu mă lasă
Să rătăcesc aiurea-n lume...
poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciuna are picioare scurte?
Minciuna este în zadar,
Se spune astăzi prin norod.
Picioarele-i sunt scurte, dar,
Degeaba, că-i miriapod.
epigramă de Sorin Olariu din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba verde de acasă
La fel şi-n cer, dar totuşi diferit,
Ba poate chiar conform cu altă viaţă ‒
Înzdrăveniţi ne-om lua la fugărit,
Dar prin grădini nu va mai fi verdeaţă.
Şi ce păcat, căci am călca uşor,
Imponderabili, spirite plutinde,
Dar pământeasca iarbă de ogor
La Dumnezeu pe pajişti nu se-ntinde...
Acolo e lucernă de neon
Şi-s supraveghetori discreţi, angelici,
La megafoane, muzici de bon-ton
Şi diavoli feminini, cu ochi eterici.
Şi cât e raiul rai de lung şi lat,
N-o să găsim un fir de iarbă grasă,
Şi ne-om şopti, cu glas îmbălsămat,
Că tot mai bine ne era acasă.
poezie de Dragoş Niculescu din Săniile adâncului (1999)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!