Nevoia noastră de verde

Nimeni nu scrie
despre nevoia noastră de verde
ce ne face curat prin sertare,
despre cum se pun flori pe răni
despre sufletul ce devine foare repede fruct
nimeni nu scrie
despre cum se opreşte fiinţa din plâns
când înveţi să frămânţi vindecare...
cu gândul acesta din viaţă mă-nfrupt
despre primăvară mai pot scrie
dar până-ntr-o zi, într-o singură zi/ când
nevoia noastră de verde/devine
mormânt
pentru un fir de iarbă subţire...

27.02.2021

poezie de Daniela Pârvu Dorin din VOLUM IN PREGATIRE, Amprente (27 februarie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre toamna asta...

despre toamna asta...

despre toamna asta aş scrie
şi frunzele ei arămii
despre toamna ce-mi este mie
doar gânduri pustii
aş scrie despre cocorii
prea devreme plecaţi
despre cum rămaseră anii
fără speranţe fără dorinţi
şi despre zile grăbite
şi apusuri aş mai scrie
despre ce-a fost înainte
şi n-o să mai fie...

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verbul meu e târziu

Ţi-aş scrie ceva
despre nevinovăţie şi cunoaştere,
despre remuşcare şi desnădejde,
despre tristeţea mea...

Ţi-aş scrie ceva
despre frivolitate şi melancolie,
despre Platon, Socrate şi Diogene,
despre înduioşare şi poezie,
despre inima mea.

Ţi-aş scrie ceva
despre eleganţa paradoxului,
despre zilele-mi negre şi nopţile-mi albe,
despre Buna Vestire, despre patima mea,
despre iubirile mele sfârşite, roz-albe!

Ţi-aş scrie ceva unduios şi sublim,
despre căderea în cer, despre trupu-ţi şerpiu,
despre poezia ta, Simm,
dar sufletui meu s-a-npotmolit
în cuvântul... târziu!

Ştiu, Simm, ştii bine că ştiu:
verbul meu e târziu,
prea târziu!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţi-aş scrie pe-un colţ de stea

Dacă luna m-ar lăsa
Ţi-aş scrie pe-un colţ de stea
Despre vise, despre frici,
Despre ce mai e, pe-aici.

Despre zboruri şi căderi,
Despre cum n-am fost nici ieri,
Despre rugi şi întâmplări,
Deziluzii şi frustrări,

Despre cum în lung nu-i lat,
Oricât de mult am umblat.
Iar atunci când mi-a fost greu,
M-a-ndrumat doar Dumnezeu,

Fiindcă-aşa m-ai învăţat,
Pân' din cer ţi-ai făcut pat,
Şi la EL te-ai înălţat
S-ascut dor, reverberat.

Ţi-aş scrie pe-un colţ de de stea
Despre toate, maica mea!
Tu să-mi scrii pe-un colţ de vis:
Cum ţi-e, mamă'n, paradis?

citat din Iolanda Şerban
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perfecte

Mă voi lăsa de scris despre muieri,
Că-s acuzat că-i tema predilectă
A unei opere ce-ar fi perfectă,
De-ar fi şi despre pomii fructiferi,

Despre albine, despre cai de rasă,
Despre pământ şi despre univers;
Voi scrie despre stat şi despre mers,
Iar despre ţară, cât e de frumoasă...

Voi scrie despre ape, despre munţi
Şi despre holde strânse în grânare,
Voi face peste ape curgătoare,
Din versuri, sumedenie de punţi,

Pe care voi dori trecut să fiu,
Ca recompensă pentru fiecare
Poem compus pe teme novatoare,
La cele despre care nu mai scriu

Şi care învechitu-s-au ca vinul,
Tot aşteptând un gol să-şi facă plinul.

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (27 mai 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă gândesc, uneori, la ce vor scrie istoricii peste un veac despre epoca noastră, despre căutările şi angoasele noastre, despre transformările dorite şi încă neîmplinite.

citat din Ileana Berlogea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care scrie despre el şi despre prezentul său este cel care scrie despre toţi oamenii din toate epocile.

citat celebru din George Bernard Shaw
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

despre libertate se vorbeşte
ca despre un rectiliniu zbor,
ca despre un solz gălbui de peşte
care taie stuful din obor.

despre libertate brazii urcă
zvon de sărbătoare-n guri de rai,
fânul stă îngrămădit în furcă
şi-n lumină doarme noul crai.

despre libertate se tot scrie
manifest pe arbori şi pe flori
stabilind în vasta poezie
limita aceleiaşi valori.

despre libertate, cadenţată,
vocea inimii aduce veşti
de la fiu la mamă şi la tată
cum aduce solul în poveşti.

pentru libertate, ca din munte
întrebările-n şuvoi irup,
căutând răspunsuri la o minte
ferecată zi de zi în trup.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O poveste ce încă se scrie

Azi îţi voi spune
despre ochii din inima mea,
despre lacrima lor
ca o scorţă de cer înnorat,
despre nesomnul lor,
tulburând stelele,
ca şi când zei beţi
ar fi dansat desculţi prin ei...

Aş vrea să cred
că încă mai sunt acea câmpie
înflorită până la Dumnezeu,
plutind doar prin vene de înger,
înălţându-te la atingere,
durându-mă la desprindere
şi tot mai vie prin tine,
bărbatul ce îmi suflă peste răni,
învelindu-mă frumos
în cămaşa în care ţi-au rămas
bătăile inimii-
ca o poveste ce încă se scrie...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie din buric

Robu e o chestie:
Scrie ca o trestie,
Urlă ca o bestie,
Când are congestie.

Robu este un condei,
Scrie despre tot ce vrei,
Mâlc tăcând, precum acei
Peşti, în sos ori în ulei.

Robu e o pană grea,
Scrie despre tot ce vrea;
Nici prea valoros, nici prea
Ieftin, cum poate părea.

Robu este ca un pix,
Care deseori dă chix,
Răstignind un crucifix
Instabil, pe unul fix.

Robu e ca un creion:
Scrie versuri de carton,
Pentru predici din amvon,
Ţinute la megafon.

Robu este ca un stick:
Scrie versuri de nimic,
Şi apoi le dă un click,
Primind like-uri din buric.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (7 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

de-o clipă (Preambul la «despre minuni»)

Poetul scriindu-şi poemul: «iată
acest verde, verde miraculos al câmpiei…» stând
în odaia lui plină
de lipsuri, de fum, cafea rece, pâine uscată şi uneori
un strop de vin

voi citiţi în tren, în lift, pe canapea, sătui
de reclamele la tv, aşteptând minuni
şi vă cuprinde o aşa părere de rău că
nu aţi contemplat verdele acela… abia trecură-ţi
pe lângă câmpie în drumul vostru spre casă…!
Ea-şi vede de anotimpurile ei acolo… poetul
a scrijelit rană de-o clipă… la el
întotdeauna-i verde o câmpie – măcar atât.

poetul de-ar scrie
ah, de-ar scrie despre minuni…
ce de răni mi-aş face de dragul lui

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bertrand: Da, într-adevăr, ştim ce gândeşte Miss Jarmond despre şcolile noastre, despre spitalele noastre, despre nesfârşitele noastre greve, despre vacanţele noastre, despre instalaţiile noastre sanitare, despre serviciul nostru poştal, televiziunea noastră, politica noastră, rahatul nostru de câine de pe trotuare.

replică din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
Adăugat de Ramona Paduraru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schija frumuseţii

Despre femeie nu se poate vorbi decât cu mâinile

despre femeie nu se poate cânta decât cu lacrimile

despre femeie nu se poate lupta decât cu ochii

despre femeie nu se poate iubi decât cu inima

despre femeie nu se poate scrie decât cu soarele

despre femeie nu se poate naşte decât cu moartea

despre femeie nu se poate ruga decât cu Dumnezeu

despre frumuseţe numai adevărul

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (6 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încearcă să vezi lucrurile aşa cum sunt şi scrie despre ele. Nu îţi irosi energia creativă încercând să inventezi lucruri. Chiar dacă scrii ficţiune, scrie despre lucrurile pe care le vezi şi pe care le cunoşti.

citat din Gordon Atkinson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar ploaia

între noi...
doar ploaia mai putea pătrunde
ca un plâns blestemat în alai
atâta cât să mă regăsesc pe undeva
nici eu nu mai ştiu pe unde
prin ploaia asta de mai...
De-aceea mi-e greu şi mie
să-nvăţ pleca fără să privesc înapoi
rotindu-mi inima ca un disc
biciuită de aceeaşi melodie...
Nu mai interesează pe nimeni iubirea
ştiu! de-aceea mă amestec cu ploaia şi cânt...
printre lacrimi
despre săruturi ucise
şi despre cum am să mă iert plecând...
Pe cât de mult ploua
pe-atât de mult ardeam
şi-aşa am învăţat că nu există iubire
iar EU nu mai sunt ce eram...
ci doar un om din mulţime!

poezie de Daniela Pârvu Dorin din Poeme noi, Amprente (8 mai 2020)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri de dor

Pe foaie albă scriu câte un vers
Despre oameni, natură şi univers,
Cuvinte simple, rând pe rând,
Care vin din suflet şi din gând.

Scriu despre biata, frumoasa mea ţară,
Care rămâne pustie iară,
Despre toamna mănoasă
Şi despre-a bunicilor casă,

Despre părinţi uitaţi de copii,
Despre meleagul meu, cu livezi şi vii,
Despre un voievod uitat într-o carte veche,
Despre Dumnezeu care stă mereu de veghe.

Scriu o simplă, sinceră poezie,
Ca oamenii să mă vadă, să ştie
Că sunt şi eu un biet muritor,
Care scrie cu lacrima versuri de dor.

poezie de Vladimir Potlog (8 noiembrie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balta... (în grai basarabean)

Motto: Prim-ministrul RM, Maia Sandu
a întrunit Cabinetul de miniştri
la iarbă verde.

prim-ministrul foaie verde
cu miniştri-i la păscut
chit că vrea să-i mai dezmierde
într-un fel aşe mai cult...
după Găgăuza Eri
şi duhoarea Asiopei
cred că sufletul îi cere
din Renaşteri-Europe
acolo nişte reforme
preţuri mai sofisticate
că tarifele-s enorme
da-nc-oleacă se mai poate...
şi-n justiţie că iaca
nu vin naibii investiţii
şi la procurori, că pleacă
toată ţara, nesimţiţii...
da pe mal de iaz îi bine
ca la Harvard duci discuţii
despre chestii mult mai fine
ca cedări de instituţii...
şi ca soi de uzurpare
a puterilor statale,
despre-alegeri viitoare
ălea care vin, locale
despre naiba de rutină
care-i soarbe timp şi spaţii
despre ţara în ruină
despre alte revelaţii
iac-aşe, la iarbă verde
cu miniştri laolaltă
discutând ce naibii fierbe
în micuţa noastră baltă...

poezie de Iurie Osoianu (21 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi ceva...

spune-mi ceva,
despre noi, cei de ieri, îmbătaţi de visarea unor clipe irepetabil,
despre mine, despre zumzetul de petale din iarna, în care fericirea ne făcea cărări de stele
prin sufletele noastre rebele,
despre zâmbetul meu de atunci, ce-i putea împrumuta mării adânci
cele mai frumoase taine,
despre paşii noştri unduiţi de fulgii unor prea suple idealuri,
despre cântecul pe care mi l-ai fredonat în ureche, atunci când ţi-ai apropiat buzele
ca să-mi săruţi inima răvăşită de iluzii,
despre cea mai sfântă îmbrăţişare, pe care
cules-o din jarul lunii atotstăpânitoare,
despre mirosul cuvintelor tale suave,
care-mi desena clinchete viitoare,
despre trecătorii visurilor noastre, care nu cunoşteau rozele de aripi sticloase,
despre nemurire, despre tot ce s-a putut scrie dintr-o poveste de dragoste nemărginită...

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca o ironie a scrisului, nimeni nu scrie despre nimeni, ci scrisul în sine omeneşte prin scris.

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oraşul din care se pleacă

oamenii ies la strada mare
cu demonii lor sub braţ fiecare cu fiecare
îngeri înalţi printre statuile goale
ce beau pe datorie cafeaua zilelor pline de ipocrizii
gazete cu limba albastră salivează pe ideea mea despre univers
vecina care fumează în timp ce împinge căruciorul
scrie despre cum se toacă bani din proiectul de-a arta
poeţii nu s-au reinventat au rămas la stadiul de larvă
cât vor purta mantaua lui gogol
mai pot scrie la colectiv
arşi de febra poeziei /de-a v-aţi ascunselea

el a furat un câine pentru a păcăli timpul
să scrie încă un vers despre bruneta din tramvai cu sânii lascivi
serile se plimbă ca un şobolan roz gâf âind de neputinţe
din oraşul acesta se pleacă pe cai mari
atât de mici sunt străzile cu femei splendide cu poeme mignone şi zile
nenumărate

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine ar scrie

o poezie despre păduchi (?!)
nu se găsesc poeţii
cu tocurile pregătite pentru a scrie despre o in
sectă
corp turtit dorso
- ventral nu ar fi bun pentru a dansa
la bară sau pe mese
eu am fost scăldat în călimară cu cerneală
şi voi scrie o poezie despre insectele
care se plimbă pe hainele şi pielea omului
sau în
părul nostru
trebuie să fim încântaţi: pă
duchii l-au mâncat de viu
pe sulla - şi ăsta a fost dictator şi tot l-au piş
cat sau supt -
l-au mâncat şi pe regele iudeu irod
iar pe măritul filip al II-lea al spaniei nu l-au părăsit
nici în mormânt
are o culoare alb mur
dar pentru omul modern
luat dintr-o simplă îmbrăţişare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!