Vulpea
Ca tânărul spartan ascund sub haină
Vulpea furată-a timpului ce trece.
Dacă mă mușcă tac și-ndur în taină
Fără să tulbur lumea ce petrece.
Glumesc nepăsător și râd cu hohot
În timp ce ea își vâră colții-n mine,
Simt sângele țâșnind cu mare clocot
Dar mă prefac că-s vesel și mi-e bine.
Și mă voi mai preface-n continuare
Chiar de mi-ar fi durerile-nzecite,
Prea mare-i furtul ca să țip că doare...
Așa dor visurile împlinite...
Ca tânărul spartan ascund în mine
O vulpe... care atâta timp cât tace
Și mușcă-adânc din carnea mea, e bine...
Ce-am să mă fac când va porni să latre
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Himera
De-atâția ani, te port în mine.
De-atâta timp, încerc a-ți spune...
Ce simt, ce vreau anume,
Iubirea mea plecată-n lume...
O, știi prea bine,
Iubirea-mi si dorul de tine,
Chiar și tristețea...
Strigă al tău nume.
De atâta timp în visul meu,
Doar o iluzie ești.
Te știu de mult timp!
Te simt a mea!
Dorință, vis și început, himera, stea,
Mare iubire...
A mea ești... da, ești fericire...
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai naște-mă odată
Mai naște-mă odată mama,
Căci viața asta e prea grea,
Mă doare sufletul în mine,
Dar nu vă pot spune ce vrea,
Mai naște-mă odată mama,
Căci vreau să fiu eu lângă tine,
Să mă alini măicuță dragă,
Când mă simt rău și când mi-e bine
E prea gol mamă sufletul,
Căci nu mai pot nici respira,
E negru și pustiu în mine,
Dar nu mai pot nimic schimba
poezie de Silvia Tulbur (14 august 2021)
Adăugat de Silvia Tulbur
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gând mort
Mi-e așa și-așa se pare
Mi-e așa indiferent
Mi-e cum e la orișicare
Când le e timpul absent
Mi-e mai bine de o oră
Mă simt altfel de atunci
Aș putea să joc și-o horă
Dar cu cine printre cruci
Mi-este osul stâng mai bine
Și pe dreptul nu îl simt
Simt doar recele în mine
Și căldura din pământ
Mi-e așa și-așa se pare
Așa-mi place să mă mint
Arde sus o lumânare
Pâlpâie peste mormânt
Mi-e o liniște de toate
Nu aud nimic nicicând
Nici chiar clopotele sparte
Sigur bat din când în când
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tânărul are nevoie de un povățuitor duhovnicesc, care să-l sfătuiască și de care să asculte, ca să călătorească cu siguranță duhovnicească, fără primejdii, fără frică și fără să se împotmolească. Fiecare om, cu cât crește, cu cât înaintează în vârstă, cu atât dobândește experiență și de la sine, și de la alții. Un tânăr nu are această experiență. Unul în vârstă folosește experiența dobândită de la sine și de la alții pentru a-l ajuta pe tânărul neexperimentat să nu facă gafe. Atunci când tânărul nu ascultă, face experiențe cu sine însuși. În timp ce, dacă ascultă, va avea câștig.
Paisie Aghioritul în Cuvinte duhovnicești, vol. I - Cu durere și cu dragoste pentru omul contemporan (2003)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când mi-e bine, când mi-e rău...
când mi-e bine, când mi-e rău,
când mi-e dor de dorul tău,
când sunt eu, când nu sunt eu,
mi se-ntâmplă mai mereu
când e soare, când e nor,
când trăiesc și când mă mor,
când mă-nalț, când mă cobor,
ca un fulg purtat în zbor
când nu dorm, când mai adorm,
când mă-mbăt cu cloroform,
să te uit, nu-mi e ușor,
îmi apari, dispari în zori
când mai stau, nu pot să stau,
simt parfumul tău și-l beau,
îți aud pașii desculți,
ești în mine, nu mă cruți
când mi-e bine, când mi-e rău,
mi-ai lăsat un of al tău,
îl alung, îl chem mereu,
îl tot car, e tot mai greu
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu te-a creat pentru mine
Vai, dar cât ești de frumos! Și ce teamă mi-e de tine!
mi-ar plăcea să-mi dai o palmă, chiar mai multe dacă vrei.
Când te uiți așa-ncruntat, iese inima din mine,
tremură carnea pe oase și din ochi îmi sar scântei.
Dumnezeu când te-a făcut, s-a gândit cum e mai bine,
ochii negri, nasul cârn, buze groase, spate lat.
Nicio grijă nu îmi fac, că se supară pe mine,
dacă te iubesc o dată. El de-aceea te-a creat.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea din mine o durere fără moarte
nu datorez nimănui nimic și
nici nu știu dacă
ziua de la capătul săptămânii
e duminică sau luni și că
ar fi existat fără Dumnezeu
știu însă că-n fiecare zi
prin mine
trec Dumnezeii altor lumi
în care
moartea este doar una și
se hrănește din sfârcuri de curcubeie
și câteodată cu resturi de durere
în tot acest timp
mă eliberez de puținul din mine
și alerg pe călcâiele goale înspre
biserica văruită în alb...
mi-e frică de-atâta liniște
în speranța că o voi revedea pe mama
și pentru că nu mai am timp
mă voi muta în dangătul din clopot
să nu vă îngrijorați
din mine va porni o altă zi
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit
Iubirii noastre i-ai pus gard
Tu, cea cu chip ca de păpușă...
În timp ce-n flacără eu ard
La tine-n suflet e cenușă.
Din tot ce simt eu pentru tine
Nimic, nimic nu te-a mișcat
Mai mult mi-e rău decât mi-e bine
Și de tristețe mă simt beat.
Ai fost un vis frumos, pesemne
Un vis ce eu l-am întețit...
De cicatrici și rele semne
Mi-e sufletul prea mult ciuntit.
Cântarul dragostei spre tine
Arar prea rar s-a înclinat,
Ce-ai însemnat tu pentru mine
Cam niciodată n-a contat.
Eu ți-am pus sufletul în palmă
Tu cu cruzime l-ai strivit
Mi-e inima numai sudalmă
Și ceva-n mine a murit.
Rămâi, urări numai de bine
Nu, n-am de gând ca să-ți rostesc...
Vei fi cu cine te simți bine
Eu nu mai pot să te iubesc...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Mi-e dor...
Mi-e dor...
Mi-e dor de tot ce ar fi putut să fie
Mi-e dor de viață, ca de bucurie.
Mi-e dor de tine, vis neîmplinit
Mi-e dor de clipa fără de sfârșit.
Mi-e dor de vise care-s împlinite
Mi-e dor de taine nedescoperite.
Mi-e dor de tot ce e frumos pe lume
Mi-e dor de mine și mi-e dor de... Tine.
Putea să fie, dar păcat, n-a fost
Acum, când îmi doream mai mult un rost
Unde am greșit și ce-am cerut eu oare?!
Lasă-mi măcar speranță-n inima ce doare.
Rămâne doar o amintire dragă
E trist, dar pentru o viață-ntreagă...
Iubire veșnică de tu vei dărui,
Dragoste nemărginită vei găsi.
poezie de Mariana Simionescu (10 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin poezie și prin fapte
În spatele chipului nobil,
Că asta-i tot ce mi-a rămas,
Mi-ascund eu sufletul labil,
Sub ochelarii de pe nas.
În mine eu ascund torente,
Poeme, crize... sunt simțiri,
Sub inundații permanente,
Ascund zâmbind dezamăgiri.
Ascund în mine și titanii...
Și câteodată un rege blând,
Ascund și timpul, ascund anii,
Prin versul simplu și profund.
Ascund copilăria-n mine
Și pe bunica ce-a murit,
Mă tem de mine și de tine,
De asta voi nu m-ați zărit.
Cândva voi fi ascuns de noapte,
Dar ca o stea, voi străluci,
Prin poezie și prin fapte,
Etern și tragic... voi trăi.
poezie de Dumitru-Cristian Ștefănescu (30 octombrie 2015)
Adăugat de bombanici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâine...
mâine poate-o fi mai bine,
mâine, mâine, unt pe pâine,
mâine cu un pic de soare,
mâine poate nu mai doare
mâine poate o speranță,
mâine o zi și-o nouă viață,
mine poate răul trece,
mâine văd ce se petrece
mâine mult mai bun ca azi,
mâine foșnetul din brazi
mă va ridica de aripi,
mult mai sus de joase valuri
mâine, mâine, până mâine,
e prea mult și nu-mi e bine,
până mâine înc-o noapte,
o voi trece, n-am ce face
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știi?
Acum nu mai mă dori Tu!
Acum mă doare lumea!
Lumea toată la olaltă!
Ma doare timpul,
Cel trecut, cel prezent!
Cel încă nevenit!
Mă dor durerile în piept,
Mă dor ochii secătuiți,
Mă arde un dor de prea mult timp,
Mă fierbe, îmi fierbe sângele în vene!
Stii....?
Mă dor chiar anotimpurile toate!
Nopțile și visele, diminețile!
Mă dor că nu au fost ale noastre!
Mă dor zilele și lacrimile!
Mă doare tot, tot răul din mine!
Mă doare chiar și binele!
Și... și nu știu ce să mai cred,
Ce să mai.... aleg?
Când nu mai e ce-alege!
Mă doare ce-i dincolo de Noi,
Ce-i dincolo de viață,
Dincolo de moarte!
Mă doare teama de eternitate!
Mi-e teamă să nu mă pierd!
Dar cum să mă mai pierd,
Când sunt pierdut demult!
Și totuși mă bântuie un gând!
Mă bântuie o teamă!
De-acum, demult!
Sau dintr-o altă viață?
Dintr-o altă lume?
Îmi pare totul lipsă,
Totul un pustiu
Și sună a gol dintr-un....
Prea plin!
Și totuși nu-i un vis,
Și totuși suntem Noi!
Și totuși mă doare vina...!
Vina de a te iubi!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai fost cândva un adolescent cu visuri și planuri mărețe. Ai avut dorințe și ți-ai promis că atunci când vei fi mare și vei avea libertatea de a face orice îți dorești, îți vei îndeplini toate visurile? Ai făcut asta? Sau ai lăsat ca viața să te poarte la întâmplare și ai uitat de promisiunile pe care ți le-ai făcut? Nu-l dezamăgi pe tânărul care ai fost cândva. Chiar dacă te-ai rătăcit pe cărările vieții, adu-ți aminte de promisiunile pe care ți le-ai făcut cândva și, mai bine mai târziu decât niciodată, transformă-ți visurile în realitate.
citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primul Cadou
E chiar aici tăticule.
Îl simt curgând prin mine,
E înnodat între clavicule,
Nu pleacă fără tine.
Și când respir mai apăsat
Îl simt în gât și-n limbă.
Îl simt în ce-am mâncat
Și-n tâmple când încep să frigă.
Îl simt ca pe o rană aproape vindecată.
Un sunet spart în mine ca un ciocan la judecată.
O apăsare surdă ca o nepăsare.
Un semn din naștere care te doare.
poezie de Alexandru Horghidan (2018)
Adăugat de Alexandru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Filip: Sigur ți-l amintești pe Ahile și legenda Troiei.
Tânărul Alexandru: E preferatul meu.
Filip: De ce?
Tânărul Alexandru: Pentru că l-a iubit pe Patrocle, și i-a răzbunat moartea. Pentru că a dus o viață fără frică.
Filip: Unii spun că a fost un prost impulsiv, care lupta pentru sine și nu pentru Grecia.
Tânărul Alexandru: Dar a fost un erou! Cel mai mare din Troia.
Filip: Și destinul care i-a fost?
Tânărul Alexandru: Să moară tânăr, în plină glorie.
Filip: A avut de ales?
Tânărul Alexandru: Oh, da. Ar fi putut avea o viață lungă, dar lipsită de glorie.
replici din filmul artistic Alexandru
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Magul diminetii
Tu ai adus în mine
un alt fel de timp,
ce nu mă trece,
mă petrece
într-o nebănuit de adâncă
Sărbătoare.
Tu ai adus în mine
un alt fel de timp,
ce mă ține cu
sufletul la gură și în
răgazul dintre clipe--
și mă ține strâns
ca un braț inspăimântat de
înstrăinare.
Tu ai adus în mine
un alt fel de timp,
ce nu mă măsoară
pentru nimeni și nimic;
mi-ai adus un timp
ce mă lasă
fiindu-ți,
să-mi fiu.
poezie de Anca Maria Morcovescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ține-mă bine!
Ține-mă bine, în brațe de poți,
Chiar dacă mi-e greu să respir uneori,
Să simt cum îmi bate iubirea la porți,
Și trupul să-l simt inundat de fiori.
Ține-mă strâns, în buzunarul secret,
Căci știu că acolo e bine!
Cum care?... cel de la piept,
Ține-mă acolo, numai pe mine.
Ține-mă bine, la fel eu te țin,
Chiar dacă viața împotrivă va fi,
Știu sigur, că tu ești al meu destin,
Vom fi împreună, într-o bună zi!
poezie de Lusiana Drăgușin (13 octombrie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Ichabod Crane: Vom urma cărarea Indianului până la Copacul Morții.
Tânărul Masbath: Cum îl vom putea recunoaște?
Ichabod Crane: Mi-e teamă că fără prea mare dificultate. Apoi vom coborî spre locul unde își are odihna Călărețul.
Tânărul Masbath: Ascunzătoarea lui?
Ichabod Crane: Mormântul său.
replici din filmul artistic Legenda călărețului fără cap, scenariu de Andrew Kevin Walker, după Washington Irving
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prețul fericirii - Nevoia de revoltă II
Cercul se strânge.
Dincoace de mine, se naște revolta.
Mă doare pieptul
Și ochii mă dor... glasul meu geme.
Cad lacrimi și suspine
Tâmplele-mi zvâcnesc a evadare
Iar lumea din mine
Este prea mică,
Prea spinoasă
Și mă doare!
Mi-e frică...
Cercul se tot adună
Ca o spirală de sârmă ghimpată
Din fier... sau din oțel
De parcă mai contează diferența
Când efectul este la fel.
Mă ustură palmele
De-atâta apăsare.
E o lume sferică
Încordată
Și tare doare!
Mi-e frică...
Cercul mă strivește
Precum o pecete îndesată cu putere
Să stea mărturie pe suflet
Ca o boală fără uitare și fără leac
Din care răzbate un urlet
Și multă neputință.
Inima-mi moare
Ermetică
Tristă
Și iar mă doare!
Mi-e frică...
Cercul mă taie
De-mi pătrunde rece sub coaste
Să-mi vestească destinul
Pe care nu am știut să-l înfrunt
Și așa s-a născut chinul.
Simt în mine blazare
E ironică
Sfidază
Strânge...
Tare mă doare!
Mi-e frică...
Cercul e în mine
Răscolindu-mă sens după sens.
Îmi pocnesc amintirile
În explozii de-mi trezește auzul
Și-mi spulberă amăgirile
În ochi mirarea apare
Și inima revine
Năvalnică
Eliberată
Mai puțin mă doare!
Mai puțin îmi e frică...
Cercul nu mai este!
S-a spulberat odată cu revolta
De mi-a înflorit sufletul
Dincoace de mine, e lumină
Și-a renăscut cuvântul
Totul se simplifică
E mult soare!
Și liniște
Iubire
E bine...
Nu mă mai doare!
Nu-mi mai e frică!
poezie de Gabriela Petcu (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor și doare
Neștiutoare sunt, nu știu ce e iubirea
Atâta dor ascund, și să te am aș vrea,
Să îți sărut buzele, și să te alint
Cât dor ascund în mine, și cât te vreau de mult.
Și te chem în șoaptă, îți mai pătrund-n gând
A ta iubire vreau, în cântec să o ascult,
Mă cheamă de-auzi ale mele șoapte
Am să-ți hoinăresc prin vise, în fiecare noapte.
Cât dor ascund în mine, și cât îți vreau iubirea
Obstacole o mie, în calea noastră sunt,
Arată-mi când poți tu ce este fericirea
Să știu dacă din cer un înger a coborât
Privim spre zări albastre, cu dor ne căutăm
Și ce este iubire la soartă așteptăm,
Cuvintele sunt puține, iubirea să-mi exprim
Dar dragostea e blestem din lacrimă si chin.
autor. Georgescu Elena
poezie de Georgescu Elena
Adăugat de Georgescu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!