Picătură dulce-amară
Las o lacrimă să curgă
Ca o picătura vie
Peste cumpăna iubirii
Trandafiri să torni o mie!
Dragostea e ca și focul
Și mă bate si mă arde.
Flori de măr dalbele jocuri
Fericiri să-mi umple locul!
Dacă te-aș chema la soare
Te-aș căuta în strada mare
M-aș găti de sărbătoare
Ca o floare de cicoare!
Dacă lacrima tot curge,
Aș lăsa-o sa mă ude
Nu mai vreau să fie iară
Picătură dulce-amară!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Vreau să plâng...
MOTTO: Îmi place să merg prin ploaie, pentru că nimeni nu-și dă seama că plâng... Charles Chaplin
Vreau să plâng în noaptea asta,
iartă-mă, iubitul meu
zorile să-mi fie plapumi
și ninsorile la fel.
Chiar de cerul va da ploaie
s-au zăpada s-ar topi,
printre fulgii ce se-așează
te-aș iubii, dar numai eu.
Dac-ar fi să plâng pe-un umăr
l-aș alege pe al tău
inima mi-ar fi fierbinte
prin tomnaticele flori.
Lacrimile mele-ar curge
ca un val de trandafiri
ti-ar atinge fața tristă
și zăpada s-ar topi.
Vreau să plâng în noaptea asta,
iartă-mă, iubitul meu...
lacrimi multe or să cadă,
peste chipul tău ușor!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascultă-mă...
Iubitul meu, când pentru prima oară mi-ai șoptit...
Că dragostea e tot ce ne-ncojoară,
Am tresărit precum o floare rară sub adieri de vânt răzleț,
ce-și caută un loc sub soare...
Tu știi că dacă într-o zi petalele-mi vor fi atinse
și raze mă vor risipi în nori,
Iubirea mea să o păstrezi aievea,
cu împletiri de rozmarin și dor...
Nu vreau să plângi când vei citi ce-am scris,
Un dor nebun am... doar să te-ating
și te iubesc la fel de mult,
ca trandafirii scurși pe trupul gol...
O lacrimă de-ți ștergi discret
o simt cum arde în eter
și ploile o sting mereu, nu-ți fie teamă de-o să pier...
Te las... să-mi plâng iubirea mea cu flori de nufăr și parfum
și știu că nopțile-ți vor fi
la fel de albe și pustii!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă aș fi
dacă aș fi vrăjitor
te-aș face să mă iubești
dacă aș fi magician
te-aș hipnotiza
să te pot săruta
dacă aș fi soare
te-aș încălzi doar pe tine
dacă aș fi o boabă de strugure
te-aș lăsa să mă strivești
în dinții tăi mici
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te vreau așa...
În fața casei mele cresc
mulți copaci cu frunze...
Las vântul să scuture norii
și frunzele se pierd,
dar păstrez frunza iubirii
cu semnele chipului tău...
Pe aceeași frunză sunt
lacrimi... lacrimile visurilor
mele și-a dragostei găsită
pe frunza copacilor goi...
Nu te-aș schimba cu nimeni...
Mi-ești drag, atât de drag,
încât drumul meu spre tine
e plin de miresme ce m-atrag,
e mirosul liliacului primăvara...
Nu te teme, iubite, nu te-aș
schimba cu nimeni!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă m-aștepți și azi un ceas sau două, cu un buchet de ispite fragede voi veni negreșit. Mi-e dor de tine. Te-aș alunga pe drumuri străine vehement, sarcastic și dur. Pe urmă cât ai surâde te-aș chema înapoi doar să-mi sufoc simțurile amorțite într-o lungă îmbrățișare. Te-aș naște dintr-un vis. Vreau să-mi îmbăt cu tine toate clipele...
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de iarnă
De-ar fi să treci pe strada mea
Acum, când Soarele-i în nori,
M-aș cerne printre fulgi de nea
Fără să știi, pe-ai tăi bujori,
Și-apoi, în lacrimi prefăcut,
Ți-aș încălzi obrajii-ți reci
Pe buze, cu un lung sărut
Pe strada mea de-ar fi să treci,
De unde, ca într-un abis,
De dor nebun m-aș prăvăli
Chiar între sânii tăi, ce vis
Pe strada mea să treci de-ar fi (!)
Iar după ce mi-aș reveni,
În jos, pe sute de poteci
Te-aș căuta pân te-aș găsi
Pe strada mea de-ar fi să treci,
Și-apoi, dar vai!.... s-a luminat!
Și nu mai cad nici fulgi de nea (!)
E-atâta soare, ce păcat
De-ar fi să treci pe strada mea!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Floare de cireș
Floare albă de cireș
Floarea primăveri calde
Prin mirosul tău trimiți
Zâmbete și bună stare.
Printre frunze verzi căzute
Ciripit de turturele,
Își fac cuibul câte zece
Și-alte zece dorm la soare.
Când o boare de vânt bate
Se desprinde câte-o floare
Ce se duce-n depărtare
Mesager prin lumea mare.
Fluturi roz și mov duc mierea
De pe flori aduc polenul
Pregătind cu multă grabă
Cireșica să apară.
Luna mai e luna voastră
Flori de primăvară albă.
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ai fi o floare
Precum un fluture m-aș tot roti,
În jurul tău ca să te văd mai bine,
În liniște te-aș venera și ocroti,
Cu ritual pentru făpturi divine.
Și bobi de rouă ca niște cristale,
La răsărit de soare ți-aș aduce,
Și-n liniște așezându-i pe petale,
Te-aș săruta și apoi m-aș duce.
Te-aș privi tainic cum ai înflori,
Așa cum înfloresc în vară calele,
Ți-aș mirosi parfumul zi de zi,
Și în liniște ți-aș săruta petalele.
poezie de Paul Aelenei din Vise târzii, vol. III (2017)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflul dragostei
de-ai fi o stea te-aș căuta pe cer
ți-aș pune la picioare flori de peruzele
și te-aș veghea precum un grănicer
ți-aș umple sufletul cu poezele.
mă blestem să te iubesc cât voi trăi
dragostea sublimă mă face fericită
stand lângă tine nu mă voi înrăi
cămașa iubirii cu stele e croită.
noaptea și-a deschis aripile de vis
luna ne face cuib la pieptul ei
iubite tu ești destinul promis
pe-un verde ram suntem doi porumbei.
nu fac nimic din ce nu e permis
azi cânta și cerul în ochii mei.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De nu te-aș ști
De nu te-aș ști nebună,
Nebuna mea pe veci
Mi te-aș ciopli din humă
Din minți să mă petreci.
De nu te-aș ști vâltoare,
Vâltoarea mea de dor
Te-aș zămisli din mare
Din vis să te scobor.
De nu te-aș ști
Mi te-aș ciopli
Te-aș zămisli
Și-atunci te-aș ști...
poezie de Eugen Lovin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Te-aș lua în lumea mea,
Ți-aș dărui nemurirea!
Te-aș scoate din pământ,
Te-aș face ceva sfânt!
La rădăcini ți-aș planta
O ramură din inima mea!
Și te-aș uda cu-o lacrimă
Cu dor si patimă!
Și te-aș crește cu priviri
Printre zile, printre spini!
Să mă zgârâi, să mă dori
Să mă pierd în ochii tăi!
Și te-aș face-o margine de timp,
Să mă pierd, să cad prin tine!
Să simt zilele cu mine,
Să-mi fi Tu, doar EU cu... tine!
Și m-aș pierde...
În privirea Ta,
Rezemat de-o clipă,
Doar un zbor, o aripă!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Te-aș lua în lumea... mea,
Ți-aș dărui nemurirea!
Te-aș scoate din pământ,
Te-aș face ceva sfânt!
La rădăcini ți-aș planta
Ramuri din inima... mea!
Și te-aș uda cu-o lacrimă
Cu dor și patimă!
Și te-aș crește cu priviri
Printre zile, printre spini!
Să mă zgârii, să mă dori,
Să mă pierd în ochii tăi!
Și te-aș face margine de timp,
Să mă pierd, să cad prin tine!
Să simt zilele cu mine,
Să-mi fii Tu, doar EU cu... tine!
Și m-aș pierde în...
În privirea Ta,
Rezemat de-o clipă,
Doar un zbor, o aripă!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasă-mă
Lasă-mă iubite, lasă-mă să dorm
Lângă crini sălbatici și miros de flori
Părul să mi-l mângâi și să-l prinzi în cozi
Câte-o floare roșie s-o așezezi ușor.
Sânii să-i acoperi cu lugeri subțiri,
Din salcâmi fă-mi haină, că stau în străini,
Picături să-mi curgă pe obraji duios,
Vântul să-mi usuce ochii ce mă dor.
Dacă mă trezești să nu-ți pară rău
Căci eu te-am iubit cu un gând nebun,
Steaua ce-mi conduce pașii pe pământ
Poartă al tău nume și nu pot să-l uit.
Lasă-mă iubite, lasă-mă pe veci,
Prizonieră-n suflet și mireasă plec.
poezie de Miriam Nadia Dăbău din Prin singurătatea gândului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vreți
Dacă vreți să-mi dați ceva,
Dați-mi tot ce veți putea,
Să le-așez pe undeva
Drept la inimioara mea.
Și apoi să cânt un cântec
Din trifoi cu șase rânduri
Să am noroc în viață
Iubirea să nu mă lase.
O să îmi sădesc grădină
Plină cu lumină lină
Vântului de voi șopti,
Nu va bate cât voi fi.
Ploii de o voi ruga,
Nu va curge cât voi sta
Singurică undeva
Doar cu doru-n viața mea.
Primăverii îi voi cere
Ciripit de păsărele
Sub cerdacul casei mele,
Să-i cer inimii durere.
Dacă am uitat ceva
Vă voi spune mâine așa,
Viața nu e peluzea
E durere, mai mult rea.
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș colinda
Te-aș colinda în prag de sărbătoare,
Cu dalbe flori și-un altfel de Crăciun...
Când peste-a inimii însingurare,
Ninge șoptit în seara de Ajun...
Se-aude dinspre ieri, ca o părere,
Un vechi colind în grai nepământesc,
Cu flori de gheață ninge peste ere
Și-n gând atâtea doruri năvălesc...
Te-aș colinda în iarna ostenită,
Cu dalbe flori din largul necuprins
Când lacrima durerilor, trudită,
În umbrele tăcerii te-a învins.
Și ninge ca în vremuri de-altădată...
Zăpezile în suflet mi le-adun,
Cu dalbe flori, sub cetina brumată,
Să te colind în seara de Ajun...
poezie de Violeta Andrei Stoicescu (decembrie 2021)
Adăugat de Violeta Andrei Stoicescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă m-aș pierde...
Dacă m-aș pierde într-un fulg de nea,
te-aș săruta
în fiecare dimineață din care-ar ninge
dragostea...
Dacă m-aș preschimba într-o frunză arămie
de toamnă târzie,
aș șuiera prin vântul durerii tale
numai inima mea
să-ți fie veșnică stea..
Dacă în muguri de fericire aș renaște
primăvăratic
lângă sufletul tău singuratic,
aș fi eu...
Dacă în aripa mea stângă
ți-ai anina,
din nou, zborul,
ai afla serafica înălțare
spre soare
mereu...
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă tu ai dispărea
Dacă tu ai dispărea,
Într-o noapte întunecoasă,
Eu m-aș preface într-o stea,
Zeița mea frumoasă.
Dacă tu ai dispărea,
Într-un miez de toamnă,
Eu m-aș preface în strop de ploaie,
Tandra și blânda mea doamnă.
Dacă tu ai dispărea
De pe pământ,
Lumea ar fi un pustiu
Bântuit de vânt.
De dorul tău eu m-aș topi
Și m-aș preface în floare,
Lângă tine atunci eu m-aș simți
Raza ta de soare.
Căci tu ești tot ce am mai sfânt,
Ești ca o lumânare
Ce arde veșnic pe pământ,
Dragostea mea cea mare.
poezie de Vladimir Potlog (18 octombrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tolănit pe-o mângâiere
M-aș culca, spre zori cu tine,
Pe un câmp de rouă plin,
Printre frunzele puține,
Și-ntr-un vis mereu carmin.
Te-aș întinde -n dimineață,
Pe albi fulgi de păpădie,
Când lumina ne dă viață
Și sărutul... ne învie.
M-aș păstra parfum și taină,
Înflorind în flori de mac,
Ce se ascund pe dup-o haină,
Când atâtea clipe tac.
Te-aș privi, ca pe-o-ntrebare
Când mai zboară câte -o gâză,
Căutând mereu o floare
Și-un sărut uitat... pe-o buză.
M-aș lăsa în nemișcare,
Tolănit... pe -o mângâiere
Și pe razele de soare,
Risipite în tăcere.
Te-aș cuprinde cu petale
Și cu valuri de iubire,
Trupul tău îmi este cale,
Clipă, timp, nemărginire.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tolănit pe-o mângâiere
M-aș culca spre zori, cu tine,
Pe un câmp de rouă plin...
Printre frunzele puține
Și-ntr-un vis, mereu, carmin.
Te-aș întinde-n dimineață
Pe albi fulgi de păpădie,
Când lumina ne dă viață
Și sărutul... ne învie.
M-aș păstra parfum și taină,
Înflorind în flori de mac,
Ce se-ascund pe dup-o haină
Când atâtea clipe tac.
Te-aș privi, ca pe-o-ntrebare,
Când mai zboară câte-o gâză
Căutând mereu o floare
Și-un sărut uitat... pe-o buză.
M-aș lăsa în nemișcare,
Tolănit... pe-o mângâiere
Și pe razele de soare
Risipite în tăcere.
Te-aș cuprinde cu petale
Și cu valuri de iubire,
Trupul tău îmi este cale,
Clipă, timp, nemărginire.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curg florile, ca amintirile...
(te-ai dus)
Te-am iubit, ca zorile ce vin
în dimineti de primăvară,
în picături de soare și verdeată,
în inima târzie, cu miros de viată!..
Și niciodatå n-am crezut că vântul
v-a rupe lanțul dragostei ce curge,
ca o licoare-n sufletul ce plânge...
în clipele uitării dintre vise!
M-am așezat la margine de drum,
să văd cum liliacul înflorește,
culoarea mov mă zăpăcește
si respiratia mi se șterge!
Te-am îmbrăcat în flori de trandafiri
ca hainele iubirii să îți fie,
pecete de va fi să uiți...
iubirea ce-ai lăsat-o vie!...
Dar ai uitat că zorii plâng
o dragoste de vise,
că primăvara a-ngropat-o
printre frunzișul seri!
Și liliacul a-nflorit la marginea
pădurii,
privesc pierdută florile ce curg
Și-mbracă drumul noptii!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!