Versurile se desprind de noi ca frunzele moarte de pe copaci...

Mihai Eminescu în Vorbe ironice în conversaţie cu poeta regală Carmen Sylva
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubind, frunzele se desprind spre moarte, neştiind să zboare.

Doina Ioneţ în Floarea de colţ
Adăugat de Reliana Andra Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt copleşit de versurile lui Puşkin, izvor de apă vie.

Mihai Eminescu în Opere alese, volumul I (1949)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de noiembrie

Ascultă...
Cu sunet uscat, de-abia auzit,
Ca paşii uşori ai unor stafii în trecere,
Frunzele, crispate-n frigul toamnei, se desprind din copaci
Şi cad.

poezie de Adelaide Crapsey, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai Eminescu despre Vasile Alecsandri

Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,
Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice...

distih de Mihai Eminescu din Epigonii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geniul n-are moarte, dar nici noroc.

citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul e moarte, spaţiul e luptă şi mişcarea e suferinţă.

citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adoratul Eminescu

cand citesc versurile dumitale,
ma cutremur si-ncep sa plang
Dumnezeu te-a dat in dar
romanilor pe-acest pamant

tu esti geniul tuturora
tu esti romanul nostru sfant,
tu esti poetul nepereche
cum nu e altul pe pamant

te vom pastra mereu in suflet
vei trai o eternitate
pe cand noi toti ne apropiem
cu pasi repezi catre moarte

tu n-ai sa mori niciodata
sufletu-ti printre noi pluteste
Eminescu eu te ador,
Romania te iubeste

poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!

La dezvelirea statuii poetului M. Eminescu de Oscar Spathe, de la Dumbrăveni

Gloria lui Eminescu
O să aibă două pete.
Poate versurile mele,
Sigur statuia... lui Spathe!

epigramă de Cincinat Pavelescu din Epigramişti Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre Eminescu

Despre Eminescu vine vorbă de departe
Cum că n-a trecut hotarul de la Cernăuţi spre moarte
Despre Eminescu cel din lume tras pe roată
Mai găsiţi bucăţi şi astăzi prin ţărâna îngheţată

Despre ce-ar fi vrut acestei vremi să-i fie
Că trecându-vă printr-însa poate-un strop de bucurie
I-aţi aduce dinspre caii ce gonesc intrând în soare
Să-ncercaţi ca Eminescu să vă treceţi fiecare

Despre Eminescu din adâncă simplitate
Nu-i mai căutaţi cusururi e iubire peste toate
Două ţări şi două umbre într-un gest rănit de toamnă
Peste El şi peste Ceilalţi roi de flori să se aştearnă

poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi se cred Eminescu

Pandora faimei invrăjbi poeţii
Cuţite-şi infing în numele eternităţii
Se haituiesc ponegrindu-şi versurile
Corupţia-şi alege înţelepţii

Versul suferă, poezia plânge
Critica-i pe relaţii şi interes
Răutatea-i cu colţi de ipocrizie
Principiile morale sunt moarte

Se aude ecoul şpăgi şi in academie
Se aud înjurături in poezie
Bunul simţ, onoarea au fost uitate
Poeţi sunt puţini, mulţi se cred Eminescu

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui O. Spathe, cu prilejul desvelirii statuei lui Eminescu de la Dumbrăveni şi după succesul odei pe care o improvizasem marelui poet

Gloria lui Eminescu
O să aibă două pete:
Poate: versurile mele;
Sigur: statua lui Spathe.

epigramă de Cincinat Pavelescu din Epigrame (1925)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Galben

galbenul semaforului
îmbolnăveşte frunzele copaci
lor nu le pasă de verde
s-au îngălbenit
fără reţineri sau prejudecăţi
semaforul e verde
ele, frunzele rămân galbene

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu, Mihai

Eminescu e întruparea literară a conştiinţei româneşti, una şi nedespărţită.

definiţie celebră de Nicolae Iorga
Adăugat de Rotari Diana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu, Mihai

Eminescu - acest Iisus al slovei noastre româneşti.

definiţie aforistică de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu, Mihai

Eminescu este un Orizont al puterii fără de care granitul ar rămâne secat de Lumină.

definiţie aforistică de Alexandra Mihalache din Între expresie şi adevăr (Cugetări şi definiţii aforistice), Lumina expresiei (decembrie 2016)
Adăugat de Alexandra Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!

In memoriam - Mihai Eminescu

Foaie verde de cicoare,
Eminescu e în floare...
Luceafărul lui nu păleşte,
Fiindcă lumea îl iubeşte.

madrigal de Valeria Mahok (12 ianuarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu, Mihai

Eminescu este cel mai tradiţional poet, absorbind toate elementele, şi cele mai mărunte, ale literaturii antecedente.

definiţie celebră de George Călinescu în Istoria literaturii române, de la origini până în prezent
Adăugat de Irina Badescu-eleva
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

... stele cad că ninge Eminescu
şi Luceferi plâng că plouă cu Mihai
printre zări se surpă Universuri
într-un curcubeu de luna mai...

sparge vântul poarta unui rai,
clar de lună scrie clar de versuri,
parcă iarăşi plouă cu Mihai,
parcă plânge iar cu Eminescu...

poezie de Iurie Osoianu (17 iulie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România

cu harta împăturită în buzunarul
de la piept
şi gândul curat
nu-mi este teamă să mă arunc în furtună
când în freamătul pădurii plâng munţii
se adună zăpezi netopite
râurile mi se varsă în palme
soarele îmi curge în inimă
Dunărea îmi uneşte sufletul
cu nemărginirea
frunzele se îngroapă sub copaci
vântul răzbate prin porţi de lemn
sculptate în memorii
copii cu zâmbetul soarelui
pe buze recită Eminescu

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş fi vrut să-i arăt ce frumos se desprind frunzele: "Vezi, unele sunt roşii, altele ca lămâia, şi una pluteşte... acolo... Hai s-o prindem şi s-o păstrăm..."

citat clasic din romanul Cartea Mironei de Cella Serghi
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!