Povață
Dac-al tău suflet e inexpugnabil,
Înconjurat c-un meterez solid,
Nimeni din lume nu va fi capabil
Să năruiască acest trainic zid.
Însă atunci când te ascunzi de viață
Îți pare totul searbăd și anost
Mai bine ascultă acum a mea povață
Și fii din nou așa precum ai fost.
Și spun aceste lucruri cu emfază
Și fără niciun fel de gând perfid
Poate rostirea mea te epatează,
Sau poate crezi că vreau să te desfid.
Deși, în sinea ta, tu îți dai seama
Că-mi este greu să fiu exhaustiv,
Și că de-aceea, doar îmi exprim teama,
Că te-ai însingurat fără motiv.
Eu știu ce zic, nu sunt elucubrații,
Căci viața are ritmul trepidant,
Și ea ne scoate-n cale noi tentații,
Iar cursul ei este mirobolant.
Ascultă-mă, nu mai fi abătută
Căci nu ești nicidecum năpăstuită
Și nu uita zicala cunoscută,
Că viața trebuie din plin trăită.
poezie de Octavian Cocoș (6 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre suflet, poezii despre sfaturi, poezii despre ritm, poezii despre proverbe, poezii despre gânduri sau poezii despre frică
Citate similare
Îți spun că te iubesc
Îți spun că te iubesc la nebunie,
Dar în cuvinte simple, nu bizare
Ca să nu-ntrebi de etimologie
Și eu să eludez a ta întrebare.
N-aș vrea să crezi că e doar un capriciu
Și că din firea mea sunt cam flecar
Sau și mai rău, că am un mare viciu
Acela de a fi duplicitar.
Îmi trec prin minte numai gânduri bune
Nu sunt perfid precum un cal troian
Sunt sincer și pătruns de-afecțiune
Nu mă ascund ca monstrul htonian.
Și nu glumesc, acesta-i adevărul
Nu te-amăgesc meschin și cu talent
Când te privesc și blând îți mângâi părul
Să știi că tot ce-ți spun e pertinent.
Deci nu mai fi speriată și-anxioasă
De faptul că mă vezi așa spontan,
Căci am o educație aleasă,
Am fost și voi rămâne un puritan.
De-aceea sper că-n sinea ta degrabă
Îți vei eradica îngrijorarea,
Căci m-ar durea să fii așa neghioabă
Să nu-nțelegi ce pură e chemarea.
poezie de Octavian Cocoș (28 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre umor
- poezii despre talent
- poezii despre sperieturi
- poezii despre sinceritate
- poezii despre păr
- poezii despre nebunie
- poezii despre iubire
- poezii despre fățărnicie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Banal
Mă plimb pe străzi, totul pare pustiu,
Nu știu de străina sunt ori vreau sa fiu
De tot ce se vede in jurul meu,
De orice zâmbet trist, cenușiu si greu.
Într-o lume aparte mă găsesc,
La orice pas îmi pare ca te zăresc,
Timpul nu are coordonate,
Vreau sa-ti spun gândurile mele toate.
Privesc zarea si vreau sa o ating,
Amintiri se topesc;mi-e greu sa nu plâng,
Fulgii de nea in văzduh dansează,
Sufletul, din nou, in taina visează.
O liniște grea este viața mea,
Banală îmi pare acum tăcerea,
Zâmbetul pierdut răsare mereu,
Te mai port si acum in sufletul meu.
Aici sau acolo, tu unde ești?
Din lumea ta sper, totuși, sa mă privești;
Calea este simplă, monotonă,
Niciun vis, niciun gând nu mai aduna.
poezie de Andreea Ion din revista scolara (2008)
Adăugat de Andreea Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zâmbet, poezii despre visare, poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre timp sau poezii despre plâns
Lasă-mă în pace
Azi iar te-ai trezit
Cu fața la cearceaf și-ai zis
Nu te sărut
Atât îmi doresc
Să pot zâmbi când mă trezesc
Vreau să te uit
Poate e mai bine
Plec de lângă tine
Și îți spun
Da, da
Dacă nu îți place
Lasă-mă în pace
Ieși din viața mea
Dacă nu îți place
Nu te mai întoarce
Vreau pe altcineva
Azi nu-mi mai doresc
Parfumul tău să îl găsesc
Pe perna mea
Nu te mai iubesc
Și nu mai vreau să mă-nvelesc
Cu haina ta
Poate e mai bine
Plec de lângă tine
Și îți spun
Da, da
Dacă nu îți place
Lasă-mă în pace
Ieși din viața mea
Dacă nu îți place
Nu te mai întoarce
Vreau pe altcineva
Dacă nu îți place
Lasă-mă în pace
Ieși din viața mea
Inima nu vrea
Să te-apropii iar de ea
Poate e mai bine
Plec de lângă tine
Și îți spun
Da, da
Dacă nu îți place
Lasă-mă în pace
Ieși din viața mea
Dacă nu îți place
Nu te mai întoarce
Vreau pe altcineva
Dacă nu îți place
Nu te mai întoarce
Vreau pe altcineva
cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de Dana Nălbaru din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre sărut, poezii despre prezent, poezii despre pace, poezii despre inimă sau poezii despre dorințe
Clipe frumoase
Au fost multe clipe frumoase
Și cred că nu vor mai fi, știu bine,
Au fost desprinse ca din poveste,
Atunci când eu sunt cu tine.
Aș da tot, cât aș putea
Să vină din nou timpul, știu bine,
O clipă doar să pot să mă-ntorc,
Cu zâmbetul deschis la tine.
Speranța mea nu mai are vlagă
Ea vrea să se stingă-n mine,
Dar domnul mi te-a scos în cale
Și sunt acum cu tine.
Vreau să fiu bine dacă îți dai seama
Și vreau să ne fie bine,
Că uneori greșesc, tu iartă
Și fii mereu cu mine.
poezie de Eugenia Calancea (12 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre iertare, poezii despre greșeli sau poezii despre frumusețe
Si ploua...
O adiere-ncet îmi bate
În geamul ce cândva sticlea,
În minte-mi vine-un gând aparte
Ce-odată chiar mă bucura.
Privesc în gol, în depărtare
Alerg pe loc și mă întreb
Cât timp voi mai trăi eu oare
Precum un singuratic cerb.
Din bezna nopții-ntunecate
În mine s-a aprins o stea
Căci eu credeam că poate-n-noapte
Vei lumina privirea mea.
Mi-ai spus că-i soare, că e cald, e vară
Mi-ai spus că-i soarele pe cer afară;
De înțeles însă îmi dai
Că-i zi ploioasă, zi de mai.
Mințind îmi spun că nu te mai cunosc
Dar știu prea bine,-i fără rost;
Când îmi apari în zi sau noapte
Te simt mereu tot mai aproape
Din nou încerc să mă apropii
Te văd, aproape că-mi zâmbești
Dar tu mereu te ții de șotii
Eu știu că tu mă păcălești.
Dar lângă tine când sosesc
Și când încerc ca să-ți vorbesc
De-odată se pornește-un vânt
Iar de la tine nu scot un cuvânt.
Îți spun că multe vreau mereu
Ca să-ți transmit din gândul meu
Dar tu privești în depărtare
Numai de mine nu te doare.
Și astăzi totul e la fel
Căci soarele-i pe cer afară
Îți spun că tu ești al meu țel
La tine însă plouă iară
poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre lumină, poezii despre Soare, poezii despre vânt sau poezii despre vorbire
Maria: Poate că nu te-ai străduit destul. Doar atât dacă i-ai spune, că o iubești și totul s-ar rezolva, s-ar schimba brusc, în bine, pentru amândoi.
Lucian: Chiar crezi asta? Eu nu sunt atât de sigur. Nu cu ea. Cu ea nu va fi așa de ușor. Dacă ar fi fost alta, poate da, dar ea... Nu! Nu merge. Poate ar fi ținut figura dacă ea ar fi fost altfel, însă... Nu știu. Nu știu ce să mai cred.
Maria: Cum să nu știi? Cum poți spune așa ceva? Tocmai tu? Acest termen nu există, sau poate fi depășit, mai ales pentru tine.
Lucian: Bine ar fi să fie așa, însă, din nefericire pentru mine, nu e deloc astfel... Sunt nehotărât, Maria; e pentru prima oară în viață că mi se întâmplă așa ceva, dar culmea, într-adevăr nu știu ce să fac. Ezit mereu, amân mereu, deși nu asta mi-aș dori. Din cauza asta trebuie să mă mai gândesc, să devin odată hotărât.
Maria: Bine, Luci, atunci mai gândește-te, poate că ceea ce ți-am spus îți va fi de folos într-un fel; cel puțin eu așa sper.
Lucian: Sigur. Chiar îmi este de folos. Îți sunt recunoscător.
Maria: Lasă asta. N-am nevoie de recunoștința ta.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre recunoștință
- citate despre viață
- citate despre schimbare
- citate despre nefericire
- citate despre iubire
- citate despre ezitare
- citate despre existență
- citate despre dorințe
- citate despre devenire
9 de Bâte (Sonet Tarot)
Ai fost lovit și rana încă doare
Te simți nefericit, lipsit de vrere,
Faci tot ce poți să nu cazi din picioare,
Căci cine-i jos, nu poate să mai spere.
Ești ca bolnavul în convalescență
Nu te avânți, curajul îți lipsește
Pășești timid, cu maximă prudență,
Trecutul parcă tot te urmărește.
Însă atunci când ești din nou capabil
Să pleci la drum, nu mai privi în spate,
Iar să rămâi pe loc e condamnabil,
Căci țelul tău se află-n altă parte.
Când n-ai resurse nu-ți forța norocul,
Doar când ai lemne se aprinde focul.
poezie de Octavian Cocoș (11 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre însănătoșire, poezii despre trecut, poezii despre prudență, poezii despre picioare, poezii despre noroc, poezii despre nefericire, poezii despre lemn, poezii despre forță sau poezii despre foc
8 de Cupe (Sonet Tarot)
Îți este greu să pleci, dar n-ai ce face
Ai obosit de-atâta frământare
Renunți la oameni buni, la tot ce-ți place,
Pentru că simți în suflet o chemare.
N-ai cum să știi ce-aduce viitorul
Ești temător, chiar dacă crezi în tine,
Tot ce-ți dorești e să mai schimbi decorul
Și să îți fie zilele senine.
Chiar dacă-i grea, e bună despărțirea,
Căci altfel viața o rutină-ți pare
Și-ajungi să simți din plin nefericirea,
Când ce-a fost bun devine-o închisoare.
Așa că nu uita, când îți schimbi locul
Se schimbă dintr-o dată și norocul.
poezie de Octavian Cocoș (26 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre zile, poezii despre viitor sau poezii despre oameni buni
O, mamă
O, mamă, fără tine pământul e sărac
Și chipul meu e-n lacrimi, nu pot să mă prefac,
Iar casa ta e tristă, căci tu erai stăpâna
Și nu-mi răspunde nimeni când spun blând, "sărut mana".
Iar telefonul tace, deși mă uit la el,
Cât mi-aș dori acum să văd al tău apel
Și să aud din nou cuvintele divine:
"Ce mai faci dragul mamei, la tine-i totul bine?".
Și mă gândesc că poate e doar un vis urât
În care-un negru demon în iad m-a coborât
Și-aștept cu nerăbdare să mă trezesc din nou
Și plin de fericire să văd iar chipul tău.
Dar timpul trece, trece și tu nu mai apari
Ah, unde s-au dus oare ochii tăi buni și clari?
Știu că sunt morți și de-aia să vadă nu mai pot
Și am murit și eu, chiar dacă nu de tot.
poezie de Octavian Cocoș (6 mai 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre telefon, poezii despre sărăcie sau poezii despre religie
Pacey (la interfon): Audrey, eu sunt. Nu știu dacă mă auzi, dar dacă da, te rog să nu te urci în avion, te rog. Sau știi ce, dacă te urci în avion, e în ordine pentru că o să mă faci să conduc și să traversez țara asta și să stau în fața vilei părinților tăi în Beverley Hills până când o să-mi vorbești. Pentru că trebuie să-ți spun că îmi pare tare rău pentru tot și pentru că nu am fost sincer cu tine întru totul și îmi pare rău pentru înclinația mea pentru femeile mai în vârstă. Doar că a fost un an foarte ciudat pentru mine deoarece în timp ce voi toți plecați la colegiu, eu mă chinuiam să mă mențin pe linia de plutire. Și crede-mă, nimeni nu îți dă hărți pentru drumurile mai puțin umblate. Trebuie să mergi înainte și să pornești la drum. Dar în cele din urmă singurul lucru pe care o să-l iau cu mine, singurul lucru pe care o să mi-l amintesc din acest an ești tu. Ești o persoană uimitoare, Audrey. Și ai apărut atunci când credeam că nu o să mai iubesc niciodată și mi-ai animat viața. Știu că noi doi nu ne cunoaștem prea bine, dar, deși sunt sigur că aș putea trăi fără tine, totuși nu sunt sigur că vreau asta. Așa că asta e.
replică din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre țări, citate despre vârstă, citate despre vorbire, citate despre timp, citate despre sinceritate, citate despre hărți sau citate despre femei
E trist când ajungi să faci lucruri doar ca să vadă alții ce viață frumoasă ai. Când îți pozezi mâncarea, când nu intri în piscină fără o poză, când nu te faci mort în club fără sa faci un live în care crezi că ești funny, când te duci la bibliotecă fără să pui un status despre ce carte citești. Oh, scuze de ultima parte, mă luase somnul scriind. Când o să-ți dai seama că viața se poate opri oricând, o să întelegi și că scopul ar trebui să fie unul personal: să te bucuri de fiecare clipă și să te simți bine. TU, pentru TINE. Amintirile și trăirile cele mai frumoase nu sunt nici în poze, nici în hârtii, nici pe buzele altora. Sunt în capul tău. Sau în sufletul tău. Și stii ce e tare?! Că de acolo poți să le dai play și să le accesezi oricând. Chiar dacă n-ai baterie la telefon sau chiar daca se închide facebookul. Cea mai bună zi din viața ta este aceea în care decizi că viața îți aparține!
citat din Florin Ristei
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre fotografie, citate despre superlative, citate despre frumusețe, citate despre tristețe, citate despre telefon, citate despre suflet, citate despre somn sau citate despre mâncare
Sonetul 92
Tu fă cum crezi, și du-te dacă vrei,
Dar te-ai legat pe viață că vei sta
Și viața mea când pleci o să mi-o iei,
Căci ea depinde de iubirea ta.
Așa că nu mă tem de clipa grea,
Că viața mea s-a stins din mai puțin,
Mai multe lucruri bune voi avea,
Capriciul tău mi-a devenit un chin.
N-ai cum să mă jignești că ești hoinar
Trădarea ta îmi este de-ajutor
Ce minunat că te-am primit în dar,
Exult că mă iubești, exult că mor!
Ce om frumos mai este nepătat?
Dar că ai fi perfid, nu am aflat.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre moarte, poezii despre devenire sau poezii despre capricii
Mincinosul
Întorcându-se din călătorie
Un boiernaș odată, sau poate și boier mare,
Au ieșit cu un amic sara la câmp spre primblare
Și au început a spune cu fală și cu mândrie
Multe minciuni mari și mici, de cele ce-ar fi văzut.
Dar, în sfârșit, au strigat:
"Lucru ce am văzut eu nu poate fi de crezut
Că voi mai vedea în viață,
Mai ales în țara voastră, unde este când prea cald,
Iar alteori lângă sobă de frig nasul îți îngheață;
Alteori soarele piere, alteori arde și frige.
Iar acolo unde am fost eu,
Îi mai frumos decât în rai.
Oh, fraților, ce trai!
Oh, cât sufletul meu plânge
Și cât îmi pare de rău
Că am venit pe aice!
În sfârșit, n-am ce mai zice,
Decât îți spun că nici știi acolo când este noapte,
Și anul întreg petreci frumos ca luna lui mai,
Iar să sameni sau să ari nici trebuință nu ai,
Căci toate cresc de la sine, gata de mâncat și coapte,
Precum, de pildă, la Roma am văzut un castravete
Într-o grădină sub un perete,
Care, să nu spun minciuni, era mare cât un munte"...
"Apoi curios îți pare, atunci celălalt i-au zis,
Când pământul este plin de aceste minuni multe;
Precum și eu înadins
Îți voi arăta acum o minune mai ciudată,
Și cred că un așa lucru tu n-ai văzut altădată.
Vezi tu peste acea gârlă podețul acel înalt,
Pe care avem să trecem? Deci măcar că este prost,
Însă este minunat,
Căci la noi, în țara noastră, orice mincinos au fost,
Vrând ca să treacă pe dânsul, n-au ajuns la jumătate,
Și podul s-au prăbușit de la sine;
Iar acel ce minciuni nu spune,
Și în caretă să treacă poate"...
"Dar gârla adâncă este?"
"Oamenii zic că fund n-are.
Deci, iubite călător, în lume sunt minuni multe,
Ca aceste,
Măcar că tu ai văzut castravete cât un munte"...
"Ca muntele să nu fie, însă cât o casă mare."
"Și cât casa nu se poate,
Însă orișicum să fie,
Dar tot, mi se pare mie,
Podul mai curios este decât minunile toate,
Căci el nu poate să ție nicidecum pe mincinoși,
Precum în vara aceasta de pe dânsul au căzut
Doi călători lăudoși:
Apoi aceasta îi mai de crezut
Decât că pepenii Romei sunt mai mari decât la noi."
"Oh, să mă ierți, frățioare, dar, zău, tu nu știi ce zici,
Căci tu nu știi că la Roma casele sunt așa mici,
Că abia pot să încapă în ele un om, sau doi?"
"Fie, însă iată podul, dar eu cu tine nu trec,
Căci pentru un castravete eu nu vreau ca să m-înec."
Atunci călătorul zise: "Și eu mă unesc cu tine,
Să trecem prin vad mai bine..."
Judecați câtă rușine
Pate omul mincinos;
Deci, oare, nu-i mai frumos
Să vorbim puțin și bine?
fabulă de I.A. Krîlov, traducere de Constantin Stamati
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună, poezii despre munți, poezii despre Roma, poezii despre țări, poezii despre înălțime sau poezii despre început
Neiubită...
Nici sufletu-mi nu l-ai iubit, sau doar un pic...
Pe mine? N-ai avut răbdare să mă fi descoperit...!
Dintr-un scenariu mare, se-arată unul mic,
Și uite așa, se scrie destin neîmplinit.
Și tot ce-am vrut a fost iarăși IUBIRE...
Și n-am știut să dau decât ce vine tot din ea...
Și iarăși m-am ales cu o dezamăgire,
Ce n-aș fi vrut să fie, să fi fost... Ah, mă durea!
Și m-ai ținut în jocuri de-așteptare...
Tot ce-ai dorit a fost mereu la fel...!
Aș fi zâmbit și de la o plimbare...
De mi-ai fi dăruit cu suflet... un inel...
În a mea viață... cuvântul nu există...
Decât atunci când fapta îl urmează și-au tangență!...
Fără dragoste, nimic nu-i trainic și rezistă,
Ne ofilim fără iubire și dăm o repetență!
N-am cunoscut pe cineva ca tine... vreau să știi!
M-ai preschimbat din ce uram... acum iubesc!
Doar dragostea transformă... și-acum îți sunt... Să-mi fii!
Este o dragoste peste un plai lumesc!
Aș vrea să cred că sunt totuși iubită; că n-ai mințit și doar atât!
O oră mi se pare veacul ce să treacă...
Iar faptele-ți să se transpună din cuvânt!
Plânge o inimă tăcut... pe zi, tot devenind mai seacă.
Neiubită...? Poate! Sau, nu știu...
Am vrut eu a le ști pe toate...!
Dar... n-aș mai fi ce sunt să fiu...
Și nici surprinsă n-aș mai fi fost... poate!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre plimbare sau poezii despre ore
Scrisoare către fiul meu
Scrisoare către fiul meu
Pentru vremea când n-am să mai fiu,
Și viața îți va fi bogată,
Aș vrea de acuma să îți scriu,
Să-ți spun, ce n-am spus niciodată.
Te rog să nu te superi,
Căci n-aș dori cumva,
De lipsa mea să suferi,
Ori că-ți vorbesc așa.
S-au tot dus anii tăvălug,
Și nu ne-am spus cuvinte.
Cum apa rupe brazda de sub plug,
Am să mă duc și eu cuminte.
Îți spun acum că te iubesc,
Matur, ca pe copilul năzdrăvan,
Că n-am vrut să te rănesc,
De mi-am făcut, din tăcere, paravan.
Mă încearcă un regret târziu,
Că n-am vorbit la un pahar cu vin,
Că am ajuns acum să-ți scriu,
De parcă ți-aș fi fost străin.
Aș fi putut să-ți povestesc,
De multe, câte sunt.
Despre cele ce gândesc,
Respect, familie, pământ.
Nici tu nu te-ai oprit din drum,
Să vezi de-mi sunt picioarele betege,
Să afli că și eu sunt fum,
Și viața vrea să mă abnege.
Eu nu-ți reproșez ceva,
Doar vreau să-ți cer iertare,
Și să te rog: să nu care cumva,
Să ai la fel purtare.
Să fii pentru copilul tău,
Prieten dar și tată,
Să vă povestiți mereu,
Și să îi dai povață.
Să nu te rezumi numai la bani,
Căci ei nu sunt cuvinte,
Că viața trece și în ani,
Cunoști durerea de părinte.
poezie de Marck Nessel din Nerostitele Cuvinte, Versoterapii, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2019 (8 februarie 2019)
Adăugat de Marck Nessel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre supărare, poezii despre scrisori, poezii despre respect sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
ADU-MI-TE APROAPE!
Adu-mi-te... Adu-mi-te aproape,
Minune întrupată, să-mi fii scut!
Sunt trubadurul care nu mai poate
Să îți aștepte ultimul sărut.
Am obosit, cântând prin căi lactee,
Să fiu de zei și îngeri ignorat,
Căci m-am născut spre-a te iubi Femeie...
De-acest păcat nu voi să fiu iertat!
În drumul meu sihastru către cruce
Am fost sortit, Aici, să te-ntâlnesc.
Adu-mi-te cât încă mai pot duce,
Povara unui suflet omenesc.
Căci mai 'naite poate-am fost o floare,
Pe care, sărutând-o, lăcrimai.
Sau poate că am fost privighetoare
Și cântecul din rai îmi ascultai.
Poate cândva ai fost, și tu, o stâncă,
Eu veșnic val care te mângâia.
Sau poate-ai fost prăpastie adâncă
În care-ai strâns toată durerea mea!
Poate ți-am fost, la zi de sărbătoare,
Un dar neprețuit, iar tu - altar.
Sau poate doar o frunză oarecare
Din cel mai maiestos trup de stejar.
Ești, sigur, zămislită din lumină.
Nu vreau să mai rămân un singur gând.
Sau poate amândoi suntem de vină,
Că viețile petrecem rând pe rând.
Te-am regăsit, Acum, în astă lume.
Și-n acest rai, pe globul pământesc
- Unde Destinul ne-a adus anume -
Numai de tine simt că-mi amintesc.
Minune întrupată în Femeie,
Adu-mi-te aproape să-ți fiu scut!
Și tot ce e, ce-a fost ori va să fie,
Să le topim pe toate-ntr-un sărut.
Daniel-Petrișor Dumitru
Daniel-Petrișor Dumitru în Cont Facebook (29 august 2020)
Adăugat de Daniel-Petrișor Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre îngeri, citate despre vinovăție, citate despre trup și suflet, citate despre sărut, citate despre sărbători sau citate despre stânci
4 de Cupe (Sonet Tarot)
Dezinteres, închidere în sine,
Nemulțumire mare, apatie,
Încerci să înțelegi ce e cu tine,
Deși inima ta prea bine știe.
Te-ai plictisit și nu mai ai dorință
Tot ce posezi acum banal îți pare
Ai vrea să scapi de-această neputință
Ce te-a cuprins și strâns te ține-n gheare.
Întoarce capul și fă ochii roată
Nu sta căzut așa în reverie
Că lucruri noi în cale ți se-arată,
Primește-le acum cu bucurie.
Când ce-a fost bun nu te mai ispitește,
Fă o schimbare, poate îți priește.
sonet de Octavian Cocoș (22 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre reverie, poezii despre ochi, poezii despre nemulțumire sau poezii despre bucurie
Cititori de gânduri
Tu ești acolo, știu, și îmi citești
din gândurile mele răzlețite
dorințe care par să te agite
acum, când ești a mea și mă iubești.
Ai vrea ca aerul ce te-nconjoară
să nu mai fie-atât de plin de mine,
dar îl inspiri, îți place, îți e bine
și parcă n-ai mai vrea să-l dai afară.
De unde știu? din gândurile tale,
pe care pot și eu să le citesc,
căci peste tot, de-o vreme, mă-nsoțesc
și-mi plac, le vreau cu mine, le iubesc.
Iubita mea, puterile astrale
ne-ndeamnă să urmăm aceeași cale.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lectură, poezii despre astre sau poezii despre aer
Cititori de gânduri
Tu ești acolo, știu, și îmi citești
din gândurile mele răzlețite
dorințe care par să te agite
acum, când ești a mea și mă iubești.
Ai vrea ca aerul ce te-nconjoară
să nu mai fie-atât de plin de mine,
dar îl inspiri, îți place, îți e bine,
și, parcă, n-ai mai vrea să-l dai afară.
De unde știu? din gândurile tale,
pe care pot și eu să le citesc,
căci peste tot, de-o vreme, mă-nsoțesc,
și-mi plac, le vreau cu mine, le iubesc.
Iubita mea, puterile astrale
ne-ndeamnă să urmăm aceeași cale.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Daniel Vișan-Dimitriu despre iubire sau citate de Daniel Vișan-Dimitriu despre gânduri
Știu, te înțeleg perfect
Cunosc durerea, am fugărit la rândul meu plăcerea.
Știu stresul, și nici până azi nu i-am găsit înțelesul.
Am simțit pe pielea mea așteptările celorlalți, părinților, societății, strivindu-mi visele sub bocancul autorității.
Auto-impuse, căci eu nu țin minte să le-o fi acordat,
Și dacă tot suntem aici, permite-mi să mărturisesc, că nu cred în păcat.
Am sufletul spălat, curățat de rugină,
Mă uit acum în jurul meu și mă întreb, oare cât mai are haosul de gând să țină?
Nu fii doar unul/una din duzină,
Privește dincolo de cortină
Și vezi dacă chiar ești, atât de limitat pe cât le place altora să crezi.
Te privezi, de tot ce e mai bun atunci când te maschiezi,
Întoarce-te la vremea în care obișnuiai să cânți, să crezi în dragoste și-apoi s-o desenezi.
Vreau ca tu să vezi, că ești frumos/frumoasă peste măsură, o notă unică pe a vieții partitură.
Să râdem împreună, de vremea în care ai crezut că viață chiar îți este pe dos, fără rost, când căutai lumina soarelui în băltocile de pe jos.
Nu are sens s-o dai la-ntors, nu are sens să te ascunzi, nu de mine,
Căci te cunosc din vremuri de demult, oh da, te cunosc atât de bine.
Și d'asta știu că nu mai ține, să privezi lumea de tine,
Și d'asta știu că vremea suferinței a trecut, că a venit timpul să te ridici, acum ai alte lucruri de făcut.
Renunță la scut, dezbracă-te la inima goală, fă-te de râs, doar așa, că să testezi, dacă încă crezi c-o să mai doară.
Și nu e prima oară, când te întorci la tine,
Nu e prima oară când simți deschidere, iubire.
Ai mai trecut pe-aici, toate îți sunt familiare.
Ți le dorești din nou, ti le dorești atât de tare.
poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs sau poezii despre încălțăminte