A FOST DESTIN, A FOST NOROC, CĂ MI-AI IEȘIT TU MIE ÎN CĂRARE?
A fost destin, a fost noroc, că mi-ai ieșit tu mie în cărare?
Eu totuși cred c-a fost atunci, de mult o fericită întâmplare,
Când ne iubeam târziu, în nopțile de vară pe sub nori de stele
Visându-ne ca miri prin constelații, stând urcați în Carul Mare...
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ne-am fost...
Mi-ai fost și muză, dar și scuză
De-a-mi lăsa sufletul pătruns...
Ai fost și râset, dar și plâns,
Ți-am fost "mușcat de buză".
Mi-ai fost și lună, dar și soare,
Mi-ai luminat întreaga nebunie...
Ai fost tristețe, dar și bucurie,
Ți-am fost ce ai vrut la picioare...
Mi-ai fost și înger, dar și necurat,
M-ai luminat, dar și întunecat...
Ai fost bordei, dar și palat...
Ți-am fost ce am, ce ai visat.
Mi-ai fost gând negru, dar și alb,
Mi-ai fost și ploi, și curcubeu...
Ai fost și "noi", și "tu", și "eu",
Ți-am fost ce ai avut mai dalb.
Mi-ai fost și minus, dar și plus,
Ne-am înmulțit, ne-am împărțit...
Ai fost și nou, dar și-nvechit,
Ți-am fost ajuns și neajuns.
Mi-ai fost și-ntreg, dar și pustiu,
Complici ne-am fost în toate...
Ai fost și viață, dar și moarte,
Ți-am fost ce nu o să-ți mai fiu...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (7 septembrie 2019)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drag mi-ai fost...
Drag mi-ai fost, mi-ai fost odată,
Dar ce-a fost n-a fost să mai fie,
Am văzut c-această lume
Făr-de tine nu-i pustie.
Și luceafărul pe ceruri
Place mult cum strălucește,
Dar apune și dispare
Soarele când se ivește.
El cu discul său cel falnic
Te deșteaptă la viață
Și te face să uiți iute
Steaua cea de dimineață.
Tu luceafăr mi-ai fost mie
Ce în zori de ziuă luce,
Și-ai apus, - acum la soare
Eu privesc cu mult mai dulce.
poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Tu ai știut
Tu mi-ai fost cântec,
când plângeam ca un copil.
Tu mi-ai fost sprijin,
când am fost disperată.
Tu mi-ai fost zâmbet,
când eram tristă și supărată.
Tu mi-ai fost fericirea,
când eram pierdută în gânduri și sufeream.
Tu mi-ai fost adevarul,
când în jur era numai minciună.
Tu m-ai învățat multe în viață,
când eram neputincioasă.
Tu ai știut să-mi atingi sufletul,
când alții au știut să mă rănească.
Tu ai știut ce e iubirea,
pe care mi-ai daruit-o mie.
poezie de Eugenia Calancea (4 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin
Crud destin ce mi-ai fost harazit,
Cu sageti otravite tu m-ai lovit,
Si-n vajnice zale m-ai inlantuit.
Cu ura nespusa si venin m-ai hranit,
De fier de eram si tot as fi murit.
Crud destin ce mi-ai fost harazit.
poezie de Alex Dospian (2006)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu🌸
Tu mi-ai pus stele căzătoare
în păr
și lacrimi de lalele in inimă.
Mi-ai fost încurajare
în serile de toamnă
când ploaia-mi zgâria pereții sufletului...
Și suspinul ultimei picături de vin
din versurile amar de pătrunzătoare
ale vieții.
Tu mi-ai mângâiat pustiul inimii
din nopțile pline de dor
și m-ai încălzit cu văpăia visului răscolitor.
Mi-ai fost
și-n moarte
și-n viață
mărturisire a propriei povești.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-am ieșit din rând
Să nu ies din rând,
să nu merg în față,
La rău să nu mă plâng,
Dumnezeu așa mă-învață.
Cât am fost în viață, n-am ieșit din rând.
Nici n-am mers în față, am ținut de rând.
Am rămas acolo, unde-i locul meu.
N-am fost un Apollo, nici n-am fost un zeu.
Am măsurat timpul, doar cu pasul meu.
N-am văzut Olimpul, cred în Dumnezeu.
De la El am primit viață, Lui m-am închinat,
El mi-a dat povață, El m-a luminat.
Cât am fost în viață, El m-a ocrotit,
Iar când s-a rupt ață, tot El m-a primit.
De-abia atunci,
Cu credință-n suflet, am ieșit din rând,
să stau și să cuget, cine-am fost și cine sunt.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
Tu mi-ai pus stele căzătoare
in păr
și lacrimi de lalele in inimă.
Mi-ai fost încurajare
în serile de toamnă
când ploaia-mi zgâria pereții sufletului...
Și suspinul ultimei picături de vin
din versurile amar de pătrunzătoare
ale vieții.
Tu mi-ai mângâiat pustiul inimii
din nopțile pline de dor
și m-ai încălzit cu văpăia visului răscolitor.
Mi-ai fost și-mi ești
și-n moarte
și-n viață
mărturisire a propriei povești.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frida Kahlo: Ai fost partenerul meu, mi-ai sprijinit arta, mi-ai fost cel mai bun prieten, dar nu mi-ai fost niciodată soț.
replică din filmul artistic Frida, după Hayden Herrera
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-ai dat, Doamne
Ca să fiu ce-am fost în viață,
mi-ai dat primăveri și toamne.
Mi-ai dat zori în dimineață,
mi-ai dat flori, mi-ai dat și poame.
Mi-ai dat cer senin și nor,
așa ai dat tuturor.
Mi-ai dat multe anotimpuri
dar mi-ai dat și multe chipuri.
Mi-ai dat chip de om frumos,
dar și chip de păcătos.
Mi-ai dat chip cu suflet bun,
dar și chip să mă răzbun.
Ca să mă descurc în lume
mi-ai dat și înțelepciune.
Pentru tot ce Tu mi-ai dat
la Tine m-am închinat.
Mereu ai fost bun cu mine,
dar mi-ai dat și încercări.
Plecat îți fac mulțumire
și urc dincolo de zări.
poezie de Dumitru Delcă (12 martie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
🌸🌸 🌸
Tu mi-ai pus stele căzătoare
in păr
și lacrimi de lalele in inimă.
Mi-ai fost încurajare
în serile de toamnă
când ploaia-mi zgâria pereții sufletului...
Și suspinul ultimei picături de vin
din versurile amar de pătrunzătoare
ale vieții.
Tu mi-ai mângâiat pustiul inimii
din nopțile pline de dor
și m-ai încălzit cu văpăia visului răscolitor.
Mi-ai fost și-mi ești
și-n moarte
și-n viață
mărturisire a propriei povești.
🌸🌸🌸
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-ai fost...
Mi-ai fost Foehnul si ispita,
In zorii Primaverii, linistiti,
Cand ei purtau pe solduri cosuri,
Cosuri imparfumate, de ghioceii dulci.
Mi-ai fost un vant cald si uscat,
Ce mi-a atins iute, privirea,
Cand irisii mei orbi dormeau,
Sub pleoape moi, atat de linistiti.
Mi-ai fost ispita zi si noapte,
Cu pasi marunti, si mincinoase soapte,
Cand inima imi suradea ascuns,
In fata Soarelui, si-a Lunii mandre.
Mi-ai fost Foehnul ce-ai nascut,
Dorinta-n suflet, sa te cheme,
Sa-mi lasi din palme mangaiere,
Si o scanteie-n ochi, din dragoste.
Dar, nu a fost asa cu mi-am dorit!
Mi-ai fost ispita dulce si amara,
Un aer ce da foc si-apoi dispare,
Lasand in urma, aceste triste versuri.
poezie de Adelina Cojocaru (8 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soldatul de piatră
Mai înainte de a fi piatra
mi-ai zis
A fost un soldat de piatră!
Mai înainte de a fi aerul
mi-ai zis
A fost ultima suflare de apă a soldatului de piatră!
Mai înainte de a fi apa
mi-ai zis
A fost sângele de foc al soldatului de piatră!
Mai înainte de a fi foc
mi-ai zis
Ai fost arma soldatului de piatră!
Mai înainte mi-ai zis...
Mi-ai zis!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru cea pierdută-n mare
Între palme mi-ai ascuns
strop de suflet jucăuș,
până-n suflet mi-ai pătruns
de la răsărit la apus.
Aripi mi-ai dat să zbor
să nu fiu doar spectator,
stropi de ploaie în plină vară
ca să crească a ta floare.
Nori cerul de-au brăzdat
și furtuni de mi-au spălat,
haina grea, cea de păcat,
sufletul nu l-ai prădat.
Zi de zi ai fost o stea,
noapte de noapte ai fost un soare,
pentru CEA PIERDUTĂ-N MARE,
pentru fericirea sa.
poezie de Adriana Monica Burtea (14 februarie 2016)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa a fost să fie
Împotrivă ne-au fost sorții,
Deloc n-am fost favorizați,
Și am ieșit din "grupa morții"
Bătuți și chiar cu banii luați.
epigramă de Paul Constantin (18 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța nebunului
Din pachetul meu de cărți de joc,
Azi am tras o carte, la-ntâmplare -
Doamne, tocmai cartea cu noroc,
Ea mi-a fost și vis și alinare!...
Am privit, apoi, într-un album
Cu-amintirile din tinerețe,
Cine crezi că mi-a ieșit în drum,
Cu privirea ei să mă răsfețe?...
Erai un boboc de trandafir,
Un boboc mirific de zambilă,
Astăzi, chiar și eu, în gând, mă mir,
Cum de m-ai putut iubi, copilă?...
Singhuratic lup, orfan și rău,
Eu eram un semn de întrebare;
Ce-o fi fost, copilă,-n capul tău,
De mi-ai fost și-alint și alinare?...
Doamne, ce nebun mai sunt și eu!...
Parcă-mi vine-a săruta hârtia...
Știe numai bunul Dumnezeu,
Unde poate duce nebunia!...
poezie de Ion Duduveică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de tine
Pentru mine tu ai fost
Mângâiere, frumusețe,
Pentru mine tu ai fost
O eternă bucurie.
Tu ai fost un dar divin
Ce-a fost dat inimii mele,
Când am căzut și eram slab
Tu mi-ai dat putere.
Chiar și acum îți simt lipsa
După ani și ani de zile,
Dar speranță încă am
Într-a noastră re-întâlnire.
poezie de Edmond Ioan Siladie (6 martie 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să fii fericit
A fost superb, nu inventez,
A fost așa... ca un botez
Al unui prunc fără de preț
Dintr-un oraș de pe Olteț.
Venit-au ca din întâmplare
Un spiriduș... o vrăjitoare,
Trei zâne cu aripi pe umăr
Și invitați... fără de număr
Ce au mâncat și au băut
De s-a dus vestea în ținut
Că ai fost creștinat... Costine!
Deci mult noroc... și numai bine.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost om
am fost cer și pădurile
împungeau veșnicia
cu coarnele
am fost pajiște și gândurile
tropoteau de mătase
am fost apă și sufletele copacilor
veneau să se-adape
am fost om și iubeam pământul
cu mâinile
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbete
Mi-ai zâmbit ca și cum
ar fi fost primul tău surâs.
Am zâmbit și eu,
era atât de mult când
nu mai zâmbisem.
Mi-ai povestit o fărâmă
din viața ta, ca și cum
s-ar fi oprit pentru o clipă
timpul pe loc
și... am zîmbit.
Ne-am zâmbit ca și cum
am fi făcut-o prima dată,
iar atunci a fost, ceea ce numim
dragoste la prima vedere
cu zîmbete...
poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi ne iubeam nespus...
Noi ne iubeam nespus...
Mai știi ce fericită am fost
Când mi-ai dăruit
Un trandafir de plastic, roz,
Dat cu parfum?
Ne iubeam nespus...
Îți amintești ce mi-ai spus?
Că pot să-l țin în palme
Fără să-mi fie teamă
Că mă va înțepa...
Iubeam nespus...
Astăzi, m-ai luat de mână
Și, bucuros, m-ai condus
Pe un câmp de flori de plastic...
Albe... albastre și galbene... roz...
Nespus...
Îmi șoptești că sunt veșnice,
Că sunt deschise și-n noapte.
Eu te întreb:
"Le-ai parfumat pe toate?"
poezie de Ruxandra Palade
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!