Seara pe deal
Îndură-te de mine
iubita mea visată
cum timpul se îndură
de ore altădată
înțepenește-mi ochiul
și neclipește-mi-l
învârte-n juru-ți focul
cu para de copil
și lasă-mă-n căldură
ca pe un animal
si lasă-mă-ntorsură
ca valul marii, val
și încrețește-mi pielea
și părul tău sălbatic
și lasă-mi în picioare
un fel de mers apatic
lunatic
sub raza
fără îngenunchere
de argint pieritor
de orbul dracului ce sunt
de scumpa vieții mele,
ce ești
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Citate similare
Cinstea vieții mele și idealul vieții mele sunt acelea de a fi așternutul pe care la nesomn să se poată odihni oricând sufletul țării.
Nichita Stănescu în Respirări
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Strafund de ochi
Valul venind spre mine a împietrit în aer
O, chiar și tu, iubito, ai rămas
într-o deplină nemișcare.
Și timpul are febră
O, el mă arde
secunda este fixă ca o perlă
și stropii valului atârnă-n aer.
Tu, atât apuc să strig, tu
și cuvântul începe să se vadă
încet, âncet cum se vede lăsarea de noapte,
cuvânt din două litere: tu.
Animal monstruos, înțelesul
s-a oprit, și începe să se vadă
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Atât de rarul animal...
Visasem că sunt un animal singur.
Că toți cei ai mei, cei
cu ochiul galben pe spinare, ah,
pieriseră, și
singur, făr' de logodnică, pradă
îngenuncheam roțile în strălucirea
capetelor alăptate de săgeți.
Ah, tu, cuvântule, pentru nimenea spus!
Doi-trei, patru-cinci
m-au încolțit
cât mai sunt, există, este.
Sigur este,
cade soarele la apus pe el.
Să mai fiu, dar de ce?
Liniștea unui ochi galben pe spinare
și nasul umed din care răsare
verdele firului de lumină
l-aș mai ține un timp, dar de ce?
Ultimul sunt dintre cei ca mine,
dintre cei care au dat luminii sân.
Văd ochi sugând, apoi
nu mai văd nimica.
Sunt un animal atât de singur
încât, semănând cu 1, nu mai sunt...
Apoi, mă trezisem.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Tu iubito...
Tu iubito o știi bine
Tu ești dor, ești dor de mine
Tu ești dor, eu sunt iubire
Tu ești freamăt, eu simțire.
Tu ești raza albă-a lunii
Tu ești izvorul minunii
Tu ești vis și armonie
Tu ești vers, eu poezie.
Tu a vieții mele rază
Tu a sufletului pază
Minunată orhidee
Ești și floare și femeie.
poezie de Florica Iacob
Adăugat de Oana Alexia Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești ce sunt eu pentru tine
Și iar s-aprinde în brad o stea
Și iar sunt îngerii cu mine
Și-ți mulțumesc, iubita mea,
Că ești ce sunt eu pentru tine!
Și iar îmi vine să mă scutur
Ca un cireș de floare nins.
Să stau îmi vine, ca și flutur,
În părul tău de flori cuprins!
Și iar sunt galbenă petală
În parul tau de catifea,
Și iar mă porți cu-atâta fală
Ca o năframă sfântă, așa!
În tine însăți eu sunt eu
Și stau smerit, cum se cuvine,
Și iar mă leagă Dumnezeu
Cu un ștergar pe veci, de tine!
Și iar ne naștem din neființă
Și într-un galben labirint
Eu sunt o spadă de voință
Și tu ești scutul de argint!
Și iarăși eu trăiesc prin tine
Ești foc și apă și pământ
Și chiar la Denii simt cum vine
Trimis de tine Duhul Sfânt!
Și iar s-aprinde în brad o stea
Și iar vin îngeri de la tine
Și-ți mulțumesc, iubita mea,
Că sunt: ce ești tu pentru mine!
poezie de Nicolae Rolea (5 iulie 2011)
Adăugat de Nicolae Rolea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stau lângă tine
Văd că stai lângă mine clipă de clipă,
Iar tot ce-i mai pur, în mine se-nfiripă
Ești lumina, visul, dorința și iubirea,
Ești căldura, nădejdea și chiar simțirea,
Ești liniștea, calmul, ești flacăra vieții,
Ești raza de soare, prinos a dimineții,
Ești valul, limanul ce-mi dă siguranță,
Ești sprijinul meu, ești vis și speranță,
Ești crezul ce-atestă arzătoare credință,
Ești freamătul viu ce-mi stârnește dorință,
Ești murmurul blând adus de departe,
Și totuși, în tot, ești doar vorbe deșarte,
Și cum timpul trece atunci când sunt cu tine,
De parcă mâine e azi și azi nu e mâine,
Voi reuși vreodată să pătrund în lumea de har,
Sau stau lângă tine și privesc în zadar.
poezie de Eugenia Calancea (6 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
În corida vieții
timpul e pentru mine aprig toreador
sunt taur în coridă pentru viață lupt
îmi înfige în spate sulițe de dor
geamătul meu nu este întrerupt.
sub clar de lună sau în furtună
aștept îndurare de la Demiurg
disperări negre în suflet se-adună
rugile mele se-ntețesc în amurg.
mai dă-mi măcar o zi de fericire
aprinde-n mine focul iubirilor pure
timpul taie-n carne zvâcnește în simțire
și îmi lasă-n cuget freamăt de pădure.
lasă-mi Doamne crezul cu reflexe azure
și nu lăsa moartea sufletul să-mi fure.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Raza de soare
Raza de soare, raza de soare,
ai plecat prin lunca haihui
ca un copil al nimanui
Mi-ai intalnit iubita hotomane,
dormind intre ierburi si broboane
de struguri din vie
si foi ruginite, in toamna tarzie.
Am sa mi te fac dusman
Raza de margean,
ca nu suport sa-mi man gai iubita.
Am sa ma pitesc intre sanii ei ca sa-ti fac in necaz,
si-atunci sa vad daca o mai saruti pe obraz.
Dar raza de soare s-a uitat inapoi
Si ne-a stins pe amandoi.
poezie de Constantin Enache
Adăugat de Laurentia Paun Taban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fetița de altădată
Mi-e dor de clipa când te-am întâlnit
De Marea Neagră în razele albastre
Declarînd sunt omul cel mai fericit
Iubesc si -i scriu dorul în astre
Calc fir de nisip sub piciorul gol
Mă bucur ca un copil de raza de soare
Pescarusi se întrec aleargă în stol
Iubesc clipa si ies la plimbare
Mă simt iarăsi fetița de altădată
Castele de nisip pe prinț îl așteptam
Cu ochii curiosi si-o inimă curată
Cântec de iubire pe mal eu fredonam
Si n-am să las timpul să treacă
Fără să-l prind minut după minut
În salba mea de amintiri frumoase
Îl pun în barca vieții mele si-l sărut
O adiere pe umărul meu drept
Am crezut că-i mână ta ce mă cuprinde
Astăzi n-ai mai venit dar eu te iert
Era doar briza mării vântul îmi răspunde
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești zăbava vieții mele
Tu ești zăbava vieții mele
în care-nchizi singurătatea,
cu sluj și mii de temenele
slobozi din mine răutatea!
Trezești de fiecare dată
gânduri trăsnite și rebele,
ești cea mai insolită fată
când ești zăbava vieții mele!
Remarc figura-ți încruntată
când te-ntâlesc, uit toate cele,
mă placi, te prefaci bosumflată,
dar ești zăbava vieții mele!
Se mai întâmplă câteodată
să uit de lună și de stele,
te vreau așa... îngândurată
că ești zăbava vieții mele!
În clipele cele mai grele
să te urăsc, să plâng îmi vine,
că ești zăbava vieții mele
și te-aș pârî... dar n-am la cine!
Că-mi ești atât de singulară
încât îți compun poezele,
ispită dulce și amară,
tu ești zăbava vieții mele!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești primăvara mea
Tu ești primăvara mea,
Emoțiile mele înfloresc,
Când sunt cu tine iubirea mea.
Tot ce simt este firesc
Ești dulce ca o bezea,
Tu ești toată lumea mea!
Sunt îndrăgostită lulea
Fără tine nu aș mai putea
Ori de câte ori te văd inima-mi tresaltă
Simt o grămadă de fiori deodată.
Nu uita, scumpa mea iubire
Că tu ești totul pentru mine
Fără tine nu vreau să trăiesc
Și momentul de față să rămână amintire.
poezie de Petruș Ida-Andreea (1 februarie 2022)
Adăugat de Petruș Ida-Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugare
Dă-mi, Doamne, victorie,
ajută-mă să-mi înving dușmanii,
pielea de pe mine, marginea,
orele, anii.
poezie celebră de Nichita Stănescu din În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Adolescenți pe mare
Această mare e acoperită de adolescenți
care învață mersul pe valuri, în picioare,
mai rezemându-se cu brațul de curenți,
mai sprijinindu-se de-o rază țeapănă, de soare.
Eu stau pe plaja-ntinsă tăiată-n unghi perfect
și îi contemplu ca la o debarcare.
O flotă infinită de yole. Și aștept
un pas greșit să văd, sau o alunecare
măcar pân' la genunchi în valul diafan
sunând sub lenta lor înaintare.
Dar ei sunt zvelți și calmi, și simultan
au și deprins să meargă pe valuri, în picioare.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Daniela
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Nichita Stănescu a fost supranumit Îngerul blond. Supranumele este rodul tinereții sale, când înfațișa la vedere un trup serafic și doi ochi albaștri, încununați de părul bălai răsfirat în vânt precum coama unui cal furat. Acum când Nichita a trecut în Nemurire senzația de Înger o ai citindu-i scrierile. Dar scrierile lui Nichita nu sunt cuvinte și nici numere nu sunt, nu sunt un gen literar sau o artă sau o știință. Sunt ceva încă Inventat-Neinventat; citindu-l pe Nichita citești Inventatul-Neinventatul rostit de însuși Nichita cu vorbe adunate de pe buza Timpului. Iar Inventatul-Neinventatul Lui creează fiori, naște anxietate. Scrierile lui Nichita provoacă teama de necunoscut... Niciodată nu ești sigur cât cer se ascunde în cuvântul pamânt și câte cuvinte verzi ascund frunzele din copacii Îngerului. Cine sau ce se află în spatele înșelătoarelor cuvinte...
Corneliu Sofronie în Sensuri, Gândindu-l pe Nichita
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul vieții mele este să fiu cina la care stă vorbirea țării mele când îi este sete de un vin și de un viu.
Nichita Stănescu în Respirări
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Secunda vieții mele
Secunda vieții mele
mi-a luat-o un vultur în plisc
patru morți și opt răniți
văzui pe șosea.
Secunda vieții mele
în cer este în plisc la vultur
patru morți și opt răniți
am văzut pe șosea.
Secunda vieții mele
vulturul a dus-o sus la stele
patru morți și opt răniți
sunt pe șosea.
Secunda vieții mele
a devenit raze
patru morți și opt răniți
cât sânge, Doamne, pe șosea!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Dorințe de toamnă
lasă-mi toamnă strugurii dulci
și arome de castane coapte
lasă-mi florile în văi și lunci
nori ruginii se strecoară în șoapte.
lasă-mi toamnă frunzele verzi
în codri ce adăpostesc atâtea basme
te-ai legat de mine ca să nu te pierzi
prin lumea înțesată cu marasme.
lasă-mi toamnă iubirea mireană
visul cu care pot zbura la stele
lasă-mi cântecul viu de soprană
să se cuibărească în gândurile mele.
lasă-mi lumina să mă mai iubească
soarele iubirii în mine să crească.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsăritul
Sunt pe malul marii
aștept răsăritul tău Soare
din adâncul cerului și al mării
apoi apari strălucind ca un zeu ce ești,
deasupra apei
ești vis, ești Dumnezeu ești Soare
ești vis, ești Lumină,
ești totul pe Pământ
te cânt, iubite Soare, și îți sărut razele
cu care cuprinzi marea
mă las mângâiat de raza ta divină
de picătura de rouă ce se scurge
din sufletul tău divin
te prind în brațe plutind
pe Marea Neagră din care ies pomii
care înfloresc la ivirea ta
desenează, te rog, surâsul vieții tala
aicea pe Pământ
o dată cu apariția ta înflorește viața
ce zboară pe valurile armoniei,
armonizând viitorul
mă contopesc cu tine,
te aduc în brațele mele mici și firave
te iubesc Soare, te admir
și îți mulțumesc
divinul din tine prinț al veșniciei
încălzește eternul
plutesc pe-o aripă de pescăruși în zbor
merg pe ape agățată de razele tale
neprețuit ești datatorule de viață
te iubesc Soare
și te dezmierda cu puterea mea
eu sunt aici pentru că vreau
să te primesc în brațele mele
izvorâte din adâncul Mării Neagre
așteptând vaporul vieții
să mă înalțe la tine și la Liana,
apoi tu zână a vieții mele
tu fiu rupt din inele divine
dăinui Universul nostru terestru,
te iubesc Soare, îți simt pulsul eternității
precum aud cântul marii
care te primește
în fiecare dimineață cu imnul iubirii
ce iese din adâncul albastru
ești vis, ești realitate, ești totul
cuvântul tău ce dezvelește marea
purtat în sufletul meu
și al vietuițoarelor marii
intensitatea flacarii vieții apare
mă înfioară și îmi dă curaj
că nu sunt singură ci cu tine,
cu ai mei ce mă strâng în brațe
Lumină din Lumină te iubesc.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu nu știi
Ce râzi la mine, lună cheală?
N-ai mai vazut un scamator
Sorbind iubirea toată, goală
Fără vreo cană sau ulcior?!?
Ce ințelegi tu cum e viața,
Ce e suspin si ce e dor?
Ești stearpă și rece ca gheața
Și când te mângâie vreun nor...
De mi-ai da ceru-ntreg cu stele
Și timpul tău nemărginit,
Aș vrea tot clipa vieții mele
Cu of de dor nepotolit.
Sunt muritor. Așa să fie -
Focul iubirii e nestins.
Cât am în piept inima vie,
Mă las purtat pe-aripi de vis...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu din Dați totul iubirii (2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poseidon și Afrodita
Cu frumusețea ta divină
Faci și îngerii să plângă,
Sufletu-mi ce n-are vină,
Faci păcatul să-l atingă.
Ești ispită și canon,
Eu un simplu păcătos,
Sunt păgân și Faraon,
Zeul antic arătos.
Sunt Poseidon, zeu al mării
Și trimit valul spre tine,
Sunt prins în gheara uitării,
Vreau să te aducă la mine.
Tu poți să fii Afrodita,
Zeița patimilor mele,
Aș vrea să te strig - iubita,
Călătorind printre stele.
Să reflecte chipul nostru
Peste mările adânci,
Peste valul cel albastru
Ce se lovește de stânci.
Să-nchidem ochii, să plutim
Pe valul mării învolburate,
Ca doi zei să ne iubim
De acum spre eternitate.
poezie de Răzvan Isac (24 aprilie 2014)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!