Ocolesc

autostrada soarelui în drumul
spre marea eliberare
dintr-un motiv stupid
îmi zâmbeşte în colţul geamului un colţ
de cer insuportabil de albastru
îmi pipăi arma dintr-o mişcare
a cotului pe jumătate amorţit
pe jumătate adormit de la lovitura primită
la radio se aude jazz şi simt
nevoia îmi dă comandă scurtă
să aprind un trabuc
vă imaginaţi un trabuc aprins
în maşina care ocoleşte
autostrada soarelui (?!) acoperită
de lumina insuportabilă
un clişeu aproape clasic
maşina prinde viteză pe lângă vântul
care fluieră melodia
nimeni nu zice nimic
tăcerea lor e suspectă
mi-aş scoate arma să-mi revină entuziasmul
deschei haina cu mişcări aprinse
nimeni nu aprobă gestul meu
însă nu primesc reproşuri
când simt arma-n mână mă simt puternic
atunci autoritatea colcăie în vene
pulsul creşte şi mă transform în alt om
maşina se ţine de şoseaua prost asfaltată
drumul se îndepărtează de autostrada soarelui
ocolită de mine într-un mod stupid

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vin la întâlnirea

cu fanele mele într-o sală
puţin whisky în pahar
şi-un trabuc aprins
ovaţionat la intrare ca nimeni altul
accept celebritatea
toate fetele mă adoră
şi-ar rupe unghiile
pentru un sărut de-al meu
cu autograf pe volumul de versuri
plutind în sunete de vioară
dansăm fără prea multe analize
îmi pipăi mângâi o şuviţă
un truc vechi
poetul e un vizionar
mi-aş pune ochelarii să le văd visele
toate sunt fericite că au întâlnit
un om renumit
m-ar invită acasă la ele
sau în visul lor
îmi spun să le îmbrăţişez
vor să danseze cu mine
sorb o gură mică de whisky
mă aplaudă frenetic
le recit câteva versuri
fac pauze pentru aplauze
fiecare femeie m-ar lega
m-ar păstra numai pentru ea
dau câteva autografe
fumez dezinteresat din trabuc
au început să ţipe
isteria creşte în mintea lor
şi sala se leagănă odată cu noi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maşina

am încercat să urăsc apoi să iert
până la urmă m-am convins
că nu e nimic de iertat
nimic de urât
celălalt sunt eu

schimbul de priviri
atingerea ce ţine la un loc
cuvintele spuse zâmbind
pot însemna orice
la capătul căutării

acum mă cuibăresc
în maşina care încă mă iartă
cu cea mai mare viteză
simt că stau pe loc
printre stelele numărate în mine

poezie de George Avram
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţi-ai imaginat vreodată că disciplina e motorina pentru a rula maşina pe autostrada curată a succesului de durată?

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autostrada

Zisu-s-a în aste zile,
Se pare într-un discurs,
Că nu s-a făcut concurs.
Cum să nu? Concurs de pile!

epigramă de Gheorghe Culicovschi
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pregătit

armez arma şi mă gândesc
să trag pentru că trebuie
ceva de undeva izbeşte
cutia mea craniană
aproape că e desfăcută ca un ceas
se-nvârte totuşi ceva

#
număr unu doi oare mai am unul?
de câte ori am tras
oare mai am cartuşe?
cântăresc pistolul în mână
după ce-mi îmbrac haina largă de piele
e beretta cu cinsprezece cartuşe

#
cine a dat fără milă în ţeastă mea?
am un cartuş şi armez pistolul
o să trag cu atenţie
oare mai am un cartuş? cine ştie
să-mi spună că nu fac o prostie
număr în gând: unul era în cămaşă

#
nu mai daţi în ţeastă
o simt că explodează
aproape că leşin cu gândul
ficat rinichiul drept
o înţepătură în rinichi
e haina mea de piele

#
le spun că e haina mea
de gangster uns cu de toate
o să trag primul
îi bag în coşciug pe rând
trag eu
un pumn mă buşeşte în nas

#
nu se atinge nimeni de collado
nici de haina mea de piele
largă şi lungă până la genunchi
scot pistolul şi armez
se aude jazz la pick-up vechi
e lois armstrong

#
dora e femeia mea
nimeni nu spune nimic
stau pe scaunele aşezate
în semicerc cu spatele la mine
au pălării în capul din care curge
un sânge maroniu

#
am tras eu primul
sunt un gangster grozav
şi o apăr pe dora cu pistolul
în mâna dreaptă
nu mai daţi în ţeastă
îmi provoacă ameţeli

#
unu îl face pe doi
tao îl face pe unu
doi îl face pe trei
şi trei e făuritor de univers
ficat rinichi ficat
îmi scot splina

#
haina mea de piele
stă aruncată pe un gangster
nu sunt eu ăla
pistolul beretta cu cinsprezece cartuşe
e în mâna unui individ
care o pipăie pe dora

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina soarelui

Lumina soarelui creşte pe pământ
ia înfăţişarea zilei
şi împinge prin pământ în sus
tulpinile
şi acele oase care de asemenea şi-au
scuturat ţărâna de pe sinele lor
privind mai întâi
cu orbitele ochilor goale încă
cerul de deasupra capului
apoi în jurul lor
la imensitatea florei
şi-apoi grăbit
fiecare se îndreptă unde-l cheamă
dorinţa...

lumina soarelui creşte pe pământ
lumina soarelui –
şi printre razele ei gloate
de oameni abia evadaţi din beznă

poezie de Mang Ke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lună... îţi e dor de mine

Unde-i lupul foarte tânăr,
Care îmi urla în vene?
Fire albe stau să-mi număr
Şi pe creştet şi pe gene

Luna strigă a urlare,
Îi e dor de glasul meu,
Unde sunteţi voi mioare,
Care îmi şopteaţi mereu?

Stau de vorbă cu năravul,
Îl simt obosit un pic,
E acelaşi, însă dragul,
Îşi doreşte mai nimic

Mă ridic, dureri de oase
Se alintă... să le simt,
Într-un zâmbet cresc grimase,
Dar încerc ca să le mint

Lângă cerul plin de stele
Apă limpede aştern,
Să adorm pe lac cu ele,
Între noapte şi etern

Ce mai sunt? Adânc de simţuri
Oglindit în ce am fost,
O poveste peste vremuri,
Altă lună... un alt rost

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criticilor mei

Orice poet care se respectă are critici,
unii mai buni, alţii mai graşi,
cine nu are critici să şi-i cumpere,
nu mă revolt că zboară muza,
fumez trabuc, mă simt ca-n sânul lui Avram,
Avram fumează şi el trabuc,
Trabucul se bucură, diavolii ţopăie,
La femei mă uit cu plăcere, le fumez şi pe ele,
De sus până jos, na, că am dat-o în bară,
Nu mă tem de moarte, ea se teme de mine,
De multe ori i-am făcut figura,
Câinii fumează trabuc, păsările ţigări mai subţiri,
Scriu prostii, dar mă simt bine, e unu mai muncitoresc,
Nu am nimic de făcut, o lene sfântă mă cuprinde,
Sfinţii sunt leneşi, îmi sunt tovarăşi,
Cine nu face nimic nici rău nu face,
E mare lucru să nu faci nimic.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am sosit la şapte şi jumătate. De atunci, stau într-un fotoliu ca un nebun. Nu pot face nimic. Nu aud nimic altceva decât vocea ta. Simt că o iau razna când te aud spunându-mi "Dragă." Astăzi am ofensat doi oameni părăsindu-i cu răceală. Voiam să aud vocea ta, nu a lor. Când sunt împreună cu tine îmi dau deoparte natura dispreţuitoare, suspicioasă. Aş vrea să simt capul tău pe umărul meu.

citat din James Joyce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avea un singur

hobby: maşina lui
un bentley cumpărat în '33
un bentley cu patru cilindri în V
un bentley cu compresor electric
marca amherst villiers dacă vreţi
să ştiţi
să ştiţi
să ştiţi
avea un pistol glock
toţi se uitau pe ecrane
vânzătorii de oi electrice
aveau pălării negre şi ţineau
un trabuc în colţul gurii
se înghionteau
şuşoteau
şuşoteau
era o maşină care făcuse războiul
într-un garaj special
avea revizii făcute de specialiştii
în bentley din chelsea
era o maşină sport decapotabilă
de culoarea
cenuşie
cenuşie
cenuşie
a navelor de război
şi atingea uşor 140 de kilometri
la oră pe ecran
tastatura se rabatează
vânzătorii de oi electrice
comunicau telepatic
puneau mână de la mână
să joace şeful lor în filmul cu bond
să-l urce-n maşina aia
să tragă două trei cadre
să tragă
să tragă
cu pistolul colt police positive
calibru 38
îmbrăcat în costum gucci 2050
sau armani 2055
plimbă bişonul electric
care nu-şi face nevoile într-un parc
din notting hill şi sclipesc
dinţii juliei roberts
avea un hobby de spion
avea un hobby
maşina lui
la care ţinea foarte mult

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un trifoi într-o inimă - ploaie cu trifoi şi pisoi

ce ploaie îmi bate din geam vremea
dau fuga până acasă
pun acoperişul pe bloc
des absurd cum plouă
cum ţi se pare rochia mea
atârnată de autostrada soarelui care urcă spre cer
ca o foiţă de ţigară sau ca o fată desculţă
hai îi spune mai bine să dăm naştere azi unui pisoi
şi în partea inimii a început să le încolţească un trifoi

poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am primit iertare

Mă simt singur
rămas în noapte,
văd întunericul,
îmi este frig,
îmi este foame.
Un păcatos aşa de mare
c-un suflet întunecat.
Spun o rugăciune,
evocând pe Domnul
şi cer să mă ierte.
Simt cum respir
un aer curat
şi văd o lumină,
ea vine spre mine,
iar sufletul mi se-ncălzeşte.
Acum Îl simt pe Dumnezeu
aproape de mine,
devin alt om,
iertarea mi-a dat iubire.

poezie de Ion Răduţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nina: În patria noastră siguranţa rutieră este în pericol!
Mişu: Ce tot vorbeşti?
Nina: E atât de evident! Mergi liniştit cu maşinuţa ta naţional-liberală pe Autostrada Soarelui... Ai încredere oarbă în semnele de circulaţie! Când deodată, îţi apare din faţă, pe contrasens, un camion social-democrat...
Mişu: Opreşte-te!
Nina (patetică): Eu pot să mă opresc, Mişule! Niciodată n-am fost o femeie desfrânată! Dar tu, pe Autostrada Soarelui nu poţi opri! Pentru că scrie clar: oprirea interzisă!
Mişu: Eşti imposibilă!
Nina: Va trebui să mergi, drept şi neabătut, ca socialismul! Tot înainte! (Pauză.) Şi, uite-aşa, tu, liberal convins, la volanul unui partid istoric, te vei lovi frontal de hârbul acela postcomunist!
Mişu: Ah!
Nina: Se va alege praful de doctrina ta! Vei fuziona, prin coliziune, cu partidul lor!
Mişu (enervat): Nina! Lasă-mă cu politica! Eu vreau ştiri, nu eseuri!

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea Soarelui

Mă-ntorc acum spre viitor cu faţa.
Lumina lui îmi trece-adânc prin pleoape.
Şi oamenii îmi sunt şi mai aproape
Şi parcă m-a luat de mână, viaţa.

Eu secolului meu i-aud povaţa;
Spre el vin milioane să se-adape,
Strălucitor ca faţa unei ape
Când soarele răsare, dimineaţa.
(...)

poezie celebră de Demostene Botez din volumul Floarea Soarelui
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să trec pe lângă sentimente?

Eu nu ştiu nimic
Şi văd puţin.
Dar, mai mult simt.
Mai mult decât oricine,
Simt aerul pe care îl respiri,
Cum îmi arde stomacul,
Simt mai mult decât pământul,
Udat de un potop,
Cum mă inundă
Lacrima, din suflet, din destin,
Din al tău ochi.

Eu nu ştiu nimic.
Şi Doamne, câte mai am
De văzut, de aflat!
De simţit, de ce nu?
Să pot să simt,
Cum trece de mine
Dorul pe care mi-l laşi!
Ar fi păcat,
Ca tinereţea-mi să treacă
Fără rost,
Pe lângă sentimente,
Să nu mai pot să simt
Un aer proaspăt
Şi-o ploaie caldă
Ca pe un duş reconfortant!
Un râs puternic,
Să-mi iasă din plămâni.

Să-mi simt din nou puterea,
În mâini,
În cuget şi-n voinţă,
Să vreau să simt, că trăiesc iar!

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul catre perfect

cu fiecare treapta pe care urc,
simt ca mi-e din ce in ce mai greu sa respir
aerul devine tot mai fortat, chinuitor

cu fiecare treapta pe care o trec
simt ca e ultima,
picioarele au devenit inerte
la orice miscare de a mea, la orice incercare

cu fiecare treapta pe care ajung,
imi dau seama ca inaintez spre nimic,
totul din mine se pabuseste.
nimeni si nimic nu ma mai vrea,
peretii au devenit verzui-negri,
balustrada nu ma mai lasa sa o ating,
ultimul etaj e departe.

nici un simt al meu nu mai e in viata.

lumina s-a stins, inaintez,
mi-e teamă ca nimeni nu va fi
sa ma astepte la ultimul etaj.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un colţ de cer

Pe un colţ de cer voi scrie poeme
Cu pana unui pegas prins la jar mâncând,
Voi rescrie iubirea cuprinsă de vreme
Pentru tine Dragoste, să te văd zâmbind.

Verdele tău crud îmi va fi lumină
În nopţile ploioase ce în ferestre bat,
Îţi voi recita sonete ce sufletul alină
Scrise pe colţul meu de cer, unde te-am gravat.

Un pahar cu vin îmi este călimară
Rămas pe masă lângă colţul meu de cer,
Cuvinte se preling uşor şi se presară
Pe hârtia albă, învelind un trup de înger.

Şi nu-mi ajunge veacul, nici chiar era
Să scriu ce simt pe colţul meu de cer,
Am scris, voi scrie ce viaţa îmi oferă
Te iubesc pentru că eşti, semn de reper.

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătate eşti...

Eşti aşa frumoasă, cum îmi place mie
Jumătate eşti femeie, cealaltă poezie,
Jumătate o şterg, pe cealaltă o scriu,
Jumătate-mi eşti, cealaltă o să-ţi fiu.

Jumătate eşti vis, cealaltă doar gând
Jumătate o râd, pe cealaltă o plâng,
Jumătate o cert, pe cealaltă o doresc,
Jumătate o simt, pe cealaltă-o iubesc.

Jumătate-o compun, pe cealaltă o cânt,
Jumătate o am, pe cealaltă nicicând,
Jumătate o vreau, cealaltă mă vrea,
Jumătate sunt eu, cealaltă-i doar ea.

Jumătate-i poiană, cealaltă mi-e floare
Jumătate mi-e dor, cealaltă mă doare,
Jumătate eşti vin, pe cealaltă o beau,
Jumătate esti chin, cu cealaltă eu stau.

Jumătate mi-e soare, cealaltă e noapte,
Jumătate e mare, cealaltă doar şoapte,
Jumătate o cer si vreau să-mi fie mie,
Cealaltă mi-o dai, când jumate-o să fie.

poezie de Mihail Coandă (10 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt tot ceea ce nu eşti

Sunt jumătate dor, jumătate mă dor.
Sunt înger!?
Sunt jumătate ger, jumătate cancer.
Sunt Sânger!?
Sunt jumătate nor, jumătate ador.
Sunt zombi!?
Sunt jumătate cer, jumătate nu cer.
Ţărână!?

Sunt jumătate zor, jumătate chiar mor.
Sunt demon!?
Sunt jumătate foc, jumătate sub toc.
Sunt hormon!?
Sunt jumătate hor, jumătate amor.
Sunt ambii!?
Sunt jumătate stoc, jumătate batoc.
—Stăpână!
Sunt tot ceea ce nu eşti; Evă, când îmi lipseşti.
Îmi lipseşti!?

poezie de Roberto Kuzmanovic din Manuscris de poezii (2015)
Adăugat de Roberto Kuzmanovic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autostrada Transilvania înaintează greu şi prost, costurile fiind considerate incorecte (ziarele)

Nu prea merge. Sunt nereguli,
Suspiciuni din multe zone...
Nu cumva e contractată
Cu yankeul... Al Capone?

epigramă de Ion Bucheru din Spinii trandafirului (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!