Vara în mare (pe)trecere
Hei ce valuri și nisip
hei ce mare pân-la cer
amintire fără chip
astăzi însă doar disper
Dar ce mare pân-la cer
și ce stânci în amintire
mare aș putea să-ți cer
pe val încă o iubire
O ce stânci în amintire
mare parcă fără chip
doar în ochi ce nălucire
și ce valuri de nisip
O ce mare pân-la cer
ce fantome fără fler
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (4 august 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Citate similare
Pod la cer
Nu mai cred și nu mai sper,
C-ar putea fi ctitorit,
De vre-un demon iscusit,
Pod de piatră pân-la cer...
Nu mai vânt și nu furtună,
C-ar putea, o zburătoare,
Viscol a lega cu boare,
Pod de aer pân-la lună...
Nu mai of și nu mai vai,
Că vreun faur oarecare,
Ar tivi din râu și mare,
Pod de apă pân-la rai...
Nu mai vis și nu mai cânt,
Că destinul se răsfață,
Noapte cununând cu gheață,
Pod de rece, sub pământ...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdere
Mireasă-n valuri de argint
Sculptată-n arca veșniciei,
Cu val de stele te alint,
Te-nalț în cântul rapsodiei,
Veghez să-ți fie somnul lin
Și noaptea pasăre măiastră,
În dimineți să ne-nfrățim
Tăcut, cu-ntinderea albastră.
Corola florilor de crin
Să-ți fie voal peste ocean,
Iar când la tine am să vin,
Cu-ntreaga ființă să te am,
Să mi te dărui ca un vis,
Mărgăritar și chiparoasă,
Căci tu iubita mea, rămâi,
Eternă și cea mai frumoasă.
Nu-s stânci în inimi, nici nisip
Ca-nfiorarea ființei noastre,
Nici păsări vii fără de chip
Și sângeri de apusuri caste!
Din stele aurul s-a scurs
Pe tălpi, în suflet și-n privire...
Dar vezi?! Mireasa mea, te-ai dus
În marea mea nemărginire...
În rugul de sărut mă ai
Cu fiecare amintire...
De ce-ai plecat?! De ce?!
Știai că sunt nimic fără de tine...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Misterul...
de pe culmi de fantezie mai cobor din când în când
să văd lumea ce mai scrie și poeții rând cu rând
și-ntr-o mare de cuvinte aranjate-n fel și chip
intuiesc numai morminte și castele de nisip
nici idei și nici cadențe numai iambi numai trohei
numai nobili excelențe purtătoare de idei
numai versuri triviale numai ode curgătoare
numai albii fluviale de la munte pân-la mare
n-aud nici o melodie nici o notă nici un semn
nici o umbră de poezie- numai limba grea de lemn
e stăpână peste toate ce se scriu și se vorbesc
de la mine-rupt în coate pân-la cei cu har ceresc
scot încet din cap căciula și mă scarpin dur în pleș
mai drapez nițel și nula trag un gât de Aqua Fresh
și revin pe culmi stelare să continui procedeu
ba numit versificare ba misterul lui Orfeu...
poezie de Iurie Osoianu (10 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipa fericirii
Mă plimb pe plaja pustie
calc pe fire de nisip
și ascult ecoul primului val
mă întreb fără să vreau
de ce umbra ta
a rămas în amintire...
sub strălucirea unei lacrimi pe obraz
nu înțeleg ce s-a întâmplat
în acel rărărit de soare
când cerul săruta pământul
și aburi albi se ridicau din mare
întoarce-te,
când se apropie amurgul
să te așez în palma visurilor
ca o lumină în dansuri diafane
să recompunem împreună
zâmbetul stelelor de mare.
poezie de Maria Ciobotariu (4 martie 2017)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipa fericirii
Mă plimb pe plaja pustie
calc pe fire de nisip
și ascult ecoul primului val
mă întreb fără să vreau
de ce umbra ta
a rămas în amintire...
sub strălucirea unei lacrimi pe obraz
nu înțeleg ce s-a întâmplat
în acel răsărit de soare
când cerul săruta pământul
și aburi albi se ridicau din mare
întoarce-te,
când se apropie amurgul
să te așez în palma visurilor
ca o lumină în dansuri diafane
să recompunem împreună
zâmbetul stelelor de mare.
poezie de Maria Ciobotariu (10 iunie 2017)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-am să trec în amintire
De-mi răsar în amintire holdele de grâu,
valuri blonde mă inspiră unduirii-eterne,
cântul pasării: câmpia mare în desfrâu,
sudul zilelor de taină între noi îl cerne(...)
De mă uit în adâncimea gândului: un râu
care fulgeră nemoartea anii mei petreci,
și am chipul tău ca marea spicelor de grâu:
o icoană, ce mă fură timpului de veci!
De-am să trec în amintire,
te voi știi mereu
sol fertil pentru iubire
marea mea de dor!,
vise blonde te vor cerne
tânără(...)
când,
eu
pescărușilor
uitării
hrană-oi fi și z b o r.
poezie de Dumitru Găleșanu din Emoții în Multivers (25 iulie 2010)
Adăugat de Dumitru Galesanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legendă
Parc-aș fi Pillat din Pont
cu barba pân-la pământ
doar acasă ca pe front
poezia-mi ține rând
Cu barba pân-la pământ
din lacrimi am o mască
nu mă dau degeaba sfânt
aud iarba ce-o să crească
Din lacrimi am o mască
doar acasă ca pe front
Maria-n poem să nască
parc-aș fi Pillat din Pont
Am barba pân-la pământ
doar pe mine azi mă vând
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (27 martie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Răvașul
înzăpezit în drum spre casa
ce a fost odată a noastră
îți scriu iubito
pe un strop de cer
pe lacul întunecat plutesc nuferi
albi nuferi
trup crud, parfum nud
știi, nuferii se închid în apus
la umbra munților bătrâni
dincolo de ziduri este marea
curg leneșe valuri, se scurg pe nisip
murmur prelung, îngeresc
vin valuri, cad valuri pe stânci
ninge cu alba spumă
se înfige apa în pietre
renasc într-o vale
visând hipnotic o mare
sunt scoică pierdută în mare
în larg a rămas chemarea unui pescăruș
ce visa să plutească în zare
deasupra cerul larg, albastrul pur ireal
vino iubito
eu plec pe aripi de vânt
răscolind anotimpuri
să-ți aduc iubito praf de stele, dintr-o mare
privirea alunecă pe ape
respir iubiri printre rânduri
semănând cuvinte crescând
cu marea mai aproape de tine
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vacanță la mare
Damă pe nisip la soare,
Valuri, înotat în mare,
Flirturi, dans, cockteiluri supte,
Soț gelos, trei coaste rupte...
epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe mare nu cresc trandafiri
Pe mare nu cresc trandafiri
ea nu încape în palmele mele
dar simt cum adâncuri
m-ascund în firave unghere
cu urme de petale crescute în carne
când soarele înoată prin nisip avid
În tâmple se înfig fugind în mirare
necruțătoare urme de sare
Pe mare nu cresc trandafiri
strigă c-o dor țepii cu dinți ascuțiți
doar spuma se ridică și cade
când valul fără noroc
se frânge în albul destin
ce o sărută lacom și moare
Pe mare nu cresc trandafiri,
doar urme din pletele mele albastre
prinse-n zbuciumata vâltoare
cad sfărâmate în nisip
la picioarele tale
cerșind nemuriri...
poezie de Marieta Căprăruși
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea
Marea-i mare
Oriunde în zare.
Soarele răsare,
Tot în ea dispare
Marea-i mare
Cu valuri călătoare.
Mii de-notătoare
Îți apar în cale.
Marea-i mare
De la munte pe cărare,
Serpuită pâ-n la vale,
Pân ce dă în largul mare.
Marea-i mare
Cu-a sa zbuciumare,
Cu zbor de păsări călătoare,
În glas doar a lor chemare.
Marea-i mare,
Clară îndrumare
A vaselor fărmare
Spre veșnică uitare.
Marea-i mare,
Totuși nu atât de mare.
Poate fi o rezumare
Și putină informare.
poezie de Camelia Natalia Ignat din Alter ego (mai 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Eu fără tine...
O carte fără file,
Călimară fără toc,
O gură fără vorbe,
O torță fără foc;
O noapte fără stele,
Dimineață fără soare,
O luntre fără vâsle,
Tablou fără culoare;
Moară fără apă,
Corabie fără vânt,
Arcuș fără vioară,
Mierlă fără cânt;
Un tren fără șine,
Copac fără ramuri
Un câmp fără coline
Și mare fără valuri.
Un cuib fără păsări
Drumeț fără cale
Un vultur fără zări
Un crin fără petale.
poezie de Sergiu Mănuș (iulie 2002)
Adăugat de Sergiu Mănuș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ale tinereții valuri
Stau pe plajă-ntinși la soare,
Un flăcău și-o fată mare;
Cum lăsatu-s-a-nserarea
Mare mai era doar marea.
epigramă de Mircea Ionescu-Quintus din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decaloguri comparative...
Nici o floare nu e floare, dacă n-are admiratoare.
Nici o pasăre nu-i rară, fără de cuvântul vară.
Nici vântul nu este vânt, dacă bate doar în gând.
Nici izvorul nu-i izvor, dacă nu-i dorit de dor...
Nici o mare nu e mare, fără valuri vorbitoare.
Nici o noapte nu-i frumoasă, dacă luna nu-i mireasă.
Nici un om nu este om, dacă n-a sădit un pom.
Nici o zi nu e aleasă, fără de iubire în casă.
Nici o casă nu-i frumoasă, fără de copii la masă.
Nici o vorbă nu e vorbă, fără tâlcul scos din tolbă.
Nici o prietenie mare, nu e fără cumpătare.
Nici un gând nu-i măreție, fără a lui împărăție.
Nici un drum cu ocoliș, nu e fără ascunziș...
Nici o fală nu e fală, dacă n-ajunge de-ocară.
Nici o iubire nu-i mare, de nu trece de hotare.
Nici durerea nu-i durere, de nu cere mângâiere.
Nici o dărnicie în lume, nu rămâne fără nume.
Nici credința nu-i credință, dacă n-are stăruință.
Nici o soartă nu e soartă, când bate din poartă în poartă.
Nici viața nu e viață, de nu, îți zâmbește în față.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bocet epuizant
M-aș așeza cu capu-n pumni și-aș plânge
pentru destinul meu ursuz de cuc,
că nu pot la sfârșit nimic să duc,
aș plânge lacrimi, ca să curgă sânge.
Să mi se scurgă sângele din vine
în bălțile finalului de veac,
să pară că vorbesc, dar eu să tac,
să tac în gura mare despre tine.
Să tac iubirea mea adânc-bolnavă,
să tac și fulgerul că te-aș zdrobi,
să tac ca încleștatul de gingii,
să tac și a revanșă, a gâlceavă.
M-aș plânge pân-la os și pân-la nume
prin ochi, ca lacrimă să ies din lume.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Corabia nisipurilor
Călătoreai pe apele iubirii
în mângâierea unui vânt ușor
ce te-ndrepta, pe calea fericirii,
c-un suflu calm, spre-un țărm atrăgător.
Te-ai alintat, în micile balansuri,
pe valuri de tandrețe și de vis
ce îți păreau mirificele dansuri
din vremi descrise-n foi de manuscris.
Și ți-a plăcut, dar mersul tău pe mare
ți s-a părut prea singur și prea lin
și ți-ai dorit mai mult, ai vrut cu-ardoare,
furtuni aduse de un vânt străin.
Când au venit, te-au avântat pe valuri
ce te-au îndepărtat de calea lui,
departe de iubire și portaluri,
purtându-te sălbatic și haihui.
Iar vechiul vânt, acum, nu te mai vede,
iar de ar face-o n-ar ști niciun chip
de-a te aduce-n mare și nu crede
că te ajută-n marea de nisip..
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintire
Adoarme marea, cu-amintirea verii...
Cum măcina, cu pătimașe valuri,
cochiliile moarte de la maluri,
în fire de nisip, la ceasul serii!...
Ne așternea potecă Luna plină.
În vis, porneam încet pe luciul apei
să invităm în mijlocul agapei
doar lumea bună din bolta divină.
Cu mantia-i de catifea albastră,
țintată-n mii de stele nenuntite,
bătrâna noapte, -n cântece șoptite,
ne învelea cu dor IUBIREA noastră.
Cu puf de nori te alintam pe tâmple,
într-un sărut păstrat doar pentru tine
în rit străvechi, prescris de sibiline,
ce se-mplinea fără să se întâmple.
Adâncul mării trimitea putere
în inimile-aprinse, -ndrăgostite,
care, cu sfinte vorbe nerostite,
se mângâiau cu aripi de-nviere.
Pe-o raz-a răsăritului de soare,
ne întorceam la țărm, din nemurire,
cu suflete scăldate-n fericire,
tu preschimbat în cer și eu, în mare...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O lacrimă din întâmplare
Ți-am scris demult
într-o scrisoare
ce mult iubirea ta
mă doare
simțeam că totu-n jur
dispare
în mine se usca
floare de floare...
trecut-au luni
fără de soare
când nu vedeam
lumina-n zare
iar azi privind în urmă
mi se pare
ca prețul ce-am plătit
a fost prea mare
zile pierdute,
lacrimi amare,
pierdutele clipe
de sărbătoare
si viața mea era
doar clipe de-tristare,
iar dacă azi
când iar e soare
mi-e dor de tine
într-o clipă de uitare,
de scap o lacrimă
din întâmplare
să nu crezi că mai simt
acea iubire mare
e doar o amintire
de-un zâmbet trist
o-mbrățisare
că azi când te-am zărit
în gara mare
în ochii tăi
a răsărit o floare
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invitație, la viață...
Cuibul berzelor ne așteaptă...
Stânci golașe, în jur natură,
Cu voințe pătimașe
Toate sunt la îndemână,
Viață vie sau furtună...
Sub cerul capricilor,
Cu ispite fără număr,
Căci viața nu e glumă,
Tinde doar spre înălțimi,
Doar e Marea aventură.
Vântul sorții ne soptește
Răspândind în jur ispite,
Că iubirea-i lucru mare,
Aripile ei vioaie
Poartă fără de tăgadă
Doar povești nemuritoare,
Fiindcă sunt în mare vogă.
Timpul curge pe cărări
Țesând amintirile...
Dor cu dor se împletește
Luminând spiritele,
Sus pe deal, jos pe cărare...
Noi capricioșii lumii
Ne trăim momentele,
Un torent de viață vie,
Stăvilit fără de vrere
Doar de-o singură chemare.
poezie de Valeria Mahok (29 septembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un lan de îngeri parcă ești
bătut de stele curioase
din cap pân-la picioare doar povești
ai cerul injectat în oase
catren de Costel Zăgan din Ia catrenul, neamule! (aprilie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.