Retrocedare
Cu lacrimile-n ochi şuvoi
Plângeau ţăranii, pe-nserat:
Le-au dat pădurea înapoi,
Copacii, însă, i-au uitat.
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Retrocedare 2
Cu lacrimile-n ochi şuvoi
Plângeau ţăranii mei, săracii;
Le-au dat pădurea înapoi,
Dar unde naibii sunt copacii?
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Retrocedare
Cu lacrimile-n ochi şuvoi
Plângeau ţăranii pe-nserate:
Le-au dat pădurea înapoi...
C-un kilometru jumătate.
calambur epigramatic de Sorin Olariu din Epigrame - mică antologie
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii până acum.
Plângeau în noi copacii
Revăd potecile ce ne-au lăsat
să răscolim pădurea minunată
ducând parfumul tău de neuitat
peste iluzii ce mureau deodată.
În urma paşilor care-au rămas
doar amintiri într-un sfârşit de vară,
plângeau în noi copacii fără glas
uitându-şi crengile pe dinafară.
La umbra lor regretele mureau
pe jurămintele jertfite fără teamă
peste cărări cu paşi care duceau
spre un tărâm ce încă ne mai cheamă.
Mă tulbură chemarea lui mereu
chiar dacă ştiu că eşti pe veci plecată
pe aripa întunecată-a unui zeu
care ţi-a frânt povestea dintr-odată.
poezie de Corneliu Neagu din Cunoaşterea de sine (2017)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Comerţ cu ridicata
Prima oară am aflat
De comerţ cu ridicata
Într-o zi, mai pe-nserat
Când l-au ridicat pe tata.
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celor care ne taie pădurile
Mă uit la ăştia, prostănacii,
Şi râd de ei, ce tun le-am tras:
E drept că ne-au luat copacii,
Dar rumeguşul ne-a rămas!
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domnului Sorin Olariu. Cu deosebită stimă
Dă-mi te rog talentul tău,
Doar o zi, că nu-i o dramă,
Şi-ţi promit, uite zic zău,
Să scriu şi eu... epigramă.
epigramă de Paul Constantin (4 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pădurea-şi numără copacii
S-ar răsuci-n morminte dacii
De-ar auzi despre ce zic.
Pădurea-şi numără copacii,
Iar numărul e tot mai mic...
Ici, colo, câte-un brad visează
Că va ajunge pân' la cer.
Pădurea se tot micşorează
Şi cântăreţii, trişti, îi pier.
Când cerul lacrima îşi varsă,
Că nu mai poate îndura
Să vadă cum pădurea-i ştearsă,
Copacii prind a lăcrima.
Pădurea-şi numără copacii
Făcându-şi loc în umbra lor,
Iar cântăreţilor, buimacii,
Le dă mult spaţiu pentru zbor.
Ne mor copacii sub securea
Inconştienţilor avari
Care consideră pădurea
Un loc din care poţi să cari
Din bogăţia lumii, verde,
Şi-n locul gol să nu plantezi.
Pădurea,-n viitor, se pierde,
Pe lângă ea, şi noi, nu vezi?
poezie de Lidia Iustina Terecoasă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pădurea visând în alb
Pădurea
e contopită
în iarnă
şi lasă întrebare
fără răspuns.
Pădurea doarme
în visare verde
odihnindu-şi braţele
în covorul alb.
Nu încercaţi
să o treziţi,
pădurea pleacă,
dar nu piere.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Trecere la ora de iarnă
Râdea un hoţ de buzunare
Citind anunţul din ziare:
- Auzi la ei cât sunt de boi,
Să dau eu ceasul înapoi?!?
epigramă de Sorin Olariu din Curentul Internaţional, ziarul românilor din America de Nord (octombrie 2009)
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Studenta basarabeancă
Ziua-nvaţă - să cunoască -
Dulcea limbă românească.
Seara însă, prin cămine,
Studiază limbi străine.
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poteci azurii
copacii ridică în slava cerului pădurea
loc de odihnă şi cuib
păsărilor să le fie mai aproape izvoarele cântecelor
la capăt de drum adunate
de ochi omenesc nevăzute
văzute de păsări acomodate în noaptea dintre stele
locuri îşi dorm pe mai departe somnul lor gri
în miasme şi primăveri negrăbite
păsările cerului se duc şi se întorc continuu
şlefuind triluri între ceruri
o limbă nemaiauzită anină de vârful copacilor
iarba se pregăteşte să încolţească
pe poteci azurii pentru cei ce le-au cunoscut
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înţelegând pădurea
Alerg prin pădure
la întrecere cu vântul,
ascult chemarea
câmpii nesfârşite,
copacii stau muţi
şi le-nţeleg tăcerea,
zarea mă pierde
cerul se răstoarnă
şi fericit visez.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Mi-au spus că nu văd pădurea din cauza copacilor. Apoi au tăiat şi copacii. Dar pădurea tot nu se vede.
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediţia a II-a40 de aforişti reuniţi într-o colecţie memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referinţă!
Veniţi iar înapoi, zile de ieri [Come back, sweet yesterdays]
Veniţi iar înapoi, zile de ieri!
Zile de ieri, veniţi iar înapoi!
Dar nu numai în visul meu banal
Să îmi aduceţi supărări şuvoi
Ca să mă scol din somn la ce-i real,
Însingurat, cu sufletul greoi.
Să fie beznă când e noaptea-n toi,
Ca ziua să mai sper din răsputeri.
Veniţi iar înapoi, zile de ieri!
Zile de ieri, veniţi iar înapoi!
poezie de Robert Laurence Binyon, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Venind din oglindă
Mă uitam în oglinda acoperită cu chipuri.
Prin hornuri vineţii săpate în plimbare
copacii pe copaci călare
dormeau
pe sobele dogoritoare.
Plângeau în pod
plângeau
arcaşi cu buzele în arcuri
şi ienicerii despicaţi în două
înveninau în inimi lumea nouă
şi furci îşi îndesau în sân cosaşii.
Veneam dintr-o oglindă-acoperită
de mama şi de tata la apusuri
şi m-aşezam pe-o margine de grindă
la miez de noapte
şi mâncam răspunsuri.
poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să vezi, îi răspunse omul, m-am gândit să nu-mi mai pierd timpul smulgând copacii unul câte unul, că nu sunt buruieni ori d-alde cânepă: îi leg unii de alţii şi iau pădurea întreagă şi-o duc acasă. Zmeul se sperie acum şi mai rău, şi iar unul una, altul alta, până ce se învoiră ca să mai dea zmeul o găleată de galbeni, iar în schimb să poată duce el copacii în spinare şi pădurea să rămâie la locul ei, cum o lăsaseră tatul şi bunicul lui.
Ioan Slavici în Spaima zmeilor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Doi feti cu stea in frunte. Lecturi scolare" de Ioan Slavici este disponibilă pentru comandă online cu preţ redus, la doar Am uitat pe ce braţe mi-a stat capul până-n zori
Am uitat pe ce braţe mi-a stat capul până-n zori
Şi ale cui au fost. Nu-mi amintesc – şi basta,
Unde şi ce buze-am sărutat, de-atâtea ori;
... dar ploaia e plină de stafii noaptea asta.
Dincolo de geam se aşteaptă poate un răspuns,
Iar nesomnul din sânge recheamă din trecut
Ecoul dulce-al unor voci nu stinse îndejuns,
Rememorând parfumuri, mirosuri de demult.
Astfel stau iarna singuri copacii pe coline,
Fără-a şti ce păsări i-au părăsit anume,
De ce-n albastrul ochi al bolţii atâta ger e:
Eu nu mai ştiu să-mi chem iubirile pe nume,
Tot ce ştiu e că vara mai cântă-un pic în mine
Şi că, apoi, eu însămi voi deveni tăcere.
poezie de Edna St. Vincent Millay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de p
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ţăranii noştri
Ei nu-s adepţii răsculării
Chiar dacă-n mod supărător
Ţăranii noştri - talpa ţării -
Sunt... sub piciorul tuturor!
epigramă de Mihai Enachi din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Modestia este apanajul mediocrităţii.
Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capricioasa
Dă-mi, primăvară, visele-napoi!
Le-ai luat cu tine-atunci când ai plecat;
Te-aştept să-mbraci din nou copacii goi,
Când eu am desfrunzit, tu m-ai uitat!
Lasă-mi iar colţul ierbii să răsară,
Învie zbor de fluturi, jucăuş;
M-auzi, capricioasă primăvară?
Cu ochi de foc şi sufletul de pluş!
Nu ştiu de ce-mi mai pun nădejdea-n tine,
Că vii târziu şi parcă-n goană treci;
Însă, de data asta, să faci bine,
Până nu mă-nfloreşti, să nu mai pleci!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!