AŞ VREA CA SĂ CUPRIND ÎN MÂINI NEMĂRGINIREA
Aş vrea ca să cuprind în mâini nemărginirea
Şi-n mintea mea când ajuta-mă-va gândirea,
Contract semnat să-nchei atunci cu Universul,
Ca-n lumea noastră să înceapă dezrobirea.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

nori pufoşi pe cerul senin
formează imagini iluzorii
ce cuprind nemărginirea
din privirea
unui copil curios

gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ares flutură stindardul

De ce voi State vă doriţi puterea?
Aţi vrea să pârjoliţi cumva pământul?
Pe limbă vreţi a sugruma cuvântul
Şi-n suflet să ne intre doar durerea?

Dar nu va asculta nici Domnul Sfântul
Să vă ajute a-mplini voi vrerea!
Vă va întuneca subit vederea
Tăindu-vă deliberat avântul!

Cu demonii ne vom lupta şi-n astre
Ca-n lumea noastră pacea să învingă
Şi-n apa din oceanele albastre
Războinice porniri azi să se stingă!

Când Ares îşi va flutura stindardul,
Irene îi va pune-n faţă gardul!

sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie

Cum să cumpăr fericirea
De-a păşi în calea voastră
Peste flori?! Femei şi mame,
Fericirea e a voastră!

Cum un zâmbet să picteze
Lacrimi, norii de furtună?!
Voi sunteţi nemărginirea,
Cânt cu inima română...

Din surâsul tău, femeie,
Fluturi au zburat spre cer.
Mâini de aur, chip de zee,
Vis, scânteie şi mister...

Tu eşti flacăra de veghe,
Înger smuls din Prometeu,
Evă fără de pereche,
Calea către Dumnezeu.

Eşti biserică şi rugă,
Păr de valuri, ochi de stea,
Ce-ntunericul alungă.
Tu eşti fericirea mea!

Cum să nu iubesc, femeie,
Ochii tăi, nemărginirea?!
Eşti în lumea asta totul!
Eşti speranţa şi iubirea.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ORA CÂND BĂTRÂNII IES PE TROTUARE (Rubayat)
E ora când bătrânii ies pe trotuare
Cu plasele în mâini ori duşi în cărucioare,
Mergând la târguieli sau pur şi simplu
Îşi fac gimnastică la mâini şi la picioare.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa sentinţă... execut

Instigi priviri şi-atingeri blânde,
Zâmbeşti şi plângi... vrăjitorie,
Când palmele cuprind plăpânde
Un infinit... de nostalgie.

Complicităţi... arunci în suflet
Şi raze care ard... cumplit,
Enigma... veşnicului umblet,
Cuvântul încă... nerostit.

Compui apoi... nemărginirea,
Din ape... vise... şi tăceri,
Punând în slove, strălucirea
Şi-argintul ultimelor veri.

Te culci şi te trezeşti... cu mine
Ca un sărut... pe sânul drept,
Ce vrea picanterii virgine,
Pe sfârcul viu... ca un accept.

Şi mă condamni... poruncitoare,
Doi ani întregi să te sărut,
Fără a pune... o-ntrebare
Aşa sentinţă... execut.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zidul

Între noi e o "poartă" înaltă,
Nu ştiu de-i închisă, deschisă...
De dor încins, aş vrea să te mângâi,
Răcoarea buzelor să ţi-o cuprind,
Zăpada sânilor să ţi-o alint.
Şi te-aş iubi, te-aş adora,
Să ne topim, dragostea mea!
Nu ştiu de "poarta-i" închisă, deschisă,
De-i translucidă, de e-o oglindă.
Şi dac-ar fi aşa,
Să ne privim în ea:
Eu din lumea mea,
Tu din lumea ta.
Atunci
Iubirea ne-ar apropia.
Ce s-a-ntâmplat, iubita mea?
Oglinda ta, te-a-ndepărtat?!
Dar eu, eu tocmai m-am apropiat!
Dar poarta se transformă-n zid,
Un rece zid...
Prin care nu mai văd nimic.
Şi când poarta se transformă-n zid,
Se-nchide drumul spre iubire...
Se naşte-n inimă un vid
Ce schimbă-n rău a noastră fire...

poezie de Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Aş vrea ca sufletul meu

să fie prosopul
cu care Universul se şterge pe mâini
după ce se spală
cu milă faţă de moartea stelară.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

As vrea

As vrea sa nu mai fie lumea asta atat de rea
As vrea de as putea ca visul meu a l vedea
As vrea sa fi a mea,, tu cea mai frumoasa ca o stea
As vrea cumva ceva a se intampla

As vrea la usa mea faptura ta a aparea
As vrea sa ma mai hranesc cu privirea ta
As vrea sa mai gust dulceata ta
As vrea ca palma ta sa mangaie fata mea

As vrea doar un minut de s ar putea
Sa te aud cum spui As vrea
Ai fost singura fiinta din viata mea
Care reusea sa mi vindece toata fiinta mea

Doar cand ma privea
Doar cand imi vorbea
Doar cand ma atingea
AS vrea sa nu mai spun as vrea

De Florin Gaman 28.07.2019

poezie de Florin Găman (28 iulie 2019)
Adăugat de Florin Găman
Comentează! | Votează! | Copiază!

CÂND OMUL MOARE, VREA S-AJUNGĂ-N PARADIS (Rubaiat)
Când omul moare, vrea s-ajungă-n paradis,
Cu fapte bune drumu-n ceruri e deschis,
Dar cum în viaţă greşelii e supus
E temător că lumea lui a fost un vis.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitul meu

IUBITUL MEU... e cântec de DRAGOSTE şi DOR.
Îl port cu mine-n suflet, când plec cu el în zbor.
Şi colindăm în visul de ceruri zămislit
Iubindu-ne, cum nimeni nu ştiu să fi iubit.

În Inima-i curată, ades mă oglindesc
Şi ce zăresc acolo e tot ce îmi doresc.
Ascult a lui tăcere, în lacrimi împletind
Cu drag, o mângâiere cerută de alint.

E dar în bucurie, din al IUBIRII RAI
Ce-aduce fericire... O, clipă, tu... mai stai!
Şi-n şoaptele rostite, urcate pân' la stele
Cuprind nemărginirea cu dorurile mele...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chinurile facerii literare. Încerc să scot nemărginirea din mintea mea îngustă.

paradox aforistic de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti băiatul

care umblă în mâini
întotdeauna în mâini
mergeai după femeia cu cizme mari
o dată te-am văzut
în picioare în frizeria tatălui tău
şi nu te-am recunoscut
am stat de vorbă de trei ori
tot în mâini erai
lumea era convinsă că eşti un copil nebun
vorbeai fără chef spuneai
bancuri despre cei de stânga
când nu umblai în mâini
nu te recunoştea nimeni

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea...

Aş vrea să fiu un vânt prin nuc,
Aş vrea la tine să ajung,
Prin frunzele de trandafiri
Să pun petala din trecut
În braţele noastre şi în nuc.

Aş vrea să fiu un vânt prin stele,
Să te cuprind mereu cu ele
Şi să te strâng, să te sărut
Aşa cum numai eu ştiu,
Copila mea şi-a păcii pe Pământ.

Sunt vântul ce stă mereu în Soare
Şi-alerg aşa cum sufletul mi-o cere
Şi răscolesc tot universul
Ca să ajung la tine, înger drag,
Dar misiunea mea nu s-a sfârşit
Aici, pe Pământul tău, Lumina mea,
Eşti a păcii pe care-ai creat-o pentru viitor,
Aşa cum ne-a dictat bunul Dumnezeu.

Aş vrea ca apele să le mişc
Şi să le pun în suflete pierdute,
Să se întoarcă în viaţa iubirii înot,
Să lase-n urmă ura şi dezastrul,
Căci numai cu inima curată
Păstrăm vântul din nuc şi Soare
Ce ne veghează permanent,
Trecându-ne prin gaura cheii,
Făcându-ne mai înţelepţi.

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestemul ospitalităţii

De popoare migratoare
au ajuns şi-n ţara mea
n-am avut nicio scăpare
făr-de verbul a răbda

Rabdă azi şi rabdă mâini
să nu cazi hai dă din mâini
dă din mâini dă din picioare
dă la câini tot ce te doare

Doamne i-am primit pe toţi
de la Ana la Caiafa
şefi de oşti sau şefi de hoţi
şi-au umplut la noi carafa

Rabdă azi şi rabdă mâini
să nu cazi mai dă din mâini
dă din mâini dă din picioare
dă la câini tot ce te doare

Şi am dat şi am tot dat
din Mare pân-la Carpaţi
- Dacia nu fu bărbat-
vremea e şi voi să daţi

Rabdă azi rabdă şi mâini
să nu cazi hai dă din mâini
dă din mâini dă din picioare
dă la câini tot ce te doare

Care Doamne o fi leacul
am răbdat răbda-i-ar dracul
că de-atâta bună-voie
am ajuns Arca lui Noe

Rabdă azi şi rabdă mâini
să nu cazi mai dă din mâini
dă din mâini dă din picioare
dă la câini tot ce te doare

Vin se urcă ne mănâncă
nu cotează vrem-nu vrem
să crească iarba din stâncă
din dragoste şi blestem

Rabdă azi şi rabdă mâini
să nu cazi mai dă din mâini
dă din mâini dă din picioare
dă la câini tot ce te doare

Doamne unde-i Ţara Ta
unde-i pacea şi aleanul
Te-am ruga Mări ruga
hai să ne trezim la anul

C-am răbdat şi azi şi mâini
să nu cad am dat din mâini
şi din mâini şi din picioare
dar nu vi-i ruşine oare

poezie de Costel Zăgan (4 iulie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e în mintea mea

Ce e în mintea mea, mai bine să nu ştii,
Nu degrabă, dar rişti a te rătăci.
Cum e în mintea mea, scăldată de gânduri,
Mai bine nu veni, să nu te scufunzi în adâncuri.
Cine e în mintea mea, atunci când nu eşti tu,
Întreaga lume şi tot Universul.

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de a începe un portret, uită-te bine... Sunt mâini care nu seamănă cu figura. Sunt mâini care gândesc; mâini bune, iubitoare, care parcă mângâie lucrurile pe care le ating şi mâini răutăcioase care privesc lumea cu necaz. Am văzut mâini foarte triste la un actor care nu juca decât roluri comice... Mâinile nu puteau minţi. Pentru mine gura... priveşte mai expresiv decât ochii. Ochi sunt uşor de făcut. Privirea-i mai greu.

citat celebru din Nicolae Grigorescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zgârcitul are două mâini: una lungă, cu care vrea să ia şi alta scurtă, cu care ar vrea să dea.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul fericit este cel care poate face cu succes ce vrea, când vrea, cum vrea, unde vrea şi cu cine vrea (asta e părerea mea).

aforism de Beatrice Vaisman
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul se extinde accelerat încercând să cuprindă nemărginirea divinităţii.

aforism de David Boia (9 iunie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgii...

Aş vrea să pot atinge
nemărginirea cerului
din ochii tăi...
Să mă pierd într-un
univers de vise
ale unei lumi eterne...

poezie de Viviana Milivoievici (2015)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!