Oful unui impotent

Plantele, în primăvară,
Se trezesc la viaţă iară,
Iar dau mugurii în vie,
Numai mortul meu nu-nvie!...

epigramă de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (1 aprilie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu plânsete şi bocete, nu-nvie mortul.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

E primăvară iar

E primavara iar,
Natura reinvie
E primăvară iar,
Şi am mai rupt o filă
Din micul calendar.
E primăvară iar
Şi câte s-or petrece?!
E primăvară iar,
Viaţa mi se trece.
E primăvară iar,
Şi aş vrea să fiu mereu
La fel ca altă dată
Să intru-n jocul tău.
Să alergăm pe pajişti
Verzi şi de soare pline,
Să văd in jurul meu
Doar zâmbete senine.
E primăvară iar,
Ce-a mai rămas din mine?!
E primăvară iar,
Şi-n suflet simt durere,
E primăvară iar,
Dar totul e tăcere...
E primăvară iar,
Şi mă întreb mereu,
De ce nu-i primăvară
Şi în sufletul meu?!

poezie de Mariana Simionescu (9 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Troc

Ce să-ţi dau eu, primăvară,
Să mă-ntinereşti oleacă
Să-mi pui iar, ca-ntâia oară,
Ghioceii ce se-apleacă

Cu căpşoarele-n omături,
Prin păr nins de bătrâneţe
Şi brânduşe să alături
Iară eu să-ţi dau bineţe...

Şi în curcubeu de ape,
Fluturi zăpăciţi de zboruri,
Să mi se aşeze-aproape
Odihnindu-mi multe doruri...

Să mă cred iarăşi frumoasă,
Să culeg verde din iarbă,
Cărăbuşi să duc în casă
Şi morişti să fac în grabă...

Cu papuci de flori albastre,
Să agăţ pe crengi o rază
Iar albinele măiastre
Îsi vor face-acolo oază.

Ce să-ţi dau eu, primăvară,
Să-mi pui, câte-un strop, putere
Şi în suflet, şi-n-afară,
Iară eu ţi-oi da, ci-i cere!

poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revino

Noapte, noapte, tu îmi dai
Vise pline de speranţă,
Primăvară, colţ de rai
Aduci frunzele-n verdeaţă.
Ghiocei şi lăcrămioare
Mugurii ce dau în floare
Tu, eternă primăvară
Trezeşti din nou la viaţă
Frumuseţi nemuritoare.
Doar să vrei ca să priveşti
Este raiul pe pământ
Călător pe unde eşti
Să te-ntorci din nou cântând.
Lasă lumea-ndepărtată
Vino iar în satul tău
Căci părinţii te aşteaptă
Lăcrimând de dor mereu.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară, primăvară

Primăvară, primăvară,
Vino iar la noi în ţară!
Vino cu flori în grădină!
Cu căldură, cu lumină,

Vino cu zile senine!
Cu fluturi şi cu albine,
Cu verdeaţă pe câmpie
Şi-n suflet cu bucurie.

Că dusă-i iarna geroasă,
Soarele iar intră-n casă.
Zăpada-n câmp se topeşte,
Pământul se dezmorţeşte.

Muguri se deschid în plante,
Florile sunt parfumate,
Revin păsări călătoare,
Oamenii ies pe ogoare.

Primăvara vrem să vină
Să toarne-n suflet lumină.
Stăpânul lumii să-ncălzească
Toată suflarea lumească.

Primăvară, primăvară,
Vite pasc pe dealuri iară.
Păsări cântă-n dimineaţă,
Totul s-a trezit la viaţă.

poezie de Dumitru Delcă (20 februarie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara noastră

E primăvară în privirea noastră
Şi în cais se simte pulsul vieţii,
Iar soarele îmi bate în fereastră
Ecou-ncântător al dimineţii.

E primăvară sus, în deal, la vie
Şi, în păduri, izvorul se trezeşte
S-a săturat de ger şi astenie
Şi-, n murmur, simfonia-i înfloreşte.

E primăvară şi la mine-n suflet,
În gândul meu port dorul pentru tine
Şi simt vibrato calm în orice sunet
Purtat de vântul cald peste coline.

E primăvară, este mărţişorul,
Un câmp de flori îţi dau în dar, iubire,
Iar colţul de pădure-i foişorul,
Unde urzim sclipiri de fericire.

E primăvară în grădina noastră,
Înmuguresc magnolii în simţire,
Ne zboară tot ce-i trist în zare-albastră
Şi se zideşte dragostea-n iubire.

E primăvară în îmbrăţişare,
În tâmplă-au răsărit toţi ghioceii,
Dar focul viu din inimă e-n floare
Şi mulţumim din suflet la toţi zeii!

poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimp în do major

Primăvară primăvară
vaca mea imaginară
cum răsare soarele
sar pe tine florile

Să-ţi smulgă cântările
din tuspatru zările
să-ţi umple găleata iar
cu al veşniciei var

Primăvară pe felie
fi-ţi-ar mugurii să fie
iarba dă din colţ în colţ
şi ne scoală iar din morţi

Şi ne-aruncă firmament
pe-al iubirii continent

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (10 martie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai proştii dau în gropi; pentru deştepţi există prăpăstii…

George Budoi (1990)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de primăvară

Îţi simt umbra printre storuri, primăvară, primăvară,
Dor mi-e de-ale tale zboruri şi-acest gând mă înfioară!
Dau perdeaua la o parte, primăvară, primăvară,
S-aud vântul tău cum bate pentru-a nu ştiu câta oară!

Soarele mă încălzeşte, primăvară, primăvară,
De obrazu-mi se lipeşte făcând geamul să tresară,
Şi-aud raza ta cum cântă, primăvară, primăvară,
Ca o mână tremurândă pe arcuşul de vioară!

Ieri a înflorit şi prunul, primăvară, primăvară,
Nu sunt mulţi, e numai unul, dar îl simt ca o povară,
De parca ar fi o sută, primăvară, primăvară,
Caci mişcarea îi e mută şi în vânt florile zboară...

Te privesc din întuneric, primăvară, primăvară,
Dintr-un spaţiu mic, feeric, dar livid, parcă-i de ceară...
S-ar părea că-ţi este bine, primăvară, primăvară,
Dar ce eşti tu fără mine, dacă nu mă vezi pe-afară?

poezie de Marilena Ion Cristea din Îngeri în colivie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepţii dau sfaturi, iar proştii le încalcă.

aforism de George Budoi din Dicţionarul prostiei (28 mai 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia:eternitatea poeţilor

Fără
să
anunţe
guvernul

Poezia
Emilyei Dickinson
s-a
înfrăţit

Cu
poezia
din
satul
meu
natal

Eu
trezesc
mugurii copilăriei
c-un
distih

Iar
Ea
îmi
şopteşte
nişte raze

Şi?

şi
soarele
răsare

În pagina mea

Hai
să-ncercăm

Tăcerea
ar
putea fi
singura
limbă
universală

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (13 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul primăverii

Mă trezesc iarăşi
În aşteptarea grea
Soarele pătrunde adânc
În privirea mea.
Privesc mugurii în lacrimi
La geamul meu,
Stropii de ploaie se aud mereu.
Nu pot să măsor
Depărtarea din inima mea
Bucuria revederii suspină şi ea.
M-ai învăluit în lunga aşteptare
Lumină cu miros de floare.
Te simt lângă mine,
Tot mai aproape
Şi zilele îmi par tot mai înalte.
În febra lor să te-ntâlnesc
Primăvară, cât mult te doresc.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf

Am trecut prin lume ca un meteor
Şi am dat lumină până-a fost să mor,
Iar aici se află numai trupul – părţi,
Sufletul meu, însă, îl găsiţi în cărţi.

epitaf de George Budoi din Epitafuri (12 decembrie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De veghe la capul mortului

Mortul deodat tresare
Şi se scoală în picioare:
Fire-aţi voi afurisiţi,
Încetaţi să mă bârfiţi!

epigramă de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (11 ianuarie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezeşte-mă la viaţă

-Întoarce-te, suavă primăvară
Şi umple-mi golul ce mi-a fost lăsat!
Vino, trezeşte-mă la viaţă iară,
Dă-mi înapoi ce iarna mi-a furat.

Tu-mbraci copacii cu mugurii plăpânzi,
Se vor umfla şi vor plesni îndată,
Firave frunze împinse spre izbânzi,
Râzând, vor înverzi pădurea toată.

Tu laşi izvorul lin curgând spre vale
Să şiroiască-n scurgeri cristaline,
Aduni în vaduri unduiri domoale
Şi-aduci în murmur zumzet de albine.

Tu-ntorci din pribegie de departe
Păsări cu dor neţărmurit de-acasă,
Zburând din zori şi până-n prag de noapte
Nu ştiu de oboseală, nu le pasă.

Întoarce-te, iubită primăvară,
Covorul verde ni-l aşterni în prag,
Un vânt călduţ adie lin pe-afară,
Bine-ai venit, te-am aşteptat cu drag!

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Primăvară iernatică,
Dreasă cu politică,
Mugurii cui ţi-i închini,
Furând mierea din destin?!

Cu furtună şi cu gheaţă
Ne-ai clădit o dimineaţă!
Ai luat vamă înflorirea
Şi plocon - întinerirea!

Şi-acum mugurii pe crengi
Îşi dorm somnul cel de veci!

Primăvară, tu petreci
Tot pe culmi de stele reci;
În rochii cu ţurţuri grei,
Îngheţând minciună-n ei,
Ca o lacrimă de fată,
Româncă necununată,
De miri falşi în veci curtată!

poezie de Dana F. Zaharia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog

Fermierul îngândurat
Trece la control în vie
Îl ia pe Cardinal la întrebat
De ce coacerea întârzie.
- De, stăpâne! Sunt vinovat,
Dar ploile şi mult frig...
Toate m-au întârziat,
Iar acum ziua mă încing.
- Eu, care am contat pe tine,
Fiind roz pe-o parte
Nu te-ai gândit şi la mine
Şi să-mi spui că nu se poate!
Gata! Te dau afară
Şi plantez numai Crâmpoşie
Să fac mult vin iară,
Ca să scap de sărăcie!
- De ce să spun şi mi-e ruşine,
Dar mai lasă-mă puţin,
Măcar numai câteva zile
Şi mă roşesc pe deplin.
Mă cobori apoi în vale
La Craiova şi Severin
Să-mi dea oltencele târcoale
Iar tu cu banii în chimir.
Ascultă-mi ruga şi povaţa
Nu mă scoate, vreau să stau,
Să vezi cum îţi râde mustaţa
De beneficiul care îl dau,
Iar când voi fi bătrân,
Matale fără griji şi amar.
Eu, care te-am servit din plin,
Să mă numeşti General.
Să fie şi mai mare bucuria,
De ce nu şi pe România!

poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viagra

Sexului, de bună seamă, îşi aduce-aportul,
Căci Viagra e minunea care-nvie mortul.

distih de George Budoi din Sexul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 aprilie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare de Anul Nou

Să aveţi noroc în toate,
Viaţă lungă, sănătate,
Iar în anul care vine,
Să vă meargă numai bine!
Cu un vin de Drăgăşani,
Vă urez azi "La Mulţi Ani!"

poezie de George Budoi din Urări (1 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rană vie (Prietenului meu, Dan Tristian)

Din păcate numai vremea este leac
Bubelor acestea care se numesc
Dragoste rănită, suflet omenesc
Să ne treacă este prea puţin un veac.

Doamne, dă-mi o viaţă cât o veşnicie
Sau mai bine moartea să mi-o dai în dar
Dacă tot îmi curge timpul în zadar
Din această viaţă ca o rană vie.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!