Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Surpări

Nărui
castele
de
cuvinte

rămân
cu
nisipul
unor
fine
emoții

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Noul albastru, vechi împrumută

Oricât de târziu ne vom trezi și mâine,
descâlciți de uimiri și-ndoieli,
cu visele clare hai să eludăm infinitul.

Ne/însoțind spre altar gânduri ample,
cuminecarea în strai de emoții virgine,
gravează zilnic nerostite încuviințări.

Solemnele inimi, talismane albastre,
din vechea formă palpitări împrumută.
Nou altar de lumină stă-ntr-o clipă de noi.

Simfonii tulburate par desprinse de lume,
exclusivul distins prinde-o formă-n fiori,
ceremonia ia sfârșit; hipnotizezi cuvinte:

-Bună dimineața, te iubesc!
-Bună dimineața, ba eu te iubesc!

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Arthur Rimbaud

Ce anotimpuri, ce castele

Ce anotimpuri, ce castele
Ce mândrulițe zac în ele!

Ce anotimpuri, ce castele!

Și ce student cu studii grele
Mai dă examen la belele!

Trăiască Ea, beleaua mea,
Mai faină decât orice stea!

Să n-o doresc, zău, nu pot-
Căci pentru mine: Ea e tot!

O vrajă, da, ce s-a-ntrupat-
Și pentru Ea, eu sunt bărbat.

Ce? Nu-nțelegi fără cuvinte?
Privește, deci, și ia aminte:

Ce anotimpuri, ce castele!

Nefericirea, uite-o, cheamă!
Hai, spune-i și tu: ma-mă!

De-acasă, vai, eu n-oi pleca
Decât cu moartea-alăturea!

Ce anotimpuri, ce castele!

poezie celebră de din Ultimele versuri, traducere de Costel Zăgan
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Le Bateau Ivre/ Corabia Beata" de Arthur Rimbaud este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 10.99 lei.

Colind de femeie

Ți-ai lipit nasul
de geamul sufletului meu,
Simt sub buzele-ți deschise
vlaga primei ninsori.

Mă-mbrățișezi pe întuneric,
ca într-o rugă-ncepută cândva.

Zeii zăpezilor tac și ascultă.

Crivățul tăcerilor,
luate prin surprindere,
aduce a iarnă pe dezgolite.

Mâinile tale-n, colinde, pe sâni,
cer parfum și cașmir
de femeie.

Iolanda Șerban

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

C.V

mult prea mică
pentru cuvinte mari
mult prea mare
pentru voroavele mici
cresc tăceri
freamăt cu freamăt
prinsă în bătaia gîndului
încotrova la răscrucea
dintre vuietul inimii
și
mirarea întîmplărilor
rotundă mi-ascult
așteptarea...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Șuetă

Știi?
Noaptea când
mi-e dor de tine
m-apuc și te bârfesc
cu mine!

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Revărsări

prin flaut
de lumină
mătasea
dimineților calde
foșnește până-n
pânzele albe

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Monogramă din două în două decenii

Scriu tăceri cu dată fixă...

Port din vara mâinilor trudite
tricotul zărilor cu nume de copil.
Asortai iscusită dorințe la vedere
într-un nou-născut ghem de femeie.

Zâmbesc aducerilor aminte.

Mâneci clopot pentru îmbrățișări,
guler rotund cu temeri ovale,
buzunarul tahicardic din piept,
monograma iubirilor mele.

Deșir toamna brodată pe tâmple.

Mă strâng, uneori, tăinuitele cuvinte,
desfac nasturii tăcerilor absolute,
subiectivă, respir din când în când,
oameni și emoții.

Reactualizez culorile:

Copil șăgalnic, prematur femeie,
împletesc de peste două decenii
în patru anotimpuri,
alt nume, același caracter,
fiicei mele.

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Castele de nisip

aș fi putut să-ți spun
dă-te mai la dreapta
stânga întotdeauna trișează cu iubire
nu mai întoarce capul după oameni
ai scăpări la literele mari
când dai de rutină scuipă-ți de trei ori în sân
fă-te mai frumoasă decât nu te-ai știut
nu cere scuze necurmărilor
pietrele vor fi acolo pasul să-ți înalțe
îmbracă-te în înscrisuri
veghind pleoapa clipei străvezii
fugi de buzele verzi
visele sunt fix în spatele tău
din întâi în întâi doar viața face ce vrea

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La adăpostul genelor mele

pavoazată cu nouri și stele
la adăpostul genele mele
retrăiesc emoții eludate
apăsător surâsul mă caută

ne/vinovat de-ndurate tăceri
nu știi ce-nseamnă să iubești
femei cu extreme acute

motiv pentru care propun

hai să ne întâlnim
între două vise suprapuse
pe marginea aceluiași sărut

vreau să învăț darul rostirii
și-atunci pe veranda ochilor mei
prin plânsul degetelor tale
sufletul o să-mi iasă la lumină

câtă vreme te iubesc nu mi-e vină

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă doare roșul

revelație crudă
pe o dâră de foșnet
sinuoase elanuri
în alai despletit

recunosc anotimpul
după lacrimi și umblet

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmbrăcată-n noaptea ultimului dor

Te iubesc prin iarnă, alb, sfâșietor,
îmbrăcată-n noaptea ultimului dor.
Dormi cu mine-n pleoape ultima tăcere
până însăși viața, moartea ne-o va cere.

Te iubesc cuminte-n, albul, din cuvinte,
până heruvimi-mi vor doini veșminte.
Unde straniul sorții nu-mi vrea poezia
dar mă vrea femeie-n, toată blasfemia.

Te iubesc rotund, fără cum și dacă,
plină-i de amar, inima săracă.
Mă declar învinsa-ți nea îndrăgostită
iartă-mi nămețirea-n, inima-ți firidă.

Te iubesc în taina marilor iubiri
unde omul simplu-și dăruie rostiri.
Unde necuprinsu-și varsă energia,
viscolind sub piele toată agonia.

Te iubesc cu iarnă, cetină și șoapte
ca-ntr-o epopee, fără doar și poate.
Fac poteci de slove ca s-ajung la tine,
gustă-mi confidența unor dalbe rime.

Te iubesc cu viață, moarte și abis
te iubesc albastru-n, ultimul tău vis.
Dă-mi cuvântu-n două, cât e alb în fire.
Mâine-o să mai ningă... doar a despărțire.

Iolanda Șerban

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Șevalet de toamnă

Prin ruguri ruginii
de frunze
cu ochii'n palmele
răscoapte
am strâns metafore
pictate
din miezul roadelor
de muze.

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Inside

mi-e trupul cer
și-n suflet zboară stoluri
de tăceri sinilii

păsările cuvintelor
poartă povara dorurilor
sub pleoape

în inimă e noapte

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Regrete veștejite

desprinsă și deprinsă-i
frunza care
se leagănă încet
pe-aripi de vânt
și dă binețe-în
palida-i culoare
deși ea știe
că-nvățând
să zboare
pământul îi va fi...
mormânt

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu, a mea

Mă întreb câteodată
ce caut
Poate că am găsit deja
dar nu știu
având sub ochi nu văd
ceea ce se vede
și tot văd
ce n-ar putea să fie.

Mă trezesc
totdeauna singură
căutând ceea ce
nu mai caut demult
netresărind ceva-uri
niciunui întâlnit.

Traversez stări și emoții
în diagonală.

Dau bacșis întrebărilor inima mea cu teama că
la primul colț de îndoială
n-am să mai vreau
să mă întorc
pe unde am venit.

Bineînțeles că știu!
Drumul cel mai scurt
este gândul
Ca mersul pe vârfuri
nu se uită niciodată.

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu, a mea

Mă întreb câteodată
ce caut

Poate că am găsit deja
dar nu știu
având sub ochi nu văd
ceea ce se vede
și tot văd
ce n-ar putea să fie.

Mă trezesc
totdeauna singură
căutând ceea ce
nu mai caut demult
netresărind ceva-uri
niciunui întâlnit.

Traversez stări și emoții
în diagonală.

Dau bacșis întrebărilor inima mea cu teama că
la primul colț de îndoială
n-am să mai vreau
să mă întorc
pe unde am venit.

Bineînțeles că știu!
Drumul cel mai scurt
este gândul
Ca mersul pe vârfuri
nu se uită niciodată.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poarta raiului împarte lumina

Anotimpul meu preferat este iarna
în care m-am îndrăgostit de tine.

Ninge cu respirații grave,
tăcută și febrilă fruntea ta
poartă coronarele mele.

Gurile strivesc extazul în piele
devastat, pulsul, dat pe din două
are gust de carne însiropată.

La capătul privirilor neclintite
poarta Raiului împarte lumina.
Arhanghelii ne-au botezat
iubire,

Iarna se trăiește frumos.
Dumnezeu face concesii
după chipul și asemănarea lui.

Iolanda Șerban

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Elvetic

Ți-am cumpărat un ceas cu stele
nu știu cum dar noaptea pierd cash-ul clipelor
confuză luna-și coboară trupul direct în plină zi

viața ne ia de la capăt de-o vreme

cu fiece geană întoarsă se face mult mai aproape
neistovirea inimii pe obraz poansonări însumează
poartă-mi ceasul cu stele pe mâna cuvintelor grele
uită-te când și când în somnul ne/frumuseților mele
elvetic vei auzi același semnal:

- Bună dimineața!

La semnalul următor va fi ora:

Te Iubesc!

Iolanda Șerban

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E frumos la noi în suflet! Lux! Camere de multe stele ce concurează în grandoare cu medievale castele! Cu vedere la mare și emoții binefăcătoare, pe variate nivele!

în Povestea Divei cu ochi de ciocolată
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Cutia milei

Insondabila poezie
loc de rugăciune
inimii

în pixidele nopții
gânduri har
cad

una câte una
literele hrană
îmbogățesc
spiritul
cuvintelor.

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook

 
Citatepedia se îmbunătățește și prin votare. Nu uita să dai cel puțin un vot/zi. Durează doar câteva secunde!