Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mihaela Banu

M-a dezbrăcat, zurlia, pân' la piele ...

Sunt pomul ce în toamnă se înclină;
M-a dezbrăcat, zurlia, pân' la piele,
De am rămas doar scoarță și inele,
Iar viața mea atârnă de morfină.

Mi-a frânt greu rod, firavele smicele,
Iar frunzele-s mâncate de rugină.
Un ram golaș se teme de rutină,
Sperând să nu sfârșească-n foc, surcele.

Pe-obrazul spelb al toamnei ce se-abate,
Zăresc șiroi de lacrimi de-ntristare.
În ochiu-mi stâng o clipă-a rău se zbate,

Gândind cu-o infinită-ngrijorare,
Cum crengile-mi în plină nuditate
Răzbi-vor viscole ne-ndurătoare...

sonet de din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Mihaela Banu

În viața mea, scânteii de iubire,
Nu i-a fost dat s-ajungă fericire.
Din ochii-mi plânși, cad lacrimi de-ntristare,
Ce-au împânzit un câmp de lăcrimioare.

catren de (25 decembrie 2020)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

M-apasă greu ...

M-apasă greu povara, mă-ncovoaie
Sub talpa timpului nepăsătoare
Și din miresmele-i otrăvitoare,
Îmi țese strai sub picurii de ploaie.

Mă rog cu fruntea-n glod și strânse palme,
Ca ghearele strânsorii să se-ndure,
Să piară spulberate sub secure
Și să se-ntoarne vremurile calme!

Dar a mea rugă în zadar se zbate,
Iar timpul, parcă vrând să-mi facă-n ciudă,
Tot rătăcind pe drumuri neumblate,

Târșindu-și pașii-n trecerea lui crudă,
Curge nestingherit și nu se-abate
Din drumul lui nepăsator de iudă.

sonet de din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Desprindere de toamnă

A mai venit o toamnă-n viața mea
Și-a mai căzut o frunză peste mine
Mă simt mormânt, și parcă n-aș mai vrea
Să mai albesc în iarna care vine

Iar au plecat și berzele și cucii
Și m-au lăsat mai singur ca lumina
Prin codru nu mai mișună haiducii
Și-n beznă mi-a rămas pe veci retina.

Mă simt așa de frunză și de ram
Încât mă rup de mine și rămân
O frunză doar din cel care eram
Și-un ram din cea ce m-a ținut la sân.

poezie de din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Mihaela Banu

O frunză-am fost, dusă de vânt;
M-a dezbrăcat ca un corsar,
M-a răvășit ca un descânt
Și m-a uitat într-un ierbar...

catren de (2 octombrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Mă simt ca dependentul de morfină

Frumoaso, dintre florile din lume,
Plăpândă ca o floare de cireș,
Mă-ncântă cum mă chemi ades pe nume,
Când îți recit poeme fără greș.

Cireșul ramurile își înclină
Și scutură petale peste noi.
Mă simt ca dependentul de morfină,
Cu-aude triluri lungi de pițigoi.

Iubito, îngeri cotropesc grădina,
Țesând din albe flori sublim veșmânt.
Îți mai lipsește voalul și botina,
Mireasă te fac prin legământ.

poezie de din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Rondelul ploii nesfârșite

Plouă torențial, ca la potop,
Iar strada mea aduce cu-o lagună.
Pe caldarâm un răpăit răsună;
L-aude-un surd, îl vede și-un miop.

Și plouă nencetat, de peste-o lună.
Nu văd vreo rază, nici la microscop.
Plouă torențial, ca la potop,
Iar strada mea aduce cu-o lagună.

Ma uit încrezător înspre prislop,
Desfac, în taină, țuica mea de prună
Și parcă n-aș mai vrea îi pun dop,
Că amețit, nu-i port ploii ranchiună.
Plouă torențial, ca la potop,
Iar strada mea aduce cu-o lagună.

rondel de din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Aud vuind al toamnei vânt

Aud vuind al toamnei vânt.
Copaci din frunze-ngână-un cânt.
Nu-i vesel cântul, e-un jelit,
Iar eu ascult pătruns de dor,
Visând la anul viitor
Când iarna se va fi sfârșit.

Parcă mi-e gândul chinuit
Când văd frunzișul răvășit
Și-n noaptea cu năpraznic frig,
În care ore greu mai bat,
Mi-e glasul stins și sugrumat;
Nu pot tristețea îmi strig.

În piept se zbate un suspin
Știind că timpul, asasin,
Crengi nude-mi va lăsa în loc,
Gonindu-mi frunzele-n pustiu,
Iar păsări pleacă-ntr-un târziu,
Cât timp mai curge apa-n scoc.

poezie de din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pași de toamnă

A căzut o frunză
Plină de rugină și de ploaie
A coborât lin ca o zi
Mohorâtă
Și a murit încet
Suspinând
Apoi un stol de frunze si-au luat zborul
În ropot de aplauze
Balet minunat
Într-o lume de basm
Cu foșnet ce tulbură
Muzica toamnei

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Mihaela Banu

Mă pierd în dulcea mea visare ...

Afară-i toamnă umedă și rece,
Cu frunze-abia ținându-se de ramuri,
Cu picuri prelingându-se pe geamuri
Și-un vânt năvalnic care-n goană trece.

În gura sobei jaru-ncet trozneste,
Iar eu mă pierd în dulcea mea visare,
Cum filele se pierd din calendare
Picând în noaptea care trainic crește.

Un foșnet pe podeaua din odaie,
Mă face capul -l întorc agale.
Iubită mea, cu pletele-i bălaie,

Cu-al ei parfum ce-l risipește-n pale,
M-a sărutat cu buze de văpaie,
M-a răsfățat cu palma ei cea moale.

sonet de din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Cât de dragă și frumoasă-i viața!
Când din brațe m-a lăsat Morfeu,
M-a lovit în tâmple dimineața,
Dar n-a sfărâmat coșmaru-mi greu.

catren de (25 iulie 2020)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

M-am ascuns de toamnă...

M-am ascuns de toamnă într-un vârtej de frunze rătăcite,
Lenevind mă poartă vântul spre orizonturi prăfuite.

M-am ascuns de toamnă sub un butuc de vie plin de struguri,
În visul ruginit al viței se trezesc și plesnesc muguri.

M-am ascuns de toamnă sub poala mărului ce stă ardă,
Freamătă ușor, se teme că frumusețea o să-și piardă.

M-am ascuns de toamnă sub un gutui ce candela-și aprinde,
Arde fitilu-n felinar, raza speranței se întinde.

M-am ascuns de toamnă iar sub nucul falnic din grădină,
Coji de nuci se zdrențuiesc, foșnește-n ram frunza-i puțină.

M-am ascuns de toamnă în nostalgia dulcilor tristeți,
Mi-a fugit dorul de-acasă în zorii unei dimineți.

M-am ascuns de toamnă într-un lăcaș de răvășite gânduri
Și m-a găsit în zboru-mi lin prin păsări pribegind în cârduri.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Reclama... sufletul comerțului

Printre pliante și reclame,
Pân' ajungă la gunoi,
Dau peste una bestială
În cutiuța mea poștală
Din holul blocului, cum noi
Știm doar de criză și de foame,
Cu-o informație vitală:
"Poți avea sex la 82!"

Da' cum s-arunc așa ceva (?!)
Gândind cât sunt de norocos
Ca orișicare bugetar
Ce la femei umblă mai rar...
Am fost chiar foaaarte bucuros!...
Că 82, pe cinstea mea!
De unde sunt eu locatar,
E doar... cu un etaj mai jos!

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

lemnele-n șopron-
în curte doar stăpânul
făcut surcele

senryu de din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Rondelul bărbatului hotărât să respecte tradiția de Sf. Mucenici

Nu mă pot pune-n impas,
Patruzeci de păhărele!
Mă dau de al morții ceas
Și le birui eu pe ele!
Chiar de-n urmă am rămas
Și în față văd doar stele,
Nu mă pot pune-n impas,
Patruzeci de păhărele!
Pân' le termin nu mă las,
Nici dacă mă fac surcele!
De sar peste parastas
Și-ajung oale și ulcele,
Nu mă pot pune-n impas!

rondel de din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Sunt mortul viu

M-afund în spaima zilelor ucise,
La ceas tăcut, sunt amăgit vremelnic.
Sunt mortul viu, înscris deja-n pomelnic,
Ce-abia-mi urnesc picioarele prin clise.

Doar lacrimi stinse curs-au șovăielnic
Pe chipu-mi palid, înșirând suspine,
Ce-n firul neștiutelor destine,
La pânza timpului țeseau temeinic.

Când umbra-i tot, iar cupa mi-este plină,
Privesc spre orizontu-nsângerat,
Lacom sorbind licoarea anodină,

La carul timpului stau înhămat,
Și-adulmec lung răstimpul de lumină,
Ce setea vieții mi-a astâmpărat.

sonet de din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Mângâieri de foc

Ce vremuri de criză! Ce de nenoroc!
Zadarnic picătura de voință...
Incinerând această lume...-n loc,
Ne vom zidi cenușa-n suferință.

Se zbat în noi furtuni, vulcani, cenușă.
N-avem cui plânge... Umeri nu mai sunt.
Doar către Cer ne-a mai rămas o ușă.
Ne sapă-n suflet fiecare vânt.

Avem o schijă-n inima ce plânge,
Pulsând speranțe, vise, adevăr...
Dar moartea parcă tot mai mult ne strânge,
Iar eu duc grija pentru-acest popor.

Aici, la noi, încă domnește ura
Și focul vieții mi-a pârlit lumina.
Îți simt pe suflet, iar, mângâietura.
Dar, vezi, cine să-mi ude rădăcina?!

Sunt urme de rușine pe retină.
M-a scormonit un sentiment ciudat
În goana după fală și lumină
Și pe retina mea s-a-ntunecat.

E glaucomul dragostei de sine...
Nimic nu este azi ca la-nceput.
Mi-a mai rămas o pată de rușine
Și-n mine m-am închis și plâng tăcut.

Mă tem că-mi este rău când îmi e bine.
Și plec la îngeri mă spovedesc,
Dar mint că e O. K. fără rușine.
Că-mi este bine vreau dovedesc.

Și mulțumesc când plec... dar ce minciună!
Sunt iar murdar din cap până-n picioare
De boli, incest, durere, lacrimi, ură
Și spini se-nfig în carnea tălpii goale.

Mi-e iar război și diavolii din mine
Mi-alintă plânsu-n mângâieri de foc.
Și când mi-e rău, atunci mi-e cel mai bine...
Voi nu vedeți că nu mai am noroc?!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Când frunzele toamnei

Când frunzele toamnei pașesc către moarte
Și-un țipăt de jale răzbate departe,
Întrega ființă-mi, iubito, se strânge,
Iar sufletu-mi soarta, pe rând, le-o deplânge.

Și verdele verii-mbătat în culoare,
Agonica toamnă îl poartă-n uitare.
Ca-n fiece toamnă, blestemul de ducă,
Din ramuri golașe și seva usucă.

Și eu simt că-s frunză pustie și rece.
Pe ultimul drum, în convoi, le-oi petrece,
Când clipa vrăjmașă zvâcnirea ucide,
Din frunze căzute pe glie candide.

poezie de din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

(E)ram

Sunt părăsit de tot, de toți, de toate,
De mine însumi, nume nu mai am,
Și mă confundă vântul când mă bate,
Crezând că sunt un ram, precum eram...

Nu mi-a rămas decât o legănare,
Nu-i de la rod, și de la ce-i nu știu,
Pesemne de la ultima mirare,
Că voi muri când nu voi mai fi viu...

Și nu voi mai putea simți acut
Frica de moarte, care mi-a trecut...

poezie de din Suflet la troc (23 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioana Gărgălie

Culorile toamnei

Toamna desenează pete aurii
Pe smaraldul verde-al frunzelor de nuc
Pune iar rugină pe frunza din vii,
Stoluri călătoare înspre sud se duc

Se pictează-n roșu frunza de cireș
Și în rotocoale, desprinsă de ram,
Mi-o așterne vântul pe sub talpă preș
Și cu stropi de ploaie îmi lovește-n geam

Globuri ca de ceară atârnă-n gutui
Și miroase-a prune coapte, violet
Iar prin vii se-anină struguri brumării
Graurii și mierla cântă în duet

Râde-n dumitrițe azurul din cer
Și pe crizanteme râde-un curcubeu
Iar grădina pare ca un giuvaier
Din culori de toamnă pe un imprimeu

Când amurgu-mbracă nuanțe violet
Dimineți cu brumă rece sidefie
Pun pe umăr toamnei stele epolet
Peste roba ei galben-arămie...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Scrisoare târzie

Stau acasă doamnă
Și privesc cum bate
Ploaia mea de tomnă
Lucrurile toate

Ca o nălucire
Coborând din vis
Peste-ntreaga fire
Pusă pe-un abis

Oameni cu umbrele
Searbăd sacrificiu
Uzi până la piele
Se duc la serviciu;

Nu merg nicăieri
Stau ca-ntr-o cutie
Cheltuind averi
De melancolie

De aceea doamnă
Gândul mi se-abate
Înspre-o altă toamnă
Singura din toate,

Blândă și domoală
Printre ani abrupți
Când mergeam la școală
Cu bocancii rupți,

Într-un sat aproape
Dar rămas departe
Vis furat de ape
Dintr-o altă carte

De aceea doamnă
Am prins vă scriu
Cu lacrimi de toamnă
Atât de târziu

poezie de din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook