Orientare
Ți-am numărat stelele de pe piele
Și am facut o hartă
Ca să nu îmi pierd capul prea tare
În lumea ta
Și in caz că mă voi pierde cândva
La picioarele tale
Să știu să ajung de la glezna stângă
Cu răbdare, sub sânul drept,
La Carul mare.
poezie de Gabriel Cîndea (mai 2018)
Adăugat de Gabriel Cîndea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre stele, poezii despre picioare, poezii despre hărți sau poezii despre glezne
Citate similare
Despre pragmatism
Ei spun
Ca-i foarte rau sa ai
Capul in nori
Asa ca noi
Dar ei sunt atat de
Cu picioarele pe pamant
Ca au intrat de tot
In noroi
poezie de Gabriel Cîndea (iunie 2019)
Adăugat de Gabriel Cîndea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre nori
Prin univers
Prin univers o să dansăm orbește
Că soarele-i silit să mai aștepte
În noaptea asta lumea se sfârșește
La degetele mâinii tale drepte
poezie de Gabriel Cîndea (martie 2019)
Adăugat de Gabriel Cîndea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre mâini, poezii despre degete sau poezii despre dans
N-am numărat fericirea
N-am numărat niciodată pașii pe care i-am făcut
Pe calea către Puritate...
Și nu știu dacă vor fi fost suficienți!
Dar am avut grijă ca, fiecare din ei să ocolească noroiul!
Nici numărul treptelor pe care le-am urcat
Pentru adorarea Supremației, nu m-a interesat...
E posibil, să nu fi zăbovit, îndeajuns!
Dar știu că, pe fiecare din ele, am lăsat o fărâmă din mine!
N-am numărat niciodată slovele pe care le-am găsit
În căutarea Luminii...
Probabil, nu voi ajunge niciodată la înțelepțire!
Dar știu precis că, niciun gând nu mi-a rămas în întuneric!
Nici vorbelor pe care le voi fi rostit
În contul Frumuseții nu le voi fi ținut seama...
Poate le-am spus de prea puține ori!
Dar știu că, pe cele mai bune, nu le-am rostit încă!
N-am numărat niciodată zâmbetele pe care le-am dăruit
Pentru împlinirea iubirii...
Unele nu vor fi fost reușite, din cauza propriei dureri!
Dar știu că, pe cele mai convingătoare, nu le-am dăruit, încă!
Nici drumurile pe care le voi fi străbătut
De dragul Dreptății și Binelui, nu le voi fi memorat...
Poate voi fi mers prea repede, ori prea încet!
Dar pe ultimul, musai să alerg, ca să ajung la timp!
N-am numărat niciodată răsăriturile, diminețile, amiezile
Din călătoria mea pe Pământ...
Sigur, am irosit mult mai multe decât am putut agonisi!
Dar vreau ca, apusul să mă găsească în tumultul trudei!
Nici de numărul zilelor în care am îngenunchiat
Pentru a mulțumi Fericirii, nu m-am învrednicit...
Poate Spațiul și Timpul nu-mi vor fi fost îndeajuns!
Dar în fiece noapte slăvesc cerul, dăruit de Tatăl Însuși!
poezie de Iulia Mirancea (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre fericire
- poezii despre spațiu și timp
- poezii despre întuneric
- poezii despre zâmbet
- poezii despre zile
- poezii despre posibilitate
- poezii despre numere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Stau în fața
focului zglobiu și frig frunze
coc plânsul unei amante
torn gaz din ochii tăi furioși
mi-e dor de tine de-mi vine
să fug în brațele tale
foșnește sângele la tâmple
sub părul alb prezentul a trecut
și-mi pare rău că umblu bântuit
de dragoste prin pădurea de aramă
stau la foc și ucid o melancolie
cu ochii aruncați în carul mare
pe cer se pierd între norii-caracatiță
nici nu mai simt irișii tăi cum străpung
epiderma trasă pe dinți și oase
smulg încet luna de pe cer și pornesc
cu ea în mâinile astea blânde
vreau să ajung la tine și s-o depun
la picioarele tale lungi până la cer
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre sânge, poezii despre păr alb, poezii despre păr, poezii despre păduri, poezii despre prezent sau poezii despre plâns
Iubire cosmică
O iubire cosmică fără de moarte
Galaxia cuprinsă de un foc glacial
Țesută din gânduri vise si soapte
Domină cerul urcă iubirea n astral
Dintr o lume reală să ajung in vis
Străbat zburand întregul văzduh
Urc pe scara ireală ajung in paradis
Paznic al noptii albe iubirea un duh
Este noaptea albă a minți luminată
Făclii de stelele albastre ce lucesc
Si carul mare falnic care mi se arată
Îngerul iubiri plimbat în carul regesc
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre visare, poezii despre alb, poezii despre îngeri, poezii despre rai, poezii despre plimbare sau poezii despre moarte
Suflete
te-ai gândit vreodată
că poate luna
se uită spre pământ
și numără oamenii
la fel cum numărăm noi
stelele?
câte suflete căzătoare or fi
în seara asta?
poezie de Gabriel Cîndea (iunie 2019)
Adăugat de Gabriel Cîndea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet sau poezii despre seară
În lupta cu moartea, n-aș vrea să pierd prin abandon sau KO. Mi-ar plăcea să n-ajung nici măcar să fiu numărat. Voi încerca să pierd la puncte.
aforism de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre moarte
Tăcerea
să-ți înțeleg doream să pot
tăcerea care spune tot
privindu-mă mistuitor
din infinitul ochilor
răspunsul însă-i sub zăvor
la adăpostul buzelor
doar ele știu precis cum faci
să îmi vorbești atunci când taci
poezie de Gabriel Cîndea (iulie 2019)
Adăugat de Gabriel Cîndea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre vorbire, poezii despre ochi, poezii despre infinit sau poezii despre dorințe
Prea mult, prea puțin
ce înseamnă oare, când îți pui ochelarii
să-mi citești poezii, firește, nu ale tale
când îmi aduci aminte de masa din bucătărie
de cercelul meu atârnat pe acolo, pe undeva
ca o capcană de prins vise, tot așa cred că sună cercelul
când bate vântul
când nu sunt eu
drept răspuns ți-am citit și eu o poezie de-a ta
cu voce tare, ciudat, cât de tare răsuna tristețea pe acolo
ciudat, în poezia aia spuneai că o să fii fericit
te-am întrebat, și ești fericit
te-ai fâstâcit, ai spus da
mai târziu ai spus da, nu atunci.
poezie de Irina Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre vânt, poezii despre voce, poezii despre tristețe, poezii despre ochelari, poezii despre lectură sau poezii despre cercei
O, tinere somn
iar mă tragi în derâdere
de urechea nervoasă? eu
trebuia de mult să observ
că lipidele pământului meu
(acela cu suprafața rugoasă...)
nu se aseamănă cu bâlbâiala din vers sau?! atunci
rămâne așa: eu
voi înnopta de-astă dată-n corabia nu în cetate
(voi ține ochii străjeri peste noapte...)
nu voi vâsli cu auzul
(muzica e prea tare...)
veștii mult prea triste că iubitele mele
se pierd cu firea și tremură
(dunărea e prea mare...)
ca apele fluviului ascultate
din depărtare
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre urechi, poezii despre tinerețe, poezii despre somn sau poezii despre muzică
O doamnă: Sunteți niște creaturi foarte curioase, voi, bărbații. Habar nu aveți ce vă poate capul și din cauza asta nu știți niciodată ce vreți.
Un bărbat: Draga mea doamnă, acuzați pe cine nu trebuie. Mărturisesc că nu prea știu ce îmi poate capul și puținul care îl știu despre el nu îmi place. Nici nu l-am făcut eu, nici nu l-am ales eu. Sunt mai nemulțumit de el decât puteți fi dumneavoastră. Pentru mine constituie un mister mai mare decât pentru dumneavoastră și trebuie să îl accept așa.
replici de Jerome K. Jerome
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai mult umor despre bărbați sau umor despre nemulțumire
Stele
ce sunt stelele? am întrebat
cu toate că nu așteptam nici un răspuns
stelele sunt licuricii cerului
care se nasc, trăiesc și mor în fiecare noapte
stelele sunt globuri mari de foc
în care ard toate părerile de rău, toate amăgirile
stelele sunt vestitorii împlinirii dorințelor
atunci când când cel ce se roagă chiar crede în tăria rugăciunii
stelele sunt tovarășii de drum ai lunii
să nu se plictisească nopți de-a rândul în singurătate
încă nu știu ce sunt stelele, dar știu că toți oamenii frumoși
ne privesc din adâncul nopților și ne veghează
poate, cândva, voi fi și eu o stea...
poate
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre singurătate, poezii despre religie, poezii despre naștere, poezii despre licurici sau poezii despre frumusețe
Stelele la apus
Zăceam acolo întins pe niște pături
Prea istovit să-mi pot capul înălța,
Și-o zi lungă și fierbinte îmi trecea pe-alături,
Și-mi doream să fi fost mort. Și asfințea.
Spre vest, lichid, aurul aluneca-n amurg.
Contemplam cum lumina zilei moare
Și parcă simțeam cum stelele de pe cerescul crug
Îmi însoțeau inima într-o depărtare mare.
poezie de Henry Lawson, 1867-1922, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre inimă sau poezii despre aur
Competiție inutilă
E-nvălmășită lumea tare,
Cum nu prea cred c-a fost cândva;
Toți vor a ști care-i mai mare
Și-a spune, eu sunt... cineva.
epigramă de Ion Bindea din Ion Bindea, Epigrame 80 (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Harta și busola
Pe Pământ când ai venit,
Aruncat aici de soartă,
Ca să mergi spre infinit,
Ai nevoie de o hartă.
Dușmanii sunt printre noi
Drumul e primejdios
Ca să nu dai înapoi,
O hartă e de folos.
Când ai luat-o pe-o cărare
Și nu știi unde te poartă
Nu te panica prea tare,
Ci mai uită-te pe hartă.
Vreme trece, vreme vine,
Și tu viața o străbați
Cu harta mereu la tine,
De la drum să nu te-abați.
Iar busola minunată
Ce-ți oferă îndrumare
Fără a greși vreodată
Este sufletul tău mare.
poezie de Octavian Cocoș (23 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pericole, poezii despre panică, poezii despre greșeli sau poezii despre dușmănie
Eu vin din lumea lui foaie-verde
Eu vin din lumea lui foaie-verde
De unde dorul este pribeag,
Unde dragostea ni se pierde
În tot ce-i frumos și ni-i drag.
Eu vin din lumea lui Făt-Frumos,
Unde totul este iubire,
Cânt doina pe fluier de os
Și caut calea spre fericire.
Eu sunt făcut din lutul barbar
Țara o doică cu sânul plin,
De la ea am supt lapte cu har,
Dar și mierea și vinul pelin.
Îmi pare c-aud depărtările cum
Plutesc pe aripi de dulce mătase,
Pe toate-aș vrea să le-adun
Din rune trecute, din vise și oase.
Sub fruntea adânc-a Carului -Mare,
Scârțâie cumpăna fântânii și-atât,
Doamne, unde-i mâna Ta, oare,
Să mi-o pui drept fular peste gât?
Eu vin din lumea surâsului Tău
Și glasul duios îmi sună-n timpan,
Eu nu Ți-am făcut nici un rău,
Trece-mă, Doamne, frumos în alt an.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (26 decembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre vin, poezii despre miere, poezii despre lut sau poezii despre lactate
Îmi lipsești
"Îmi lipsești" înseamnă
Că sunt incomplet
Înseamnă că am fost "tot"
La un moment dat
Și-apoi ai plecat.
"Îmi lipsești" e "te iubesc" - ul meu
Și-o să te iubesc neîncetat
Pentru că-mi vei lipsi mereu.
poezie de Gabriel Cîndea (iunie 2018)
Adăugat de Gabriel Cîndea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre declarații de dragoste
Carul Mic sau Carul Mare (unuia care-i talentat, dar cam "sprițar")
Ieri, am văzut cum mânuiești paharul,
Și doresc să-ți adresez o întrebare:
"Se zice, ai avea talent cu carul,
Dilema-i: Carul Mic sau Carul Mare?'"
epigramă de Alex Dospian (iulie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre talent, epigrame despre trecut sau epigrame despre dorințe
Prezent
Prea îmi era gând inima,
Prea timp picioarele
Și prea durere trupul
Și visam
Cu prea mare viteză
Idei îndoite egal
Mirosind prea verde
A glas de nor.
Aș fi vrut
Să-mi ridic statuie
Dar prea înaltă
Mi-ar fi fost atunci
Treapta
Și prea împietrită
Amintirea;
Sunt prea eu,
Prea acum,
Prea concretă.
poezie de Felicia Mariana Oprea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre viteză, poezii despre verde, poezii despre sculptură sau poezii despre idei
Parodie după poezia "Flămând în zori" de Nicu Gavrilovici
Ba, eu voi lua bucata cea mai mare
Și stelele le-oi înșira la gât.
Adame, am și eu o întrebare:
Cu altceva nu poți să joci barbut?
De botezat, vom boteza toți aștri,
Dar, singuri să rămânem nu aș vrea.
Vreau să ascund în ochii mei albaștri
Mai multe lumi, pe lângă lumea ta.
Și mie-mi place noaptea cea cu vise,
Dar, soarele, nu vreau, să îl alungi.
Te vreau cu diminețile deschise,
În pijamaua ta cu roșii dungi.
Iar de zburat, avem noi aripi, oare?
Ei, pescărușii, zboară mult prea sus.
Cu umbre lângă noi, va fi răcoare-
Cred, că ai doruri multe de adus.
Și parte de-oi avea de-așa odihnă,
La pieptul tău, într-un hamac de dor,
Voi sforăi, iubitul meu, în tihnă,
Că n-am avut așa un dormitor.
Tu, stai de pază, ți-am lăsat cafeaua-
Pe-o bancă-n Carul Mare o găsești.
Lunii de miere să îi faci safteaua,
Strigând în zori de zi, că mă iubești...
parodie de Violetta Petre, după Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre botez, poezii despre dor, poezii despre dimineață, poezii despre zbor sau poezii despre superlative