DIN FLOAREA ALBĂ DE SALCÂM A CURS NECTARUL-Rubaiat
Din floarea albă de salcâm a curs nectarul,
S-au dus miresmele ce-mbălsămau hotarul,
Albine l-au cules ş-au mulţumit pădurii
Că stupului din nou îi este plin hambarul.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gustul lemnului

Din floarea de salcâm a curs nectarul,
Albine-l sorb şi-ar mulţumi pădurii
Purtate de renaşterea naturii,
Aroma lui învăluie hotarul.

Căzute în săgeţile căldurii
Întinse pajişti arse-şi plâng amarul
Că-n loc de codru a rămas vlăstarul
Şi-ntinse-s rădăcinile răsurii.

Copacii-s dispăruţi din peisaje,
Au fost tocaţi de lacome lăcuste
Şi munţii prefăcuţi în albe puste.

Imense bogăţii ţin în bagaje
Aceşti samsari cu minţile înguste
Ce seva lemnului doresc s-o guste.

sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

HAIKU
Valul înspumat
lovind promontoriul-
furtuna din larg.
*
În depărtare
auzindu-se cucul-
ultimul cântec.
*
Fură nectarul
albina în vizită-
floare de salcâm.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salcâm aş vrea să fiu

Încovoiat de propria-nflorire,
E potopit salcâmul de iubire,
Când vin albine pentru-o sărutare
Şi îmbrăcate-s în comori solare,

Purtate-n noaptea stupului ce-aduce
Dulceaţa nemuririi de pe Cruce,
Cu stropi de foc, din răsărit de Soare,
Aprinşi de Cer, în câte-o lumânare!

Încovoiat sunt şi eu, de iubire,
Precum salcâmu-n zori de înflorire
Şi-aş vrea săruturi, să-nfloresc iubirea,
Ca în iubire să rodesc Psaltirea.

Dar, cum iubirea-n trup este păcatul,
Pe care-l port mereu cum mi-este datul,
Tot dat îmi este-acum să nu pot duce,
Iubirea mea de Cer, până la Cruce,

Că întinat de dragoste trupească,
Salcâm aş vrea să fiu, să înflorească
Izvoarele Luminii la răscruce,
S-ajung, dus de albine, pân' la Cruce!

poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e un curs!

Viaţa e un curs!
Curs de timp!
Curs de apă!
Curs de lume!
Curs de viaţă!
Curs de multe!
Un singur curs!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei albine-
dăruindu-şi nectarul
floarea deschisă.

haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Această pâine

Această pâine rotundă
Creşte pe apă
Ca floarea de lotus –
Pe apa sudorii noastre.

Această pâine albă
Desface-se albă, dulce
Ca floarea de lotus
Sub caldul sărut al luminii.

Această pâine cinstită
Se-nchide
Ca floarea de lotus
Sub ochi scorburos, hrăpăreţ.

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pădure de salcâm

Treci de pădurea de cucută!
Rămână-n urmă-amară, mută,
Şi mută-te între parfumuri
De flori, care atârnă-n ramuri...

Parfum de floare de salcâm
Din păr îţi picură pe sân,
Şi ne cuprinde împreună,
La ceasul zorilor se-ngână.

Pădure de salcâm, curată,
În dar, de drag mi-ai fost lăsată,
Să mă înveţe din miros,
Să văd frumosul mai frumos.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este luna mai
În sfârşit miroase-a rai
Floarea de salcâm

haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alb

Un vers alb,
o îmbrăţişare albă,
o floare albă,
catarg alb,
răsturnat în mare albă,
răscruce de privire albă,
curcubeu alb,
un zâmbet alb
dintr-o inimă roşie,
doar ea culoare
mai roşie ca albul,
mai albă ca roşul...
şi din nou alb...
mână albă,
flacără albă azi,
flacără albă mâine,
zi albă,
alb azi,
zile albe,
mâine alb,
obsedant alb,
alb...
alb...
alb...
şi din nou,
îmbrăţişări albe,
amurg alb
într-o privire albastră
şi apoi
răsărit albastru
într-o privire albă...

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea de salcâm
Ca sufletu-ţi miroase
Trupul tău e rai

haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CU VINUL CURS PRIN VENE-AL NEMURIRII ELIXIR
Cu vinul curs prin vene-al nemuririi elixir
Ce-l vei sorbi cu lăcomie din al zeilor potir,
Curaj vei prinde-n lumea asta şi cea ce va urma,
Conştiinţa să ţi-o cureţi de păcate-lungul şir.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţi îmbrăcate în mătase albă

Nopţi îmbrăcate în mătase albă
În sufletu-mi se-aşează liniştit
Mi-e gândul somnambul şi obosit
De nopţile ce s-au ţesut în salbă.

Însingurat ca floarea cea de nalbă
Care în loc stingher a răsărit
Îmi pare că-n destin s-au contopit
A mele gânduri şi cu noaptea albă.

Mă tot întreb de răsări-va soare
Aducător al timpului senin,
Cât va mai fi până atuncea, oare?

Aştept doar în durere sau suspin,
Speranţa zilei tămăduitoare
Ce-alungă noaptea albă şi-al meu chin.

sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maci, flori firave împrăştiate pe un câmp
Urme de sânge lăsate din strămoşi la râu
Sângele din floarea macului curs dîn timp
Suflet cu sudoarea scotea pâinea de grâu

catren de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâneţe

A-nflorit salcâmul mai tarziu,
Muguri au plesnit cu viers de liră,
Noaptea, timpul ghemul şi-l deşiră,
Bate vânt din penele ce scriu.

Rădăcini se-nfig cu sete-n sol,
Ramuri săgetează nalta boltă
Florile-ntr-o horă dezinvoltă
Cad sinucigaşe către sol

Picuri cad din ceruri suspinând,
Lacrimi pentru clipele pierdute,
Ploaia vine tainic să sărute,
Floarea sa mai albă ca oricând.

Numărând petalele ce cad,
Văd că-n orice floare care pică,
Se ascunde-un zbor târziu, de clipă,
Răscolindu-mi sufletul nomad.

Cad petale din salcâm mereu,
Aburi albi învăluie suflarea,
Din înalt coboară înserarea...
E bătrîn salcâmul... poate-s eu?

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai tandru ca floarea de salcâm

Poate
nu
m-ai fi
înnebunit

De
n-aş fi
fost

Nebun
de
dragoste

Urâto

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (15 mai 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crinul

Ce parfum îmbătător are floarea cea frumoasă,
Care creşte în pridvor şi vrea să fie de cineva culeasă.
De un om cu inimă bună şi suflet blând,
Ca să împletească din ea cunună, ca s-o poarte când e ploaie şi când e vânt.

E floarea crinului albă ca luna de pe cer,
E floarea destinului plină de splendoare şi mister.
Ce miros îmbătător ai tu, floare de Dumnezeu aleasă,
Ca să răspândeşti în jurul tău dragoste, amor şi să faci viaţa mai frumoasă.

poezie de Vladimir Potlog (15 iunie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare de salcâm

Parfumul florii de salcâm
Purtat de vântul dimineţii,
Trimis pe-al raiului tărâm
Se-nvăluie în mreaja vieţii.

Mâhnirea n-o mai simt nicicum,
Mi-a alungat umbra tristeţii
Parfumul florii de salcâm
Purtat de vântul dimineţii.

Dulcea mireasmă-a frumuseţii
Se-mprăştie pe-ntregul drum,
În spini se pun speranţe-acum,
Se pierde-n marginea uliţii
Parfumul florii de salcâm.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul florii de salcâm

Parfumul florii de salcâm
Purtat de vântul dimineţii,
Trimis pe-al raiului tărâm
Se-nvăluie în mreaja vieţii.

Mâhnirea n-o mai simt nicicum,
Mi-a alungat urma tristeţii
Parfumul florii de salcâm
Purtat de vântul dimineţii.

Dulcea mireasmă-a frumuseţii
Se-mprăştie pe-ntregul drum,
În spini se pun speranţe-acum,
Se pierde-n marginea uliţii
Parfumul florii de salcâm.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abator

Albise totul! Caii albi mestecau iarbă albă
fluturi albi devorau varză albă
călăii albi sugrumau flori albe
cireşe albe, moarte albă, pământ alb
marea albă...
Curcubeul
alb
spre alb
spre foarte alb...
Cineva de un dinte alb şi-a muşcat buza albă.
Şi-a curs un copil roşu
cu un strigăt roşu.
Şi Dumnezeu era incolor
incolor
iar greierii roz vindeau culori
pe sub mânâ
în spate la abator.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecută-n ani

Trecută sunt prin vreme, trecută sunt in ani.
Iubesc floarea de tei si floarea de castani...
Aminte imi aduc de gara mică-n munţi,
De spicele din lanuri, de paşii mei desculţi.

Intunecată-i zarea cu iz bacovian...
Iubesc pe Minulescu "" bazar sentimental""

Şi mult aş vrea să cred că voi rămâne-n timp,
O perlă albă mică, desprinsă din nisip,
La malul unde marea vuieşte ne-ntrerupt
Si valurile spală al lumii inceput...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!