Prea mulţi suntem numai într-un înăuntrul nostru şi prea puţin şi-n a altora... Puţini plâng pentru toţi... şi prea mulţi numai pentru ei... altfel am fi cu toţii în aceiaşi direcţie... sau la un loc... de aceea singurătatea ne pare a fi reală numai în camerele sufletului... Niciodată "rămâne aşa" şi "este" nu-i întregit... cu ce poate fi!

Viorel Muha (mai 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată îndeajuns

nu suntem niciodată prea copii
ca să putem iubi
nici prea în vârstă ca să nu avem întotdeauna
ceva nou de învăţat
nu suntem niciodată îndeajuns de curaţi
ca să îi judecăm pe ceilalţi
şi nici prea mizerabili încât să nu îi putem ierta
nu suntem niciodată prea săraci
pentru a ne îmbogăţi cu un zâmbet
nici prea bogaţi pentru ca veşnicia să nu ne tenteze
nu suntem niciodată îndeajuns de credincioşi
pentru a-l vedea pe Dumnezeu cu ochii sufletului
şi nici prea atei pentru a ne susţine convingerile false
nu suntem niciodată îndeajuns de tari
ca să putem învinge moartea
şi nici prea slabi de înger pentru a putea fi fericiţi
nu suntem niciodată îndeajuns de falşi
ca să putem mima răceala unei pietre
şi niciodată îndeajuns de sinceri
să fim transparenţi!

poezie de Gabriel Petru Băeţan
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lunile pe care le-am petrecut în Himalaya, într-un bungalow dintre Almora şi Ranikhet sunt prea triste şi prea senine pentru a le putea povesti, ca o urmare nefirească la dragostea şi despărţirea mea de Maitreyi. Am ajuns aici după ce am fugit rând pe rând din Delhi, Simla, Naini-Tal, unde întâlneam prea mulţi oameni şi mai ales prea mulţi albi. Mă temeam de oameni pentru că trebuia să le răspund la salut, să vorbesc lucruri fără nici o importanţă, să-mi pierd timpul, şi, astfel nu puteam rămâne atât de singur pe cât voiam eu. Singurătatea îmi era acum şi mângâiere şi hrană. Puţini moderni, cred, au cunoscut o solitudine mai aspră şi mai deznădăjduită ca mine. Din octombrie până în februarie n-am văzut decât un sigur om: pe paznicul bungalowului. Numai el putea intra în camera mea de lemn, numai cu el vorbeam o dată sau de două ori pe zi, când îmi aducea mâncarea, sau îmi schimba urciorul cu apă. Petreceam tot timpul în pădure, căci vecinătăţile Almorei cuprind cele mai frumoase păduri de pin pe care le are Himalaya şi le cutreieram în lung şi în lat, reluând necontenit acelaşi film interior al dragostei mele cu Maitreyi...

Mircea Eliade în Maitreyi (1933)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deconspirare

prea repede iubim
(poate numai noi poeţii)
prea repede înşelăm
(femeia bărbatul cuvântul)
prea repede abandonăm
(când ne resping pe noi poeţii)
prea repede trecem
(toţi)
în spatele geamului
prea repede trece fiecare pas al nostru
(de fapt un pas pe gheaţă)
prea repede punem talpile
(feminine şi masculine)
pe geam.

pentru cei fără patine
lovitura este şi mai puternică

poezie de Jolanta Szymska-Wiercioch, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Ana Năgăra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omenii sunt prin multe diferiţi între ei. Unii nu gândesc de loc, alţii numai prin trecut, alţii numai prin prezent, alţii numai pentru viitor, dar foarte puţini pentru toate la un loc! A trăi gândind pentru toate, înseamnă că vom avea şansa să-i trezim pe unii, să reconstruim trecutul, ceea ce va îmbunătăţi şi consolida prezentul pentru a construi viitorul, fără a mai repeta greşelile trecutului.

Viorel Muha (noiembrie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întunericul lumii

suntem prea bătrâni pentru ca să mai fim tineri
suntem prea tineri ca să mai ajungem bătrâni
ghearele lumii ne prind şi ne muşcă viaţa
cu gura hulpavă
de noi

suntem singuri, fiecare cu el într-un gol imens
ne prăbuşim în infinitul din noi
caută-mă şi vreau cu toţii să ne regăsim
chiar dacă suntem orbi, în întunericul lumii

poezie de Viorel Muha (martie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Folosesc mereu termenul "dascăl", şi nu "profesor", pentru că mi se pare că "dascăl" este mai potrivit, în limba română. Descrie mai bine ce trebuie să facă cineva care a îmbrăţişat această profesie, şi anume să transmit valori şi cunoştinţe către generaţia tânără. Termenul de "profesor" este cam devalorizat. Prea mulţi profesori şi prea puţini dascăli! Prea multe persoane au reuşit să obţină prea multe titluri, cu prea puţină muncă.

Klaus Iohannis în Pas cu pas (2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem prea mulţi dintre cei prea puţini.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colinda pe loc

Niciodată nu putem greşi prea mult
din pricina propriilor noştri ochi care văd aceasta.
Şi nici minţi nu putem prea mult să minţim
din pricina spaimei de-a rămâne noi înşine surzi.

Nici prea mult nu putem să trăim
şi nici prea frumos nu putem să trăim.
Altfel am putea să ne dezamăgim strămoşii.
Altfel am putea să ratăm şansa de a se naşte
cei care nu s-au născut.

Ne putem bucura numai atunci când nu ne vede nimeni,
Când nu ne vedem nici măcar noi înşine.
Nu, noi nu ne mulţumim cu puţin,
dar ştim că mai mult nu ni se cuvine.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezamăgirea de ieri poate deveni astăzi o încântare. Niciodată nu e prea târziu! Niciodată nu e prea târziu să visaţi, să învaţaţi sau să vă schimbaţi. Prea mulţi oameni fabrică scuze pentru a nu-şi atinge scopurile. E adevărat că nu puteţi să opriţi timpul sau să-l daţi înapoi, dar puteţi să visaţi, să vă stabiliţi scopuri pozitive şi să vă folosiţi darurile unice.

citat din Zig Ziglar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Introspecţia este o disecţie rafinată a sufletului şi eului nostru, numai că nu toţi au curajul să mergă până la capăt.

Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasă

frumoasă şi albă
(numai albele sunt foarte frumoase)
treci peste mine
fluturând
câteva degete fărâmicioase
(numai albele se frâng şi se plâng)
iar până la oase la
oase eu sincer voi mângâia la
crimi cu spaimă deosebită
orgasmele tale, ah, prea
puţin sexuale, puţin
prea lichide

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea multe străzi schimbăm în viaţă, prea facil dăm numere la casele sufletelor în care-am dat bineţe, prea simplu pare că traversăm pe alt trotuar şi prea puţini rămân în inima noastră. Şi totuşi, greşind ne demonstrăm că suntem... 'prea' oameni!

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua mamei

Dacă florile din lume,
Pentru mame ar înflori,
Ar fi asta prea puţin,
Sa le poată răsplăti...

Dacă stelele pe cer
Şi ar aprinde Luminiţa,
Numai pentru ele anume,
Asta ar fi prea puţin,
S -arătăm recunoştinţa...

Daca razele de soare,
As putea sa le răpesc
Şi să vin cu braţul plin,
Mamei, să le dăruiesc,
Şi -atunci ar fi prea puţin...

poezie de Titina Nică Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recviem

S-a dus dracului ţara toată,
Nici nu trăim, nici nu murim,
E-o criză clar de libertate,
Şi mult prea mult, e prea puţin.

Prea mulţi golani, prea puţini oameni,
Azi şi nimicul este prea,
Nu mai vine nimeni cu ziua
Şi nu se mai bea secărea.

Se duce patria de râpă,
Iar noi suntem şi proşti şi orbi,
Prea laşi să încropim vreo trupă,
Pe trădători să-i dăm la corbi.

Se duce patria cu totul
Şi noi privim ca pe la nunţi,
Fantome-n hora tricoloră,
De zimbri coborâţi din munţi.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubim la fel

Ne naştem toţi, cu toţi ne ducem,
Trăim o viaţă... cum putem
Ne bucurăm, cu toţii plângem,
Dar bine ştim, lacrimi nu vrem,

Cu toţi avem copilărie
Poate uşoară sau mai grea
Ce zboară mult prea timpurie
Şi ne trezim adulţi în ea

Avem, mulţi dintre noi, regrete
Că n-am avut sau n-am făcut
La fel avem ceva secrete
Ce mai ascundem din trecut

Atât de diferiţi ne pare
Că poate suntem între noi
Unii sunt cer, alţii sunt mare,
Unii-s cinstiţi, alţii-s vulpoi,

Avem comun un singur lucru
Deşi ne pare că-i altfel
Un suflet ce-i divin şi sacru
Cu care toţi iubim la fel

poezie de Adi Conţu (25 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru că e prea obositor să avem prea mulţi prieteni, ar trebui să ne străduim să nu avem prea mulţi duşmani.

citat celebru din Seneca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea...

Prea-ntuneric, prea lumină,
Prea curată, prea sordidă,
Prea domoală, prea rapidă,
Prea codalbă, prea... hermină!

Prea înaltă şi prea scundă,
Prea tăcută, prea vocală,
Mult prea fină, prea imundă,
Prea proverb şi prea... zicală.

Prea dulce şi prea amară,
Prea calmă şi prea nervoasă,
Prea de râs şi prea şucară,
Prea tristă şi prea... haioasă!

Prea stinsă şi prea aprinsă,
Prea confuză, prea lucidă,
Prea sumbră şi prea distinsă,
Prea plouată, prea... aridă!

Prea şuie şi prea frumoasă,
Prea pe dungă, prea pe lat,
Prea departe, prea acasă,
Prea Arghezi, prea... Pillat!

Mândro, doru-mi să te poarte,
Prea curând sau prea târziu,
Când prea prea, când foarte foarte,
Când prin Rai, când prin... Pustiu!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tragere la sorţi

Şi simt că a pleca e prea devreme
Iar a mă transforma e prea târziu,
Constat prea multă iarnă în poeme
Şi ghiocei puţini în tot ce scriu,

Dar cum... când pentru bine dăm cu zarul
Şi tragem pentru dragoste la sorţi?
Am dărâmat iubirilor altarul
Şi-al urii chip l-am încrustat pe porţi.

Îmi pare existenţa o cocotă
Ce ne înşeală-n fiece apus,
Plătim cu-a lacrimei din ochi bancnotă
Iar zâmbetul e socotit intrus,

Se-aprind (din întâmplare?) catedrale,
Se trage în rafale-n zi de paşti,
Miroase omenirea a fecale
Încât îţi este greaţă să te naşti.

O gaşcă de nebuni ţin frâu-n mână,
Ceilalţi, cei mulţi sunt doar actori ori slugi,
E teama peste toţi şi tot stăpână
Şi-ai vrea, dar nu ai unde să mai fugi.

O singură alternativă este
Şi totuşi... ni se pare prea banal:
IUBIREA... Nu, iubirea nu-i poveste,
E lucrul cel mai nobil şi real.

Şi simt că a pleca e prea devreme
Şi disperat mai bat la-nchise porţi...
Mă-nchid precum un schimnic în poeme
Şi plâng... Şi pentru mâine trag la sorţi...

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce suntem atât de singuri? De ce trebuie să fim atât de singuri? Suntem atât de mulţi oameni pe lumea asta, toţi avem nevoie de altcineva şi totuşi ne izolăm. Pentru ce? Oare Pământul se roteşte numai pentru a ne alimenta singurătatea?

Haruki Murakami în Iubita mea, Sputnik (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spuneţi-mi!

am început să scriu pe trupul meu
zilele
peniţa vieţii mă zgârâie cu strada dezbrăcată
cerneala este praful din colţul întunericului
unde strigă o fată violată
altundeva la un bloc, o manea zbiară
cuvinte înjurate şi bătute
tramvaiul nu mai are 50 de ani, dar
duce oameni prea bătrâni
suferim
multe etaje cu prea multă foame
duc un etaj cu prea mulţi bani
o iubire este pierdută pentru că-i lipseşte
o îngheţată care nu-i în buzunarul gol
trebuie să fug de-o viaţă dată de voi, sperietoare
mă uit la degete şi-mi număr direcţiile
poate voi începe o nouă zi
nu trebuie să fiu nudist sau nudistă pentru o para chioară
nu sacrificăm tot!
spuneţi-mi că nu sunteţi decât o distorsiune de timp
trecătoare

poezie de Viorel Muha (iunie 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!