Doi copii

Doi copii s-au dus de mâna
Colindând o saptamâna
Dupa scoici, dupa ghioace.

tristih de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi copii s-au dus

Doi copii s-au dus de mână
Colindând o săptămână
După scoici, după ghioace.

Vrând cum marea să se joace,
Ea, pierdută-n hora ei,
Nu s-a prins la rând cu ei.
Aţâţată să-şi destrame
Păturile de năframe.

Se dezbracă şi se-mbracă,
Singură ca să se placă,
Fermecată să se scalde
În sidefuri şi zmaralde.

Nu ştiu ce le-a căşunat
Pe la ceasul înnoptat,
Că pe un drumeac stingher
S-au pierdut, intrând în cer...

poezie celebră de Tudor Arghezi din Ciclul HORE (1939)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confesiunea zeului zburător

Înainte nu a fost absolut nimic
Deodata nimicul a adormit
si a început sa viseze.
Astfel s-a nascut cifra zero.
Nimicul a visat cifra zero.
Cifra a adormit si a visat:
cifra unu.
Cifra unu a adormit si a visat
iarba si capre.
Iarba visând visul caprei
a nascut un copil, doi copii,
trei copii, patru copii...
copii au mâncat iarba
si au crescut
Dupa aceea au mâncat si capra
si s-au facut mari.

Dupa aceea primul copil mare
l-a mâncat pe al doilea
al treilea copil mare
l-a mâncat pe al patrulea.
Dupa aceea primul copil mare
l-a mâncat pe al treilea copil mare.
Apoi
primul copil mare a ramas singur.
El a zis:

Al treilea copil mare
l-a mâncat pe al patrulea
Dupa aceea primul copil mare
l-a mâncat pe al treilea copil mare
Apoi,
primul copil mare a ramas singur
El a zis:
"eu ma trag din nimic
din nimicul cel care a adormit,
cel care a adormit si a visat
cifra zero"
Zicând acestea
a început sa se închine cifrei zero.
Apoi, dupa un timp,
de foame si-a mâncat
un picior.
Apoi si-a mâncat celalalt picior.
Dupa un timp si-a mâncat
mâna dreapta
apoi si-a mâncat mâna stânga.
La urma si-a mâncat
propria limba.

Dupa acestea nu a mai fost absolut nimic.
- De unde stii legenda asta
ma întreaba îngerul,
de unde o stii daca dupa aceea
nu a mai fost absolut nimic?
- Nici n-o stiu, i-am raspuns
nici macar n-o stiu
- Daca n-o stii, îmi zise îngerul
atunci, atunci de ce o spui?
- Nici n-o spus, i-am spus,
nici macar n-o spun.

poezie clasică de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi oferim mancare pe care clientii o adora, zi dupa zi dupa zi. Oamenii, pur si simplu, isi doresc mai multa mancare.

citat din Ray Kroc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Tudor Arghezi

Buchetul rimelor ce dai
Au o puternică savoare,
Dar titlul "Flori de putregai"
Arghezi, cred că nu-i cuminte,
Nu vezi că prea aduce-aminte
C-ai stat odată la răcoare?

hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec (8)

Dintre pietrele lungi pe care le-ating
cu mana,
privirea ta suna cel mai indepartat.
Acum ti-o marginesc treptele albe,
acum ti-o sfarseste luna
pe care joaca aschiile soarelui cufundat

Surasul tau, cu colturi abia arcuite
deasupra-ntinderilor ovale de nisip,
si dupa mine va fi, si dupa oasele mele albite,
si dupa chipul tau, fara chip

Mai ingenunchi si scurg nisipul dintr-o palma
intr-alta,
ca-ntr-o clepsidra rasturnata aerian,
in timp ce scara cu trepte albe, inalta,
si-a risipit si treptele pe care le urcam.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renunţare

Când... aproape-mi reglasem
pasul,
dupa cel de dinaintea mea,
respiraţia,
în ani întregi de încercări,
bătăile inimii,
dupa fiecare salt in neprevăzut,
credinţele,
fără să pun prea multe întrebări,
aşteptările,
dând crezare cuvintelor,
limitele,
necunoscându-mă...

Am realizat cât am greşit!

E timpul
să renunţ la toate
şi să-mi las zilele,
să curgă
în bătaia vântului.

poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste

Sufletul tau functioneaza cu lemne,
Iar al meu cu electricitate.
Dragostea ta umple cerul de fum,
aA mea e din flacari curate.
Totusi vom mai merge impreuna
O buna bucata de pamant,
O buna bucata de cer,
O buna bucata de luna.
Vom fi fericiti pentru iarba
Si pentru lac,
Vom slavi drumul drept cu cate-o gura
Si vom tine un moment de reculegere
Pentru fiecare cotitura.
Ne vom lua dupa umbra mea
Care merge inainte.
Ne vom lua dupa primul gand,
Ne vom lua dupa doua-trei cuvinte.
Pana ne va iesi in cale
Sfanta Vineri
Sa ne spuna printre altele
Ca nu mai suntem tineri,
Si ca ea n-o sa ne mai dea de-acum
Nici electricitatea pentru flacara,
Nici lemne pentru fum.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Paşti

La toate lucarnele şi balcoanele
Au scos din cer îngerii icoanele
Şi-au aprins pe scări
Candele şi lumânări.

Oraşele de sus, în sărbătoare,
Au întins velinţe şi covoare,
Şi ard în potire
Mireasmă subţire.

Şi din toate ferestrele odată,
Mii şi sute de mii,
Heruvimii fac cu mâna bucălată
La somnoroşii copii.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miţu: Iar ni s-au înecat corăbiile cu pisici...
Baruţu (vexat): Jice că iah ni s-au înecat cohăbiile cu pişici.

replici celebre din povestirea Crâmpei dramatic de Tudor Arghezi (1958)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zi de zi

Regeneram ura si ingropam iubire,
Suferim taceri si vrem sa zburam
Avansam in nestire, dar nu progresam,
Cumparam sentimente la pret redus,
Si nu mai vindem lacrimi pe-un apus

Vino dupa mine sa invingem uitarea,
Ajuta-ma sa desenez iubirea,
Ia o scoica si daruieste-i marea,
Ia o raza si da-i implinirea...

Recunosc ca imi lipsesti,
Si stiu ca ai sa vii,
Nu, nu am sa plang
Tot aici voi fi,
Zi de zi.... zi de zi....

Vino dupa mine sa invingem uitarea,
Ajuta-ma sa desenez iubirea,
Ia o frunza si da-i alinarea,
Ia o floare si da-i fericirea...

Mi-ai zdrobit inima si cand merg,
Cioburile fac un zgomot ciudat,
Uneori cred ca mi-e dor de tine,
Uneori ca te-am uitat...

Vino dupa mine sa invingem uitarea,
Ajuta-ma sa desenez iubirea,
Ia un vers si da-i chemarea,
Ia o lacrima si da-i amintirea...

poezie de Adrian Nita
Adăugat de Adrian Nita
Comentează! | Votează! | Copiază!

La grădiniţă

Flori de gheata la geam
Crosetate atent
Foc in soba arzand
Incalzind aparent

Zambete de copii
Trecatoare averi
Oameni mari suspinand
Dupa focul de ieri

Amintiri din trecut
Care taie pe-ascuns
Intrebari prea tarzii
Care nu au raspuns

Vuiete din viitor
Cu ecouri prea tari
Cantece care fac
Din copii oameni mari

poezie de Gabriel Cîndea
Adăugat de Gabriel Cîndea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa

Ochii tăi s-au pus pe slove şi cuvinte
Ca nişte albine albastre, însetate de mirodeniile sfinte...

distih de Tudor Arghezi din poezia Mireasa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima noapte

Primul sarut l-am descoperit alaturi de tine
Primul zambet tu mi l-ai oferit
Prima strangere calda de mana de la tine o am
Prima bucurie tot tu ai adus-o in viata mea
Primul Craciun cu tine.. de neuitat
Primul dans impreuna haios dar romantic
Prima fata din casa mea esi tu si esti singura
Prima noapte de amor langa tine
Prima speranta-n viitor mi-ai dat
Primul semn de-ncredere cu tine l-am aflat
Prima indoiala rece m-a lasat
Prima-nselaciune cu un gust sarat
Prima iertare cu un gand curat
Prima renastere a iubirii de neuitat
Prima noapte cand m-am imbatat
Prima noapte cand nu m-ai ascultat
Prima noapte dupa renastere cad iarasi am aflat
Prima noapte.. din nou m-ai inselat
Prima zi dupa noapte.. doamne cu ce baiat
Prima zi dupa noapte.. prietenul meu mi te-a furat
Prima zi dupa noapte.. iarasi ne-am certat
Prima zi de tristete ca noi ne-am despartit
Prima zi de tristete tu lui te-ai daruit.. inchipuit
Prima zi de tristete tu rece ma lasi iar
Prima zi de tristete cu lacrimi si amar
Prima mea iubire ma-ndreapta la pahar
Prima mea lupta.. pe care-o duc cu greu
Prima victorie... si in sufletul meu
Prima amintire cu care as muri
Ultima noapte cand eu voi mai iubi.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetica

Ce duh ai şi ce putere.
Să-mpleteşti ceara cu miere,
De la floarea din gradină,
Ostenită de albină?
Tu aduni de pe meleaguri,
Pentru stupi şi pentru faguri,
Pulberi, roua, stropi şi leacuri,
Poate că de mii de veacuri.
Ca din lână, ca din ace,
Ţesi reţeaua de ghioace,
De celule-n care pui
Mierea dulce şi un pui.
Scule, numere, cântare
Au pus la măsurătoare
Ca-ncăperea cea mai mare
În găoacea cea mai mică
E ghiocul tău, fetică
Eşti, pe lumea de subt cer,
Cel mai mare inginer.
Pe-ntuneric, făr' să ştii,
Ai făcut bijuterii
Şi minuni în toată clipa
Cu musteaţa şi aripa.
Şi, cum ştii, muncind, să taci,
Nu te lauzi cu ce faci.

poezie celebră de Tudor Arghezi din Prisaca (1954)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dupa vorbă cunoşti pe om.

proverbe italiene
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alergând după umbre

Treceam în fugă pe lângă vânătorii de tei,
Strada curgea invadată de flori şi de vară,
Trăiam sentimentul unui loc comun sau al unui deja-vu.
Auzeam cum sunt striviţi de trecători trandafirii tăiaţi de pe bulevarde,
înainte de a fi puşi în coşurile grădinarilor.
Se ghemuia în mine cântecul de lebădă al castanului uriaş
prăbuşit pe strada unde primarul hotărâse că oamenii sunt mai importanţi decât visele vegetale.
Mă luptam cu toată hipersenzitivitatea mea,
"o să se-ntâmple, se va-ntâmpla, se-ntâmplă"...
Atâtea premoniţii şi gânduri, când,
Umbra mea a răsărit din pământ mai înaltă ca mine,
Mergea înaintea mea şi-am inceput să alerg, să alerg, să alerg...
Dar numai în minte (devenisem deja adult!)
Ştiam că palma dreaptă n-o să poată acoperi la infinit
Sângele deşirat din cusătura de unde tu mi-ai smuls umbra.
Apoi mi-am dat seama că n-o s-o ajung,
Pentru că umbra mea nu are nume s-o pot striga.
Şi-atunci am oprit vara în loc, am ridicat mâna,
Pe strada tot mai frumoasă sângele s-a-mprăştiat dezvrăjit...
Numai batrâna care fura tei mă stropea cu privirea albastră,
Şi, îndesându-mi flori în răni, repeta:

"Nimeni nu moare alergând dupa umbre...
Nimeni nu moare alergând dupa umbre...
Nimeni nu moare alergând dupa umbre..."

poezie de Elena Albu
Adăugat de Olga Bocioaca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dupa ploaie şi furtună vine vremea bună.

zicale româneşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valoarea oamenilor se masoara dupa greutatile biruite de ei.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Tatiana M.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dupa cunoastere urmeaza valorificarea.

Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea de ciocolata

Fetita bezmetica,
se opreste putin
pe strada
Alarma!
Aleea devine
Norisor de Ciocolata
Nelinistile scapara
din cutia gandului
din mantia somnului
oare visez?
Cuvinte inghetate
ce mor pre-matur nevorbite
uitate de timp si uimite
Pretutindeni se naste
un joc de vals nebun
cand norii danseaza.
Roti de cacao si vanilie plutind
Spume de lapte clocotind
in vasul imens al cerului
Sunt zeci de ochi
ce se preling a rom
Alune cu chip de om
si fructe de padure.
De dupa coltul
Norisorului de Puf
Apare vacuta Milka ca o zeita
pana pe dupa blocuri
O clipa, doua, trei..
A ramas aerul gol
si ciocolata

poezie de Iulia Andreea Tala
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!