Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mintea de pe urmă...

Vă rog, iertați bădărănia mea de moldovean

Din stânga Prutului, și fără educație aleasă.

Credeam c-aici, în dreapta, măcar aer am...

Dar nu, eu nici aici nu sunt în Țara mea, acasă.

În stânga Prutului eu ma sufoc de izul rusofon,

Iar dreapta îmi impută lipsa de cultură.

Chiar n-ai tu, Țară, pentru mine un șopron,

Ce m-ar adăposti de friguri și de ură?!

Chiar nu găsești tu, Țară, pentru mine-un vad,

Să-l trec nestingerit, nedezbrăcat la vamă?

Chiar totul e aici, privatizat,

Și ție ți-a rămas doar numele de Mamă?!

Chiar n-ai o tablă ca să-ți scriu un vers,

De unde-s, ce-i cu mine, ce mă doare?

Dar poate, cineva din Univers,

Prin mine ți-a transmis mesaj de sărbătoare...

Penibil, nimerit pe site particular,

În loc să-mi cer de la stăpân iertare,

Jignesc întreaga Românie cu un vers murdar,

Cu iz politic, în ajun de sărbătoare?!

Desigur frații mei dispun pe drept

De drept nestingherit să mă arunce-afară

Desigur nu mai pot cădea eu fraților la piept

Căci n-are moldoveanul loc în Țară

Și, cam demultișor, la Cotroceni

S-a pus pe noi o cruce mare, groasă.

De aia fratii mei când vad basarabeni,

Vomită pân' și propria angoasă...

PS... dacă poetul este limitat

La ce se poate și ce nu se poate...

Și dacă Țara-i scoasă la mezat...

Și dacă la mezat e scoasă libertatea..

poezie de (10 aprilie 2011)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Țara mea!...

Țara mea de mine scrisă
Și de tine și de alții,
Nu a fost deloc omisă
Și în sila și cu-ovații;
Țara mea cu bune, rele,
Ea rămâne țara mea,
Cu cârmacii e mai "grele"
Și cu "boala" de manea!...
Țara mea este chiar miezul
Europei erudite,
Am lăsat în spate crezul
Manualelor prostite...
Țara mea este o artă
Iar eu, arta o iubesc,
Nu duc la alții-n poartă
Pentru-o pâine cerșesc;
Țara mea e lăudată
Și în stânga și în dreapta,
Dar nu se mai vede-odată
dea mâna și cu fapta...
Toată lumea vrea schimbare
le fie bine iară,
Dar cine să o facă oare
Dacă nu uniți ca țară!...
Eu, de-acu vă las în pace,
Nu vreau vă plictisesc,
Țara mea în mine zace
D'acia... eu o trăiesc!...

poezie de (18 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Povestea scribului începător

Mă întreb în sinea mea de ce poeții tac
De ce a fost
vin
Să scriu
Chiar nevoind în sinea mea s-o fac
Dar undeva acolo sus s-a hotărât
fiu poet
Și nu doar surd, și nu doar bâlbâit
Și restul zilelor lăsate pentru-acest pământ
fie chin
fie vers
fie cânt
fie numai adevărul pur
Șoptit în albăstrimea cerului de guri

Mă întreb în sinea mea de ce poeții tac
Când țara este scoasă la mezat
De ce citesc în ochii lor -
În loc de adevăr
Ceva ce strigă numai pentru cer
Când eu aș vrea ca ei strige pentru noi
În ochii lor citesc
sunt flămânzi
sunt desculți
Și goi
Pentru tăcerea lor ei stiu că vor primi
Arginți strălucitori
Arginți furați
Arginți din pătimiri

Mă întreb în sinea mea de ce poeții tac
Și nicidecu nu-i pot
Veni răspunsului de hac
Răspunsului scuipat
De guri de scriitori
În ochii triști
A celor din popor-
-Sperăm oricum, că va veni o zi
Când treizeci trei de-arginți tăcuți
Spălați
Îi vom primi
Fiind un scrib incepător
Și nu judecător
Închei aici povestea mea -
Povestea lor

poezie de (22 mai 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Setea

stă cineva și-nghite sec
din setea mea
mai sorb din ape de Borsec
mai scriu ceva

mai scriu de dor nepământesc
de Anunnaki
mai scriunu te mai iubesc
deși se poate

și c-ași veni și azi la tine
deși-i târziu
printre decenii și destine
doar pot să-ți scriu

chiar dacă cineva iar stă
și toate trec
tu știi o sete-n ce constă
și-n ce un sec..

poezie de (15 noiembrie 2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uneori iubita mea

Am să-ți mai scriu din când în când
Să nu te superi, doar în gând
Doar despre cum ne-am cunoscut
Despre imagini ce-au trecut

Sunt clipe ce-au părut un vis
Sunt amintiri de care-am scris
Ai apărut în viața mea ca din senin
Nu -ntreba de ce tu ești al meu destin

Aș vrea știu ce îți dorești
ne vedem doar să vorbim
De întâmplări ce le-am trăit ne amintim
Sau vrei să-mi spui că iubești

Stau și mă gândesc dacă e vis sau realitate
Atunci când tare inima îmi bate
Când totul se petrece cu multă voluptate
Cred că trăim o altă realitate

Iar uneori când mă mai bănuiești
Din nu știu ce motive
Că viața ce cu mine o trăiești
Ar îmbrăca și forme mai fictive

Nu vreau fi un martor trist
În fața unui acatist
Ce-l dau în mod eufemist
În jurământul meu pe Crist

Vezi tu iubita mea
Atât de dor îmi e de tine
Și nu mă pot doar lamenta
Te vreau aici, chiar lângă mine

În clipele când te tot strig
De disperare și de frig
Chiar dacă este vară-afară
Trăiesc în lipsa ta, o vreme glaciară

Mai ține-mă în brațe strâns
Te rog nu mă lăsa în plâns
De mine să întrebi cândva
Când îți faci timp sau poate,
Uneori iubita mea

poezie de din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Hermann Hesse

Tot astfel a trebuit gândesc și despre părinții mei. Ei spun că eu sunt copilul lor și că aș fi ca ei. Dar chiar dacă trebuie îi iubesc sunt pentru ei un om străin pe care nu-l pot înțelege. Și ceea ce este esențial la mine și poate fi tocmai esența sufletului meu, ei consideră că e neimportant și atribuie acest ceva tinereții sau toanelor mele. Și cu toate acestea țin la mine și mi-ar face cu dragă inimă tot binele din lume. Un tată îi poate da copilului său nasul și ochii și chiar și mintea drept moștenire, dar nu și sufletul. Acesta e nou odată cu fiecare om

în Knulp
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Voce: Michelle Rosenberg
cumpărăturiCartea "Jocul cu margele de sticla" de Hermann Hesse este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -42.00- 20.99 lei.
Doina Bonescu

Dramaturgul și poeta

Un dramaturg cu pasul rar
Se-ntreabă: Câte piese am?
Din ele câte au succes
Și câte fără înțeles...?

Oricum, rămân apreciat
Și deseori aplaudat,
Infatuat nu pot a spune
Față de cei fără de nume

Privi spre mine la un vers
- Tu te cam plimbi prin univers.
- Adevărat, și Terra-i stea
În univers pe undeva.

- Tu nu ai înțeles deloc...
Vrei te laud chiar pe loc?
- Nu... nici gând, maestre,
Eu iau viața așa cum este.

Și dacă mă gândesc un pic,
Pot să mă supăr din nimic?
Apocalipsa de-o să fie,
Desigur nu e poezie....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubitei

chiar dacă printre mii și mii te-am căutat
și te-am găsit
iar tu iubire mi-ai jurat
și te-am crezut, fiind lulea îndrăgostit
oricum, închid în sinea mea netălmăcit
închid așa, în sinea mea și tac
dar nu pentrueu te cred
sau că-i adevărat
ci pentru că iubesc și sunt bărbat
sunt robul sentimentului ciudat -
iubirii astea scoase la mezat
în lumea asta plină de veniți și de plecați
mai buni ca mine și mai talentați
mai tineri, mai perfecți, mai degajați
mai îndrazneți și mai sofisticați
într-un cuvânt mai - mail-am uitat...
- și încă una, înca vreau ca tu să știi
- când vei pleca, promite-mi să mai vii
chiar dacă e minciună, tu să-mi scrii
în telefonul meu
plecând, că mai revii....

poezie de (16 iunie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Vreau să iubesc pe frații mei

Vreau iubesc pe frații mei,
cu tot ce am în piept mai sfânt.
Vreau doresc tot ceru-n ei,
dar să-i iubesc așa cum sunt.
Vreau iubesc pe frații mei,
Cu care veșnic voi fi sus.
Văzându-L pe Isus în ei,
-L simt în mine pe Isus.

Vreau deopotrivă adun,
și rodu-ntreg și spicul frânt.
Căci și Isus vrea mai bun,
dar iubește-așa cum sunt.

Când frații mei au răni ce dor,
să-mi fie brațul mai sfios,
să nu apăs în rana lor,
căci nu eu vindec, ci Cristos.

Noi prin Isus am fost iertați,
ca să iertăm și noi oricui.
Dar dacă nu iubim pe frați
n-avem în noi iertarea Lui.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Hai să trăim în pace

Fraților hai trăim ca frații.
Chiar de nu vorbim aceeași limbă.
Căci părinții ne sunt carpații
Și vatra țara noastră sfântă.

Trăim pe o palmă de pământ.
Ne -am născut toți într-o țară mică.
Hai să o iubim
Și de nimeni să nu avem frică.

Căci frica naște ură,
Hai să nu ne mai dușmănim.
Chiar de nu avem aceeași cultură
Uniți toți trebuie trăim!

Fraților hai trăim în pace,
Chiar de nu suntem de același sânge.
Căci ca o mamă bună țara noastră
Pe toți la pieptul ei cu drag ne strânge.

poezie de (19 iulie 2020)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Marșul unirii

(Versuri închinate memoriei lui Constantin Osoianu, străbunelul meu, unul din Membrii Sfatului Țării, care cu 94 de ani în urmă a semnat alipirea Basarabiei la Țara-Mamă)

Eu mândresc cu-această mare tricoloră
Și cu memoria genetică păstrată.
Mesajul vostru îl aude-ntreg poporul,
Voința națiunii e de VOI întruchipată.

Chiar dacă ne lipsește-un Inculeț,
Înlocuit de patrihoți ca alde Ghimpu,
Oricum, aici e totul Românesc:
Și Dumnezeu și Cerul și Pământul!

Chiar dacă nu ne vrea uniți, la Cotroceni
Și nici la Chișinău, elita asta, lașă,
Suntem români, suntem români – basarabeni,
Ne vrem și noi întorși cumva, acasă!

Și nu mai vrem ne despart-un mal de Prut
Venim cu suflu nou și spusa languroasă.
Suntem români ca-n secolul trecut,
Ca-n primăvara când am revenit acasă.

Și înțelegem că Unirea va veni numai atunci,
Când un cuvânt va fi în stare aprindă gloate,
Când un cuvânt va ridica o Țară din genunchi,
Într-un avânt necruțător, neiertător, sălbatec!!!

Într-un ceva, ce nu prea deslușesc,
Ceva sublim, etern și-n limba mea, natală
Ceva stropit cu sânge românesc,
Amestec crud de sărăcie și comoară.

Ceva ce vine din adânc de vremi,
Și nicidecum în pace nu ne lasă.
O vrere a strămoșilor eterni,
Neînțeleas-atunci și-acum neînțeleasă.

Un crez, care străbate mii de ani,
Un gol în piept, care de mii de ani mă doare,
Un vis netălmăcit, neîmplinit, orfan,
O Phoenix dintr-o zgură arzătoare.

Și, fraților, ce pot sămai spun?
O șansă mai avem, numai Unirea.
Altfel, pieri-va plaiul meu străbun,
Altfel, pieri-va însăși România.

chem, vă strig, vă rog: ieșiți la Prut!
La Pod ieșiți, de flori, de ploi, de gheață.
Să vad-o omenire, cât de mult
Se vrea o națiune iar, acasă...

știți că de ne vom uni într-un avânt,
Dintr-o-ndrăzneață revărsare sufletească,
Strămoșii noștri, se vor bucura-n mormânt,
Și însuși Dumnezeu, va fi de partea noastră.

Îndemnul meu nu-i iluzoriu, e nativ.
Nu-i început de criză psiho – cardiacă!
E crezul meu, e simțul meu intuitiv
UNIRE! ori acum, ori niciodată!

Hai, domnule Băsescu, așteptăm:
- "Basarabeni! Eu vă ordon treceți Prutul!"
Hai, scoate-odată Țara din blestem.
Hai, schimbă paradigma asta crudă!

Hai, folosește, demonstrând, că nu ești fariseu,
Acest moment, ce are loc la interval de-un secol,
Când, pentru România Mare-i chiar și Dumnezeu,
Și jurământul de credință il depune tineretul.

Când putinismul e pierdut și speriat,
Și fără sprijin larg în propria lui țară.
Să n-ai curaj ne ordoni, să n-ai curaj,
De-aicea, de pe Prut, scoți hotarul?!!

Hai, domnule Băsescu, doar ați declarat,
C-aveți o datorie ce de gât vă strânge.
O datorie care trece de la veac la veac,
De neam o datorie și de sânge...

Și dacă nu, ce pot sămai spun
Decât sfârșitul la povestea cea nemuritoare,
- De ce-i dai, Doamne, României-așa de mult,
Și codri, și câmpii și munți și mare?

- Hai, lasă Petre, că nu pot să iau-napoi
Nimic din ce i-am dat, căci nu-i dumnezeiește.
vezi, în schimb, tu, ce conducători,
Vor naște pe meleagurile-aceste!

Prin mila mea, doar Ștefan Voievod
Îi va aduce țării sale, prosperare.
În rest, o vor conduce numai antipozi.
De aia-i dau și codri, și câmpii și munți și mare...

poezie de (12 octombrie 2012)
Adăugat de AnonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Marșul Unirii

(versuri închinate memoriei lui Constantin Osoianu, străbunelul meu, unul din Membrii Sfatului Țării care cu 94 de ani în urmă a semnat alipirea Basarabiei la Țara-Mamă)

Eu mândresc cu-această mare tricoloră
Și cu memoria genetică păstrată.
Mesajul vostru îl aude-ntreg poporul,
Voința națiunii e de VOI întruchipată.

Chiar dacă ne lipsește-un Inculeț,
Înlocuit de patrioți ca alde Ghimpu,
Oricum, aici e totul Românesc:
Și Dumnezeu și Cerul și Pământul!

Chiar dacă nu ne vrea uniți, la Cotroceni
Și nici la Chișinău, elita asta, lașă,
Suntem români, suntem români – basarabeni,
Ne vrem și noi întorși cumva, acasă!

Și nu mai vrem ne despart-un mal de Prut
Venim cu suflu nou și spusa languroasă.
Suntem români ca-n secolul trecut,
Ca-n primăvara când am revenit acasă.

Și înțelegem că Unirea va veni numai atunci,
Când un cuvânt va fi în stare aprindă gloate,
Când un cuvânt va ridica o Țară din genunchi,
Într-un avânt necruțător, neiertător, sălbatec!!!

Într-un ceva, ce nu prea deslușesc,
Ceva sublim, etern și-n limba mea, natală
Ceva stropit cu sânge românesc,
Amestec crud de sărăcie și comoară.

Ceva ce vine din adânc de vremi,
Și nicidecum în pace nu ne lasă.
O vrere a strămoșilor eterni,
Neînțeleas-atunci și-acum neînțeleasă.

Un crez care străbate mii de ani,
Un gol în piept, care de mii de ani mă doare,
Un vis netălmăcit, neîmplinit, orfan,
O Phoenix dintr-o zgură arzătoare.

Și, fraților, ce pot sămai spun?
O șansă mai avem, numai Unirea.
Altfel, pieri-va plaiul meu străbun,
Altfel, pieri-va însăși România.

chem, vă strig, vă rog: ieșiți la Prut!
La Pod ieșiți, de flori, de ploi, de gheață.
Să vad-o omenire, cât de mult
Se vrea o națiune iar, acasă...

știți că de ne vom uni într-un avânt,
Dintr-o-ndrăzneață revărsare sufletească,
Strămoșii noștri, se vor bucura-n mormânt,
Și însuși Dumnezeu, va fi de partea noastră.

Îndemnul meu nu-i iluzoriu, e nativ.
Nu-i început de criză psiho – cardiacă!
E crezul meu, e simțul meu intuitiv
UNIRE! ori acum, ori niciodată!

Hai, domnule Băsescu, așteptăm:
- "Basarabeni! Eu vă ordon treceți Prutul!"
Hai, scoate-odată Țara din blestem.
Hai, schimbă paradigma asta crudă!

Hai, folosește, demonstrând, că nu ești fariseu,
Acest moment, ce are loc la interval de-un secol,
Când, pentru România Mare-i chiar și Dumnezeu,
Și jurământul de credință il depune tineretul.

Când putinismul e pierdut și speriat,
Și fără sprijin larg în propria lui țară.
Să n-ai curaj ne ordoni, să n-ai curaj,
De-aicea, de pe Prut, scoți hotarul?!!

Hai, domnule Băsescu, doar ați declarat,
C-aveți o datorie ce de gât vă strânge.
O datorie care trece de la veac la veac,
De neam o datorie și de sânge...

Și dacă nu, ce pot sămai spun
Decât sfârșitul la povestea cea nemuritoare,
- De ce-i dai, Doamne, României-așa de mult,
Și codri, și câmpii și munți și mare?

- Hai, lasă Petre, că nu pot să iau-napoi
Nimic din ce i-am dat, căci nu-i dumnezeiește.
vezi, în schimb, tu, ce conducători,
Vor naște pe meleagurile-aceste!

Prin mila mea, doar Ștefan Voievod
Îi va aduce țării sale, prosperare.
În rest, o vor conduce numai antipozi.
De aia-i dau și codri, și câmpii și munți și mare...

poezie de (25 martie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îngerul tău

Vorbește cu mine
când te simți
confuz,
pierdut,
obosit.
Știu totul despre tine
și chiar dacă nu crezi în mine,
sunt aici.
Vreau să-mi ceri sprijinul,
ca să-ți pot oferi
tot ce-i mai bun din mine.
Cu cât vorbești mai mult cu mine,
cu atât mai puternică
va deveni legătura noastră.
Trebuie doar să vrei.

poezie de (16 august 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În zi de sărbătoare

Dacă ești bărbat și-ai sânge
Care clocotește-n vine,
Tu nu vezi că țara plânge
Cu sughițuri și suspine?

Când urgia ne lovește
Dinăuntru, din afară,
Nu simți brațul cum zvâcnește
Pentru glie, pentru țară?

Și-au dat viața înaintașii
Pentru-aceste locuri sfinte
Tu de ce să stai ca lașii,
Ei plângă în morminte?

Hai, ridică-te odată,
Chiar în zi de sărbătoare,
Ca vadă lumea toată
Că virtutea ta e mare!

Mândra Țară Românească
Și Moldova și Ardealul
Veșnic o să-ți mulțumească,
Fă-ți din asta idealul.

poezie de (23 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce se-ntampla...

Aud picuri curgand,
Si lume-ncet mergand,
In negru imbracati,
Cu capurile aplecati,

Imi vad a mea mama,
Si nu-mi dau sama,
Ce se-ntampla,
De ce lumea-ncet umbla,

Imi vad neamurile,
Printre ele si surorile,
Si-al meu tata,
Tinand in mana o roata.

Dar eu nu sunt,
Pe cine duce la mormant,
De ce lumea nu ma aude,
De ce chipurile le sunt ude,

Eu nu apar,
Unde sunt, nu am habar.
Si vad ca se opreste,
Dar ceva ma uimeste...

Ma vad pe mine-n loc de mort,
Ce se-ntampla, eu nu mai suport,
Nu am cum sa fiu eu,
Dar de ce pe cruce e numele meu...

Si strig... Nu-nchideti capacul,
De ce-mi dati de poamana colacul.
De ce nu ma aude mama,
Eu nu-mi dau sama...

De ce plangi mama dupa mine,
Stau aici chiar langa tine,
Dar nu ma aude,
Nici nu ma vede,
Sunt mort si nu pot crede...

poezie de
Adăugat de Dorin TeodorescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 18 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Tudor Gheorghe Calotescu

Poate că am murit deja

și nu mai sunt decât o fantomă rătăcită
sentimentul acesta de inconsistență
pare și el rămas singuratic
prin inima mea de aer

într-un fel trec prin toate
ca și când nu ar mai fi
nici nu mai știu dacă eu sunt mort
ori lumea e doar o boare

chiar și țipătul e ca o frunză în cădere
iar lacrimile nu se mai nasc fierbinți
nici măcar sărate
par fie niște fulgi înghețați
care viscolesc prin imensul gol din mine

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Veneticilor

De două veacuri nu mai știu că moldovean
Înseamnă a fi stapân al țării mele...
... Lăsați-mi măcar numele ce-l am
În valurile vremii să se spele.

Tu cel ce - ai năvălit în casa mea,
Cu secole-napoi și nechemat de mine,
Cu ce ardoare, zău, te-aș alunga
Cu huiduieli si bici... de-aș fi la fel ca tine.

Și dacă nicidecum nu simți nevoia de-a pleca
Și dacă gustul pâinii mele-ți place,
Tu resemnează-te că asta-i țara mea,
Pamântul meu de mii de ani încoace.

Muncește-n pace glia mea, te rog,
Și limba mea, te rog, învaț-o-n pace,
Și-n freamătull acestui tricolor -
Ridică-te, chiar dacă imnul meu nu-ți place!

De două veacuri nu mai știu că moldovean
Înseamnă a fi stapân al țării mele...
.. Și doar legendele mai țin c-am fost cândva Titan
Și cântecele vechi - c-am coborât din stele...

poezie de (20 iulie 2011, Chișinău)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Iuliana Dinte

DĂ-MI VOIE O CLIPĂ SĂ ÎNNEBUNESC

Chiar dacă mai scriu versuri pline de dor
Și las nebunia să-mi curgă pe piele,
Eu scriu fiindcă nu vreau mor...
Nici tu să mă vezi în clipele grele.

Chiar dacă-mi citești pe chip bucuria
Și-n ochi vezi doar verde turbat,
Pe mine mă doare de fel nebunia
Ma doare și pasul, cu care-i plecat.

Chiar dacă îmi place prea mult iubesc,
Si tremur când m-atingi cu privirea,
Dă-mi voie o clipa înnebunesc...
Căci astăzi mă doare prea mult fericirea.

Chiar dacă și viața din mine-i corectă,
Și vântul m-atinge pe sâni uneori,
Pe mine ma doare prea rau că-s perfectă
Și nu am secrete ascunse-n bujori.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Țara mea

Țara mea, Sfântă icoană,
Țara mea, meleag de dor,
Tu ești pentru mine ca o mamă,
Ca un vis nemuritor.

Eu o să mă întorc mereu la tine
Cum întoarce o pasăre din al ei lung zbor,
Căci tu ești pentru mine
Acel cuib plin de tandrețe și amor.

Țara mea, ogor cu pâine,
Pâine coaptă în cuptor,
Tu veșnic vei rămâne,
Plaiul meu cel roditor.

Aici este țara mea
Cu graiul ei nepământesc,
O altă țară mai frumoasă
Niciunde eu nu găsesc.

poezie de (27 mai 2016)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Alină-mi inima

În miez de zi stau și oftez,
gândindu-mă la tine
cât mor de ciudă
nici nu știi,
nu sunt lângă tine...
doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
fii a mea mireasă.

te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranța mea nu moare,
eu am să stau și am s-astept
vii cu al tău soare,
vii în viața mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.

Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am să te pierd vre-odată,
n-ai să vrei să mă iubești
asta-i durerea mea uitată,
și chiar de-ar fi
vrei, să nu mai fii cu mine,
știi că am să mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.

Ochii mei de i-ai avea,
vezi ce văd și eu,
vezi când nu te văd tot timpul,
știi cât mi-e de greu,
și sufletul-mi de l-ai avea,
simți ce simt și eu
simți când nu te simt tot timpul,
știi,
fără tine,
îmi simt sufletul greu.

Și lacrimile-mi curg ușor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aș vrea plâng mereu,
plâng de fericire
știind că tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai să ai neștire.

Te vreau tot timpul printre nori
zbori, razi cu mine
Eu te iubesc și nu-i ușor
să-ți spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
și-am să te rog oficial
fii a mea mireasă.

poezie de (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard PaladeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Draga mea Lola...

Dacă așa a fost dat fie
Atunci așa fie.

Draga mea Lola,
Nu am avut curajul niciodată să-ți spun cât te iubesc,
Și mai știu că niciodată nu te voi uita,
Chiar de vor trece ani, decenii, poate vieți,
Cu mare foc te voi păstra în suflet și în inima mea...
De-atâtea nopți la tine gândesc,
Și mă trezesc plângând de-atâtea dimineți,
Dar crește inima în mine și zâmbesc,
Că te iubesc pe tine și am uitat de ea,
Tu îmi ești inceputul, te rog sa fii a mea,
Vreau tu să mă iubești, nu vreau nimic în plus,
Păstrează pentru mine sărutul tau de rai,
Și -ți jur că te iubesc chiar dacă nu ți-am spus,
Căci tu când mă privești, si dulce îmi zâmbești
Rămân fără de grai...

poezie de
Adăugat de Vlad BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook