Plutim amân
doi în văzduh aproape
batem din aripi fără să ne strigăm
eu te cânt tu mă chemi
apoi fiecare în tăcerea lui
a noastră
ținem cu sfințenie la ea
plutim în aerul po
luat cu porția în porții mici
mici de tot
mai dăm din aripi să ne facem mâna
din plictiseală vin bătăile de aripi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Aripi pestrițe...
Aripi de pui congelate sau fripte,
Prin cotețe de ouă sau date pe cripte,
Aripi de porc făgăduite-n discursuri,
Aripi de fier ce te cară-n văzduhuri....
Pe aripi de fluturi
Îmi arde stomacul,
Cu aripi de înger
Pe umeri stă dracul,
Pe aripi pufăite
Din fire-aromate
Și bahice aripi...
... simțiri minunate!...
Când te-aud,
Când te văd
Când te simt sunt zvârlit
Pe aripi duioase ce mă fac împlinit...
Sunt tot o aripă,
Sunt tot hotărât,
Dar să nu calc smintit,
Să-mi stea aripa-n gât!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (17 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripi
împachetăm în containere lumea / încă o dată
ne retragem înăuntru nostru ca într-o peșteră goală
aici frica mea e o stalactită care continuă să crească până ajunge sus la tavan
privesc de sus / totul e nemișcare / totul e ură & dependență
ne retragem în paturile noastre albe și moi ca în niște vise lucide
pentru că nu mai avem aer & substanțele pe care le inhalăm
au facut să ne creasca un fel de aripi
apoi ne trezim întinși pe asfatul fierbinte / avem brațele care se ating cu degetele
avem sufletele ca două dungi care taie strada
oricât am încerca nu putem depăși bariera
batem din aripi & în sfârșit liniștea coboară înspre noi
doi plămâni uscați împachetați în folii/ urcați în containere / duși pe un vapor
și lăsați să navigheze singuri / ca pe doi copii străini abandonați în pădurile
încă verzi/ încă neincinerate unde
batem din aripi batem din aripi batem din aripi
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu este decât o singură cale spre mit: metamorfoza pelerinului pe măsura ascensiunii, când fiecare batere din aripi face să crească zece aripi noi.
citat din Vasile Lovinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am aripi
Îmi cresc aripi către o nouă viață,
către un somn lin fără de uitare
către acele vise, ce azi le am
așa cum le-am avut și ieri
și le mai am și mâine...
Îmi cresc aripi, aici
lângă lăstarii timpului meu
și vreau să zbor...,
dar voi zbura acolo unde
numai lăstarii timpului o vor ști
Îmi cresc aripi,
către o țintă bine definită
și chiar dacă îmi va fi greu
voi învinge..., doar
am lăstarii timpului meu
ce acum abia au răsărit.
Am aripi și sunt abia
la începutul zborului meu
către... TOT
Am aripi!
poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripi frânte
Te înșeli
Iubirea
Nu frânge aripi
Dacă m-ai văzut fără aripi pe mine
Înseamnă că am știut
Să le ascund foarte bine
Și numai tu cu neîncrederea ta
Le vei putea frânge
Sau răni cândva
poezie de Gabriela Ana Balan din Labirintul de cristal, "Alt cer" (2014)
Adăugat de Gabriela Ana Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața noastră este o continuă lecție de zbor. Ea începe cu un zbor incredibil de frumos în visul copilăriei, un vis de care ne vom aduce aminte mereu. Apoi ne cresc aripi imaginare cînd ne îndrăgostim, când privim cerul nopții, când alergăm desculți prin iarbă, când admirăm păsările și creștetul munților. Cu toate acestea, în cea mai mare parte a ei, viața e un zbor cu aripi de plumb, pentru că trebuie să le întindem o mână celor aflați în suferință, pentru că trebuie să ne ținem apropiații de mână când trecem peste obstacole grele. Într-un final, sufletul nostru ne părăsește cu fâlfâitul unor aripi mute și nevăzute de nimeni.
Ionuț Caragea în Sindromul nemuririi (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tac sau nu tac
mă legăn plângând
sub cerul fără margini
lacrima mea îneacă
o lăcustă-n miez de floare
cu margini de foc
tac
ce să fac? aștept
luna cu aripi să planeze
în zborul însoțit de cântece
de flaut de nai din ce mai ai
n-am chef să plâng
dar trebuie să strig în cele
patru zări în drum spre tine
vântul rupe din picioare
inima nu-mi zboară
și-a pierdut puful din aripi
tac sau nu mai tac
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripi
Ma dor brațele-mi îngreunate
de povara sufletului
sătul de așteptare.
Dorm în mine atâtea vise,
înecate în aripi de fluturi.
Zbor și mireasma zorilor
stropite-n mir îmi dă aripi.
poezie de Ilinca Iulia Petre
Adăugat de Denisa Mitru
Comentează! | Votează! | Copiază!
E vremea, mamă, ca să bat din aripi
E vremea, mamă, ca să bat din aripi
ce-au izvorât încet, din suferință
să-ascult de acuma vântul care îmi este tată,
să umblu fără urme în marele văzduh.
De acuma știu că orișice-adiere
oricât de mică, ca un bătut de aripi
poate stârni furtuna în inimi neștiute
ce viață va renaște în suflete pierdute.
E vremea, mamă, să las pământului o umbră
ce-acoperă petalele uscate în arșița tristeții
să urc la cer urciorul secat de neiubire
și să-l cobor cu grijă umplut cu duh de viață.
poezie de Andrei Adrian Călimărea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripi de fluturi
Cu aripi de fluturi
Leg sufletul meu
Pentru a călători
Spre steaua ce răsare
Pe valurile argintate
Ale apei ce curge în deșert.
Apoi, mulțumit de închipuire
Număr literele numelui tău
Și ca-ntru-n joc
Îmi spun: "iese din valuri!"
Răsăritu-i în inima mea.
Aripi de fluturi se întind
Peste marea care
ÎNCEPE CU TINE.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
am primit o bicicletă
are aripi albe
străbat orașul cu obrajii aprinși
apoi zbor
am redevenit copil
gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orizont
Închipuie-ți cum ar arăta un pom
care în loc de ramuri are aripi,
în loc de frunze are aripi,
în loc de flori are aripi,
așa sunt eu acum, cu aripi
și am toate aripile tăiate,
toate aripile,
între noi un drum neștiut,
...
toate aripile tăiate.
poezie de Marinela Preoteasa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Lui Emil Brumaru
Dumnezeu e una cu îngerii săi, cu
stelele și pământurile din întuneric
cu oamenii săi pe care îi ocrotește în creșa
sa de vietăți (?!) cu aripi
de mici învățate la creștere
anii și lumina unui înger
îngerul Brumaru nu este
decât cu 22 de ani mai bătrân decât mine
totuși îi spun domnul înger
(?!) așa
cum și unei stele anume
doamna betelgeuse îi spun, sărut
mâna de miliarde de ani
îngerul Brumaru
fie îngerul Brumaru
emil atât de aproape tuturor păsărelelor
cu pene potrivite: de apă
aproape
ca peștii zburând (?!) prin tăcerea
tăcerii poeților zilei de azi sau de mâine
sau îngeri și ei
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Insulele mici sunt toate închisori spațioase: nu te poți uita la mare fără să-ți dorești să ai aripi de rândunică.
citat clasic din Richard Burton
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluturii nu mor
Nu mai sunt fluturi...
Aripi au rămas, arse
Strivite de nori -
Aripi în zbor mut.
N-au mai rămas fluturi
Poiana îi plânge
Cu aripi de sânge
Pe sol fluturi nu mor.
E pânză pe nor
Aripi și zbor
Fluturi suflete
De dor...
Fluturii nu mor,
Se transformă-n simțiri
Te-nvie și dor...
Fluturii nu mor.
Nu mai sunt fluturi
Doar simțiri
Pe aripi de nor
Și zborul din interior...
poezie de Alexandrina Vlas din Când universul cade
Adăugat de aliona vlas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vanitatea îndeamnă deseori, pe cei mici care se târăsc, să zboare. Ca urmare, aceștia se aruncă, trezindu-se că sunt și aerieni și fără aripi.
aforism de Ștefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Vanitate (2016)
Adăugat de Ștefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Destinele tuturor depind de bunul Dumnezeu: pretutindeni este mâna Lui.
În mâna Lui este viața și moartea noastră.
Aici toate sunt date cu porția și porțiile sunt foarte mici.
Camelia Oprița în Zidul gândurilor, WordPress.com (2020)
Adăugat de Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pungile
de la ochi deranjează estetic
dimineața în fața oglinzi
retrovizoare unde arunci mistice
priviri spre siluete ce te fac
să oftezi pe stomacul gol
cu aripi de vultur te-ai avânta
spre sânii nu prea mari nu
prea mici cu jăratec umpluți
pungile stau albastre sub privirea
ce sfârâie pe carnea tânără
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec fără glas
pune-mi aripi de mătase
și ridică-mă-ntr-o doară
unde vremea toarce-n caier
aerul de primăvară,
unde luna se ascunde
după nouri ca un fur,
unde orizontul cască
limpede un ochi de-azur,
unde își înfig cocorii
ciocurile ascuțite
despicând soarele-n două
părți egale... aripi sfinte.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec fără glas
pune-mi aripi de mătase
și ridică-mă-ntr-o doară
unde vremea toarce-n caier
aerul de primăvară,
unde luna se ascunde
după nouri ca un fur,
unde orizontul cască
un ochi limpede de-azur,
unde își înfig cocorii
ciocurile ascuțite
despicând soarele-n două
părți egale... aripi sfinte.
poezie de Dana Ene (13 februarie 2017)
Adăugat de Dana Ene
Comentează! | Votează! | Copiază!