![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Virusul păcatului
S-a ivit din senin riscul de moarte,
timpul trece nepăsător,
izolați în case așteptăm,
să plece de unde a venit.
Viața se teme,
totul ne separă înclusiv aerul,
nu trebuie să ne atingem,
cerul, pământul și ruga
singurele ce ne aduc lumina
ne lasă să o privim pe fereastră.
Doamne, mă întreb,
cine aruncă peste omenire molima?
Sigur nu tu, cred că tot oamenii
risipesc virusul păcatului
când unii au ajuns în culmea orgoliului.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi poezii despre lumină, poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre orgoliu, poezii despre moarte, poezii despre aer sau poezii despre Pământ
Citate similare
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Oglinda în care ne privim
Chiar din fruct arome lichide
se risipesc prin aerul cupei
cum iubirea prin inima mea
luminând ca un felinar întunericul
devenind împreună muguri deschiși.
Simțind coaja prin care respiră lumina
Însetații de cuvinte caută înțelesul
Char dacă prețul urcă pe scară
și valorile rămân tot ma jos.
Oglinda în care ne privim din umbră
recunoaște bucuria lichidelor tari
și timpul se umple c-un gol
în care nimeni nu pune nimic,
dar lasă crezul în fructul de aur.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi și următoarele:
- poezii despre fructe
- poezii despre întuneric
- poezii despre valoare
- poezii despre muguri
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre cuvinte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Un bătrân de poveste
Mâine dimineață beau apă din trei fântâni
înainte de răsăritul soarelui,
nu știu dacă voi izbuti să o deosebesc
cum fac degustând vinul.
Știu doar că un bătrân bea apă din ele
și face din asta un obicei zilnic,
unii îl consideră dus, dar el nu se lasă
și face umbră pământului.
Timpul trece și fostul prizonier de război
ce a venit pe jos acasă
luptă cu sine
și cu amintirile pe care le povestește,
i s-a făcut și înmormântare creștinească,
nevasta s-a măritat,
dar a iertat-o fiindcă a murit devreme.
Lumea lui a dispărut și ea
și a rămas doar câte o fantomă grăbită
care mai bântuie câte o casă părăsită
în care nimeni nu intră.
Credința sa în apa vieții sfințită
ce o păstrează în fiecare fereastră,
să o sărute lumina soarelui
și astfel bătrânul nu se teme,
uită de moarte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi și poezii despre bătrânețe, poezii despre apă, poezii despre vin, poezii despre viitor sau poezii despre sărut
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Oamenii știu
Vine o vreme când și păsările află de moarte,
oamenii știu și se tem
își propun prea târziu să trăiască fiecare clipă,
să nu se grăbească
și să iubească la înălțimea dorinței,
să nu plece cu visele pierdute-n uitare.
Am trecut cu sufletul prin sitele umbrelor,
prin lumina care te ridică pe creste,
să respiri aerul ozonat al pădurilor de brazi
în anotimpurile despletite frumos.
Timpul îmi împlinerște toți anii cu muguri imaginari
ce înverzesc treptat ori se uscă și pier,
nimic nu se schimbă
pe drumul pavat cu fapte diverse,
unii sunt împinși în șanț
de cei grabiți spre iad.
Viațe nu se dă la o parte, îți scapă din vedere
ca și dragostea uneori
și apoi este prea târziu pentru tot.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre uitare sau poezii despre suflet
Virusul nu are reguli
Virusul nu face ură de rasă, de credință nici atât.
La el reguli nu contează, nu stă pe gânduri prea mult.
Moartea neagră nu alege între bogați și săraci.
Pe toți îi contaminează și îi trimite la draci.
Fără un pic de clemență ia copii, ia și bătrâni,
Peste tot, pe unde trece, lasă virus și-n fântâni.
Corona virus seamănă moarte.
Pe oameni, de oameni îi desparte.
O asemenea pandemie, în lume nu s-a văzut.
Ne aflăm în plin război, cu ceva necunoscut.
A fost ciumă. A fost holeră. Chiar războaie nucleare.
Virusul e mult mai groaznic, ucide în disperare.
Am așteptat primăvara. Primăvara a venit.
În loc să bucure țara, în casă ne-a priponit.
Cu lacrimi privim neantul, poate zărim o speranță.
De la geam rugăm Înaltul să aline a noastră viață.
Viața nu mai clocotește, pământul a-încremenit.
Tot ce-i omenesc sfârșește, speranța-n bine a murit.
Nostradamus e de vină. El a fost prezicătorul
De-întuneric, nu lumină. El ne-a prezis viitorul.
poezie de Dumitru Delcă (1 mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![în alte limbi](http://www.citatepedia.ro/g/32world.png)
Vezi mai multe poezii despre război, poezii despre țări, poezii despre vinovăție, poezii despre sărăcie, poezii despre primăvară sau poezii despre pandemie
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Știu să pun punctul unde trebuie
Lumea trece prin mine flămândă,
îi ofer tot ce am,
dar nu mai mult decât sunt,
știu să pun punctul unde trebuie
când nimicul se înfiripă-n luptă
cu scop de tergiversare
în calea evoluției mai rapide.
Pornirea este hotărâtă și dreaptă,
dar sunt și gânduri ascunse
puse să împiedice desfășurarea,
de aceea lumea trebuie salvată
de fiecare, în fiecare clipă dată.
Uneori e prea târzie descoperirea,
jocul unora cu viața tuturora,
dar pericolul e pe muchie de cuțit
și moartea se teme de așteptări.
Cine spune că e o prostie,
să privești lumina la capătul tunelului
fără să înaintezi în viteză spre ea
are în buzunar adevărul, locomotivă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre viteză, poezii despre trenuri, poezii despre salvare, poezii despre prostie, poezii despre pericole sau poezii despre locomotive
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Până la tine-i departe
să-mi mărturisești
cum reușești să spargi clipa
și o lași să aștepte monoton pe următoarea
de ce te frămânți atât de mult
să rupi în bucăți răbdarea
când totul trece
din inimă sângele pleacă și se întoarce
sare peste obstacole
destul de grăbit
până la tine-i departe
nu știe decât un singur circuit
din care nu trebuie să iasă
tot ce se întâmplă nu se știe
nici nu se simte
în ochii tăi privesc
blândețea ninsă pe pleoape
lumina lor fulgerată
cade peste nemargini
dar nu mă lasă niciodată singur
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre ochi, poezii despre obstacole sau poezii despre ninsoare
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Până la tine-i departe
să-mi mărturisești
cum reușești să spargi clipa
și o lași să aștepte monoton pe următoarea
de ce te frămânți atât de mult
să rupi în bucăți răbdarea
când totul trece
din inimă sângele pleacă și se întoarce
sare peste obstacole
destul de grăbit
până la tine-i departe
nu știe decât un singur circuit
din care nu trebuie să iasă
tot ce se întâmplă nu se știe
nici nu se simte
în ochii tăi privesc
blândețea ninsă pe pleoape
lumina lor fulgerată
cade peste nemargini
dar nu mă lasă niciodată singur.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Oamenii își uită trecutul
Oamenii își uită trecutul și se prefac în făuritori ai prezentului,
se cred chiar cine n-au fost,
pleacă prin lume cu gânduri revoluționare
dar furtunile și uraganele îi temperează
îi aruncă în haosul uitării
lumea largă nu este chiar atât de plină de bunăvoință.
Pentru visele de îmbogățire
Plătesc cu o nemulțumire o bolnavă.
Uneori căutările se prelungesc foarte mult
și nu știu ce au vrut să obțină, dar au pierdut totul
dragostea a rămas o amintire întrupată în copii
toamna se apropie cu roade atât de puține
că nu-ți mai trebuie altceva decât întoarcerea acasă
unde și pământul te primește cu drag.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre uragane, poezii despre trecut, poezii despre toamnă, poezii despre revoluție, poezii despre prezent, poezii despre plată sau poezii despre nemulțumire
Timpul separă prietenii de străini. Separă oamenii de persoane. Separă iubirea de iluzii. Separă visele de coșmaruri. Separă grijile de închipuiri. Separă teama de îndrăzneală. Trebuie doar să avem răbdare ca lucrurile să se întâmple așa cum trebuie și atunci când trebuie.
citat din Irina Binder
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![cumpărături](http://www.citatepedia.ro/g/32cart.png)
Vezi și următoarele:
- citate despre visare
- citate de Irina Binder despre visare
- citate despre timp
- citate de Irina Binder despre timp
- citate despre prietenie
- citate despre iubire
- citate de Irina Binder despre iubire
- citate despre frică
- citate de Irina Binder despre frică
- citate despre coșmaruri
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Tu încă mai crezi în ea
Dintre toate nenorocirile care se ivesc
Tu treci nepăsător peste ele
Deși te lovesc ca pe fiecare
Aproape nu mai știu în ce stare sunt
În anotimpul acesta destructiv.
Nopțile se vor stinge de teamă
Se va mai schimba câte ceva
Cred că vechea iubirea dintre noi
Nu se lasă
Tu încă mai crezi în ea
Când totul devine normal eu voi fi ca mai înainte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre noapte, poezii despre frică, poezii despre devenire sau poezii despre anotimpuri
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Faguri în zumzet
Tot ce am fost
s-a circumscris în trupul fragil
și locuiește cu ceea ce scriu.
Cerul ne încape pe toți
sub arcul blând al puterii divine
unde pământul mustește în palmă, bujori
și-și pune sub limbă semințe roditoare.
Pe întinsul rotund lumina soarbe întunericul,
unghiuri de foc se ascut.
Din ape curcubeele se ridică peste păduri
și mușcă din ecoul ascuns
lăsându-l de pază.
Faguri în zumzet
își așează mierea la odihnă.
Trezite din somn
ecouri din adânc
se pierd de cuvinte.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre apicultură, poezii despre somn, poezii despre păduri, poezii despre odihnă, poezii despre miere sau poezii despre foc
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Se face frig
Se face frig ascuns în gânduri,
nervii își ies din fire, resping totul,
trupul se simte greu, abia se poartă pe picioare.
Drumurile-s legate de ape și uneori rupte,
se lasă cu dureri la încheieturi și vise
ce sporesc depărtarea și curajul nebun,
se deschid ferestre.
Cerul se arcuiește cursiv peste orizonturi,
pământul înflorește-n somnul dimineții,
și visează rodul.
Raze de lumină cu arome de mentă sălbatică
îmbracă aerul în armonii înalte și crude.
Tot ce poate să fie are armuri subțiri,
faguri de plăcere-s dornici de umplere
numai cu iubirea celuilalt nufăr.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre nuferi, poezii despre nebunie sau poezii despre gânduri
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Ninsoare peste amintiri
Am dat foc la cuvinte și lumina lor mângâie noaptea,
mă strecor pe cărări uitate de stele,
până la tine mai este un veac de orgolii
pe care le înving pe rând.
Degeaba înfrigurată te frămânți,
norii apăsători împart straturi de ceață.
O să te chem acolo dincolo de umbre
și ne vom întâlni pe o faleză de mare
cu inimile rănite de o cruda înfometare
de aerul tras în piept pe nerăsuflate
ca după O fugă prin colbul câmpiei
unde ne-am însămânțat dragostea.
Orice privire mi se pare uitucă
și încearcă acum să te cuprindă goală
în casa nunții tale de taină.
Mă întreb care-i prețul cel pot oferi
pentru o iubire fără contur
din care plouă cu îngeri de hârtie
pe umerii tăi albi de crin înflorit,
de unde nu cade nicio petală
și rămân cu singurătatea ciugulită de păsări
în piețele publice ale orașului de iarnă
unde o să ningă peste amintiri.
Cândva cerul o să împartă lumini,
am să le strâng în paharele goale
unde paianjeni își țes pânza subțire
în care mă-nvăluie nepăsător timpul
și tu o să fugi
sau poate rămâi.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (25 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre victorie, poezii despre stele, poezii despre singurătate sau poezii despre păsări
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Cuvintele deschid porțile
E un senin cu tine-n gânduri
pe care-l împrumută și cerul,
lumina strălucitoare și caldă
acoperă cu o amiază de albine
salcâmii cu aripi de flori.
Cuvintele deschid porțile
când vreau să-ți ating sufletul
pe care ți-l pui în palme,
să-l simt cum flutură taine.
Când încep să-i deslușeasc iubirea
care-l unge cu miere
trebuie să te grăbești.
Timpul nu-și lasă clipele să odihnească
în trupul tău fragil
ce se năruie câte puțin
și odată cu el
pleacă toate întâmplările.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet sau poezii despre miezul zilei
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Nimeni nu se lasă mințit
A căzut o boare de adevăr peste cuvinte,
vorbele spuse nu se mai pot retrage,
rămâne tot mai puțin spațiu de întoarcere.
Se impune totul printr-o lege nescrisă,
dar neîncrederea sporește tot mai mult,
nimeni nu se lasă mințit.
Ziua se urcă cu lumina pe schele,
ferestrele se deschid tot mai larg,
o neîncredere se ridică încet din genunchi.
Cine va sta în umbră să judece,
va ști să lase la urmă răspunsul
mult mai subțire decât se așteaptă
și mai străin decât noi, de întrebare.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre neîncredere, poezii despre legi sau poezii despre adevăr
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Timpul se grăbește
eu mă desprind de cei care nu se întreabă de nimic
trăiesc într-o stare de căutare
mă stresează lipsa de interes
în fiecare seară îmi adun gândurile de pe la colțuri
și le grupez pe priorități
mai uit prezentul scris pe masă
și plec să pregătesc ziua de mâine
cu aripi de vultur să scruteze de la înălțime pământul
timpul se grăbește nu mă lasă liber
fiecare clipă trece fără să o pipăi cu sufletul
nimeni nu iartă
nimicul din viață
omul nu iese din întuneric fără un impuls la lumină
nu mi-e teamă să cred că pot face bine și rău
lumea nu se lasă cucerită cu mâinile
vin vremuri în care fantasticul devine real
și trebuie să fii fantastic
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre vulturi, poezii despre stres sau poezii despre seară
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Lumina vine din spate
Printre noi se strecoară umbra,
lumina vine din spate
scăpată după norul viclean
din partea de apus zilei
pe unde fug ploile vieții,
pământul se deschide cu bucurie
și aleargă de sub pași.
Cerul se-ntunecă și alunecă peste păduri
ca o haină cenușie fără mâneci,
mă-ntunec și eu, te privesc în ochi,
în ei totuși rămân raze sclipitoare
în irisul ca un cerc de foc
din care sar scânteile iubirii
și-mi luminează drumul.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre ploaie sau poezii despre nori
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Iertare definitivă
Noaptea mă mai consolează încă,
împart cu tine inima să nu ajungă în beznă,
iertarea din suflet este definitivă
ca și timpul care trece nepăsător
prin ochii tăi triști în oglindă.
Mă rotunjesc în cercurile lumii
încerc să-mi ocrotesc lumina
și-mi caut locul
în dragostea care m-a rostuit de la început
dincolo de cuvinte,
crezul meu este din ce în ce mai viu,
sunt ca o pasăre care-și hrănește puii
dintr-un zbor fără prihană.
Și când totul e destinat sfârșitului
cresc din mine alte aripi
fără frângeri,
doar viața și un poem dăruit ei
cu iubirea mereu apropiată de suflet
mă străbate.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre iertare, poezii despre început sau poezii despre tristețe
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Nopțile scurte, de veghe
Ca o masă de lumină asfințește pământul
sub cer lipsește apa dătătoare de viață,
cântecul armonios al ciocârliei.
Nopțile scurte, de veghe,
timpul așezat pe talerele în echilibru
va trece nepăsător peste ramele lumii
uitând că Dumnezeu există.
Sunt prea albastre de catifea simțurile
ce mă cuprind prin sângele răcoros,
voi înnopta în cuvinte cu sensul în bucle
argintii și bogate.
Între cer și pământ norii-s albi și goi.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre simțuri, poezii despre religie, poezii despre muzică sau poezii despre existență
![Nicolae Vălăreanu Sârbu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicolae_valareanu_sarbu.jpg)
Viață și moarte
Viața nu moare, se regenerează,
dar lumea o plânge cu durere
și o poartă-n memorie.
Deșertăciunea e o pierdere-n uitare,
o flacără care s-a stins pentru a se naște alta,
un abur de început și sfârșit
ajuns într-o viitoare întrupare,
un fâlfâit de aripă
nevăzută de înger.
Întunericul se risipește, lumina pătrunde,
în conurile vieții zorii încep.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre sfârșit sau poezii despre plâns