Homer şi Beethoven

E noapte, Homer scrie
poema Iliada,
frumoasă ca o zee,

în ochii-i trişti şi umezi
citeşti şi-o odisee.

Lui Beethoven, amarul
clepsidra îi inundă,
cu lacrima lui Homer,
se întâlneşte-n undă.

Ce-i viaţa fără văz,
oftând, Homer ne spune:

"O rază ce apus-a
când eu m-am întrupat,
o stea ce răsărit-a
în ochiu-mi înnoptat"...

- Ce-i viaţa, Beethoven,
când fără de-auz rămâi?

-Oceanul de tăcere
sub vâslă de galere,

cea linişte răstită,
venită de acolo,

cea linişte-ncordată
ca arcul lui Apollo.

Cămilă ce mă poartă
pe drumul din pustie,
eroica-ncercare
să dau de apă vie.

Auzul răstignit
pe sunetul furat,
timpanul ce percepe
doar şoapta din oftat.

E oda bucuriei
că pot şi-acum crea,

tristeţea să n-aud
când veţi aplauda.

poezie de N. Petrescu-Redi (31 martie 2020)
Adăugat de Njcolae Petrescu- Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe lacrima lui Menelau, elenii ajuns-au în Troia; pe lacrima lui Homer, au făcut înconjurul lumii.

aforism de N. Petrescu-Redi din Nopţi albe în Laconia
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este surprinzător ce pot face cuvintele din om. Ce era Homer înainte de a scrie Iliada?!

citat din Maricel Popa
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te uiţi ce-i viaţa

Când te uiţi ce-i viaţa, pe-a toamnei crude bolţi,
Observi că-i un Mordor cu uriaşe porţi!

Când te uiţi ce-i viaţa, privind cum timpul trece,
Sa ştii că viitorul e-al dracului de rece!

Când te uiţi ce-i viaţa, în prag de Anul Nou,
Vezi cum se-nvârte roata, ca la un cazinou!

Când te uiţi ce-i viaţa la un televizor,
O parte-i comedie, iar restul film horror!

Când te uiţi ce-i viaţa-n al soarelui apus,
Tânjeşti după cei dragi, care demult s-au dus!

Când te uiţi ce-i viaţa, nu fi pesimist,
E câte-un happy-end ce se termină trist!

Când te uiţi ce-i viaţa, privind marea-nspumată,
E valul care nu se va-ntoarce niciodată!

poezie de Alex Dospian, după Mihail Lermontov (decembrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când părinţii ni se duc...

Când părinţii ni se duc,
Noi rămânem singuri-cuc,
Deşi-avem neamuri, copii,
Orfani, trişti ne vom simţi,
Căci viaţa fără părinte,
E cumplită, ţine minte!

Când telefonul nu sună,
Stropi în suflet ni se-adună,
Am vrea, cerul s-aibe ton,
Să-avem, poate, la Rai bon,
Dar târziu vom lua aminte...
Grea-i viaţa fără părinte!

Când nimeni în prag nu iese,
Niciun chip cu riduri dese,
Pricepem cu doliu-n sân,
Că timpul n-are stăpân,
Şi că viaţa, (ţine minte!),
E cruntă fără părinte.

Când sărbătorile vin,
Şi plecăm cu braţul plin,
Cu garoafe, lumânări,
Chinuiţi de întrebări,
La morminte, luăm aminte,
Ce-i viaţa fără părinte...

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi n-aveţi suflet de creştin (către guvernanţi)

Gândirea vă e blocată.
Mintea va intrat în noapte.
Noi cerşim din poartă-n poartă,
Voi ne-aţi condamnat la moarte.

Ne-aţi obligat să colindăm
Mapamondul pentru pâine.
Voi nu vedeţi cât îndurăm
Să trăim de azi pe mâine.

Rămân copiii fără noi.
Se duc pe calea greşită.
Pe drumuri plâng, flămânzi şi goi.
Mor cu inima zdrobită.

Voi n-aveţi suflet de creştin.
Nu cunoaşteţi ce-i durerea.
Voi v-aţi clădit luxos destin
Prăduind ţării averea.

Dar nu va fi departe vremea
Când va veni blestemul gloatei.
Când veţi şti ce e durerea,
Implorând iertare soartei.

Va veni un timp în care,
De voi, milă, n-om avea.
Nu veţi găsi îndurare.
Prea ne-aţi făcut viaţa grea.

Va veni acea zi mare
Când socoteală veţi da,
Când va răsări nou soare
Şi viaţa se va schimba.

Vom avea şi noi puterea
Să trăim în demnitate.
Viaţa ne este averea,
Şi-o apărăm pân-la moarte.

Sfârşitul vă e aproape.
Vă va înghiţi pământul.
Veţi răspunde pentru toate.
Averea vă e mormântul.

poezie de Dumitru Delcă (25 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când începe să scrie o carte, mai ales un roman, până şi cea mai umilă persoană din lume speră să devină un Homer.

citat clasic din Umberto Eco
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foarte mult urăsc pe-o gazdă care / Ori prea e strâns, ori prea cu libov mare. / Că-n toate-i rău ce peste cumpăt trece, / Şi-i tot aşa de rău să faci să stea / Un om la tine, când el vrea să plece, / Pe cât de rău e să-l alungi când vrea / S-amâie drumul, vrând a-şi mai petrece!

Homer în Odiseea, cartea XV (1966), traducere de George Coşbuc
Adăugat de Soldatul de la Marathon, 26.09.2014
Comentează! | Votează! | Copiază!

Homer poate să nu fie Homer. Iisus Hristos e cu siguranţă Iisus Hristos.

citat din Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jalea cea grozavă nu foloseşte la nimic; căci aceasta este soarta pe care au dat-o zeii bieţilor muritori: să trăiască în mâhnire; pe când ei sunt fără griji.

citat din Homer
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alexandru cel Mare îl preţuia în aşa măsură pe Homer, încât Iliada îi era cartea de căpătâi; dar nu se îndeletnicea numai cu studii de acest soi, ci şi cu speculaţii filosoficeşti sub îndrumarea lui Aristotel.

citat din Baldassare Castiglione
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rău e când domnii sunt mulţi; doar unul trebuie să fie-ntre oameni cârmuitor şi stăpân.

citat din Homer
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un prieten, când e un om, întrece şi pe-un frate.

citat din Homer
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru un apărător al patriei este firesc să-şi dea viaţa.

citat din Homer
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca şi o undă

Am prins aripi şi am zburat
Îţi mulţumesc dragul meu
Eu trandafirul l-am luat
Iubit ai fost te voi iubi mereu

Ce m-aş fi făcut fără iubire
O floare uscată fără sevă
Ce eram dacă nu te vedeam
Fără lacrimi doar o Evă

Dacă nu te cunoşteam
Era doar noapte fără şoapte
Într-un loc eu mă roteam
Fără Lună fără vise luminate

Plec mă simt însingurată
Un vis de inocenţă am fost
Am fost lină şi plăpândă
Am trecut ca şi o undă

Te iubesc lacrima n-are rost
Este disperare neputinţă
Soarta ne poartă cu-n rost
Nu fi învins ai credinţă

Cea fost a fost el va trece
Şi trandafirul se va vesteji
Lăsăm tristeţea ca să plece
Să vină fericirea nu vom jeli

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce dulce e pământul când apare în ochii naufragiaţilor!

citat din Homer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Majoritatea oamenilor îl consideră cel mai mare compozitor al tuturor timpurilor. De ce aceasta? Pentru că Beethoven a luat toate regulile clasice ale lui Haydn şi Mozart şi le-a dezvoltat până când muzica sa a devenit mai cuprinzătoare din toate punctele de vedere. Acolo unde Haydn a făcut o glumă care putea fi spusă într-un salon, Beethoven face glume bărbăteşti, de hohotul cărora se cutremură lumea, şi care trebuie ţipate în toiul furtunii urlătoare. Acolo unde Haydn făcea mici surprize amuzante, Beethoven îţi face surprize cutremurătoare, care te lasă cu gura căscată, fără surâs. Acolo unde Mozart era vesel, Beethoven e nebun de bucurie. E ca şi cum ai privi muzica clasică printr-o lupă – e dintr-o dată mult mai mare. Însă lucrul principal pe care Beethoven l-a adăugat muzicii clasice a fost o mult mai mare cantitate de emoţie personală. Emoţiile sale sunt mai puternice, şi mai vizibile.

Leonard Bernstein în Cum să înţelegem muzica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veţi vedea, în viitor voi trăi prin acuarelele mele.

citat din Winslow Homer
Adăugat de Mademoiselle
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe vremuri te bărbiereai când voiai să asculţi Beethoven, acum asculţi Beethoven când vrei să te bărbiereşti.

citat din Peter Bamm
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Am fost lacrima bucuriei şi durerii
Am fost lacrima bucuriei părinţilor mei
Când am gângurit cu ochii ţintiţi către soare,
Când am atins cu mâna o gingaşă floare,
Când am intrat în codrul parfumului de tei.
Am fost lacrima bucuriei părinţilor mei
Când am împărţit bucăţica de pâine
Cu omul milostiv, c-o pasăre şi-un câine,
Când am citit poveşti cu oameni buni şi răi.
Am fost şi lacrima durerii părinţilor mei
Când mi-am lăsat buchetul amintirilor acasă
Şi am plecat în lumea diversă, curioasă,
Să-mi fac viaţa bună,-n credinţa cu temei.
Am fost şi lacrima durerii alor mei părinţi
Când suferinţa mi-a cuprins trupul şi anii,
Sănătatea am cumpărat-o aiurea, cu banii,
Dar pe ei în viaţă nu-i pot avea, sunt sfinţi!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa pe care mi-am ales-o îmi dăruieşte ore pline de plăcere în balanţa vieţii mele.

citat clasic din Winslow Homer
Adăugat de Mademoiselle
Comentează! | Votează! | Copiază!