Asasinare

Lapte de dihor supt în scorbură,
pietre albe, tocite de râu,
şi tu călare pe inorog, vergură,
şi panglica trupului meu - frâu

Nu se-nfioară nimic. Statică stea.
Fiecare literă are fiinţe
în ea,
şi nefiinţe

Să-l omorâm cât mai repede pe A,
să-i eliberăm pe închişii lui.
Dacă poţi, dumneata
bate-i în strigare un cui.

Se trece ora. Începe ploaia.
Se ridică zorii şi se aude
vum behăie oaia.
Mai repede... până n-ai mâinile ude.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incendiu la duminica cea repede

Cât de repede ne naştem
cât de repede e luni
cât de repede suntem tineri
cât de repede nebuni
cât de repede iubim
cât de repede e marţi
cât de repede rămânem singuri
cât de repede bărbaţi
cât de repede e ura
cât de repede e miercuri
cât de repede suntem Bacovia
cât de repede nu-s ce(r)curi
....................................
Cât de repede îngerul ajunge şchiop
cât de repede paradisu-i un jug
cât de repede e sâmbătă
O şi cât de repede
arde
Doamne
acest
rug

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins noaptea (31 august 1979)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de repede

Atât de repede ne vine insomnia
Brodându-ne fiinţe din afară.
Vrei pielea mea să-ţi fie iia
Care te-mbracă, domnişoară?

Vrei tu să vreau să fii fiind
Un fel de trup de arătare
Şi să te-nvăţ cum eşti murind
Femeie,-n pielea dumitale?

În pietre vrei, în recii fulgi,
În dulcele meu strigăt de iubire...
Stai, nu fugi, o, tu ce fugi
Călcând pe viaţa mea subţire.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

dacă
nu mi-ar fi îngropat mâinile
sub pragul neîntâmplării,
ele,
cuminţi ca nişte ţărănci albe,
i-ar fi ţesut din sângele meu drumul,
să-l aducă de inimă acasă.

dacă
mi-ar fi treierat dragostea
cât încă nu se dărâma vara,
mâinile i-ar fi făcut pâine.
albastră,
să i se încerească gura de drag.

dacă
mi-ar fi păstrat somnul pe umărul lui,
mâinile mele ar fi săpat adânc
până ar fi ajuns la izvoarele visului
să-i dea lui apele.

dar mâinile,
ca două lumânări aprinse,
mor curate
sub prag.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

dacă nu mi-ar fi îngropat mâinile
sub pragul neîntâmplării,
ele, cuminţi ca nişte ţărănci albe,
i-ar fi ţesut din sângele meu drumul,
să-l aducă de inimă acasă.

dacă mi-ar fi treierat dragostea
cât încă nu se dărâma vara,
mâinile i-ar fi făcut pâine.
albastră,
să i se încerească gura de drag.

dacă mi-ar fi păstrat somnul pe umărul lui,
mâinile mele ar fi săpat adânc
până ar fi ajuns la izvoarele visului
să-i dea lui apele.

dar mâinile,
ca două lumânări aprinse,
mor curate
sub prag.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zorii s-au ivit, ceaţa se ridică (Lorelei în oglindă)

Tribute to Heinrich Heine

Pe câmpia verde, de lucernă plină,
Era o prinţesă, ca dama de pică
Mergând cu tact, precum o felină,
Zorii s-au ivit, ceaţa se ridică!

Şi cătând pe râu, spre iubirea sa,
Se-aruncă-n vâltoare, ea nu ezită
Departe pe deal, chipul lui se-afla
Zorii s-au ivit, ceaţa se ridică!

Din apele tulburi, ea tot priveşte,
Înoata-n continuu, fără pic de frică,
De mai aproape, el parcă o ţinteşte,
Zorii s-au ivit, ceaţa se ridică!

Într-un final tragic, curentul răului,
O trase în jos, n-a mai putut să zică
Nimic, ci se scufundă cu figura lui
Zorii s-au ivit, ceaţa se ridică!

poezie de Alex Dospian (26 iulie 2021)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deconspirare

prea repede iubim
(poate numai noi poeţii)
prea repede înşelăm
(femeia bărbatul cuvântul)
prea repede abandonăm
(când ne resping pe noi poeţii)
prea repede trecem
(toţi)
în spatele geamului
prea repede trece fiecare pas al nostru
(de fapt un pas pe gheaţă)
prea repede punem talpile
(feminine şi masculine)
pe geam.

pentru cei fără patine
lovitura este şi mai puternică

poezie de Jolanta Szymska-Wiercioch, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Ana Năgăra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina nervoasa

N-ai nevoie de ochi
ca sa vezi lumina nervoasa.
Nu te agata de streangul vietii,
stai bland, caci nasterea trece repede in moarte,
atata doara ca amintirea
incepe sa miroasa a hoit;-
iat tu, care tu, de fapt?

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare scorbură este aşezat un zeu.

citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca o pianină dezacordată

(cu zaruri măsluite)

va fi un ospăţ sideral iubite în pielea ta violetă
a trăi şi-a iubi cu piroane ruginind în visele noastre
se trece ora de-a lungul braţelor ca o moarte distilată în sânge
de prea mulţi oameni am mâinile ude
şi mi-e frig

frâu de ape inorog în artera pământului îmi pasc singur rănile ca pe stele

în orb se tastează claviatura vremii sub paşii noştri aseptici
nu se vrea să se vrea
mâinile nopţii grele de absenţe ne dor

încătuşată în burice lumina îngheaţă

de la tribună ţipăm cât de vast ne e spaţiul în care încap
toate galaxiile lumii
tropotim somnambuli pe gaica destinului
nu se încheie nimic între
fantasme şi rugă

silaba codată de noi al cărui algoritm l-am uitat
desenează orbită de ceruri

eclipsa vorace pândeşte-n vertebră

poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zicere

Orice om prost este o gratie.
O, tu abundenţă de colivii!
Inimă tu, felină prămaţie
pândind peste tot colibri.

Ca noroc, păsările cântătoare
stau la locul lor agăţate în cui.
Ce noroc, fiecare
are pasărea lui.

Fiecare om prost e o gratie groasă
pentru stelele căzătoare
astfel se face că ele se lasă
numai când sună ora de culcare.

Atunci cerul rămâne neprivit
şi fiecare stea de capul ei, -
iar cine nu a adormit
are dreptul la o pasăre cântătoare,
la două, la trei...

poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: Necuvintele (1969)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul Schumann, cel cu rezonanţa, a inceput "să se grăbească". Deci nu vă mai minunaţi cât de repede au trecut ultimii 70 de ani, ci realizaţi că următorii 70 vor trece şi mai repede.

Beatrice Vaisman (18 mai 2019)
Adăugat de Beatrice Vaisman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Hai, domnişoară, te rog, urcă.
Lia: Poftim?! Nu, mulţumesc, mai bine nu.
Lucian: Şi totuşi, domnişoară... Te pot duce până acasă, doar e în drum. Vezi doar... Toarnă cu găleata.
Lia: Bine, dar...
Lucian: Nu sunt deloc supărat pe dumneata, din cauza reclamaţiei.
Lia: Şi totuşi, îmi vorbeşti cu "dumneata" şi cu "domnişoară".
Lucian: Ai vrea altfel?
Lia: Da; aşa cum ne-am înţeles, ar fi mai bine.
Lucian: Fie. Atunci, te rog, Lia... Deocamdată, încă mai suntem colegi şi nu sunt supărat pe tine.
Lia: Credeam că eşti.
Lucian: Aşa ţi s-a părut?
Lia: Nu; aşa ar fi trebuit.
Lucian: Să zicem că nu sunt supărăcios. Nici răzbunător. Dacă vrei să mergi cu mine, te rog să urci mai repede în maşină; ne udă ploaia prea rău. Sau cel puţin, hotărăşte mai repede ce vrei de fapt.
Lia: Bine. Merg...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoportret pe o frunză

Trupul meu
este aidoma unui creier de elefant,
Creierul meu
este aidoma trupului lui Apollo.
Foamea mea
este aidoma ierbii călcate în copite.
Iarba mea
nu este de mâncare.
Stelele mele sunt negre
pe ceruri albe, argintii de verbe.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colinda de inimă

Voi colinda cu inima mea
mergând prin zăpadă,
mâna mea în cinci colţuri ca o stea
începe cuvinte să vadă.

Braţul meu, o coadă de cometă;
umărul şi pieptul meu - cer.
Căldura lor secretă
luceşte albastru de ger.

Să fiţi liniştiţi, să aveţi parte de linişte albă
sub cetina verde împodobită.
Ochii mei, doua vergele-ntr-o salbă,
împodobesc ora, clipită.

...

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima literă a oricărui cuvânt se află în trecut, ultima literă - de asemeni; numai trupul cuvântului e în prezent.

citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-ai să vii

N-ai să vii şi n-ai să morţi
N-ai să şapte între sorţi
N-ai să iarnă, primăvară
N-ai să doamnă, domnişoară.

Pe fundalul cel albastru
din al ochiului meu vast
meteor ai fost şi astru
şi incest ai fost, prea cast.

Uite-aşa rămânem orbi
surzi şi ciungi de un cuvânt.
Soarbe-mă de poţi să sorbi
"S" e rece azi din sunt.

poezie celebră de Nichita Stănescu din În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melcul lui Eustache

Am adormit în melcul meu
Eu mai repede ca el
El mai repede ca mine
Sforăind uşor, dar greu.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un gen de handicap

Beat cu haine ude,
Soaţa îl repede;
Seara, nu aude,
Şi în zori, nu vede.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul călare

Calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare,
calul călare pe calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare pe calul călare.

La ora când toţi, în secunda când toţi,
bolnavi, sănătoşi, unii vii, alţii morţi,
ies noaptea din casele-n care
s-au dus să petreacă în destrăbălare
şi vor să încalece şi vor să se ducă
şi vor să-şi ia caii legaţi de ulucă,
o, şi-a găsit fiecare,
o, şi-a găsit fiecare
calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare,
calul călare pe calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare pe calul călare.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul nu trece mai repede ca altădată, doar noi trecem pe lângă el mai repede.

citat clasic din George Orwell
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!