Umblam

prin cotloanele minţii
labirinturi şi unghere întune
coase când am dat
peste o amforă
era prăfuită ca un gând
am vrut să văd dacă nu-i vreun duh
pitit în logica viselor
privirea alunecă pe lumina
din interior
un fum iese alene ca o depresie
îmi croieşte un gând
caut cuvântul împlinit
duhul se uită la mine
aşteaptă să zic ce-ar trebui să spună
un căutător de întâmplări fericite

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţul cuvintelor

Într-un gând de cais
înflorit între vii,

într-o clipă
cuprinsă de incertitudini,

ascund adânc
visele
golite de conţinut
în amforele sparte
ale uitării,
din mijlocul cuvintelor
vândute,
pentru nimica toată
poeţilor.

Preţul cuvintelor
fluctuează
pe corzile unei viori.
Învelişul sunetelor
Acoperă dorul,
Cu înseninări
De suflet.

O atmosferă
de întâmplări fericite,
străbate căile
devenirii.

Alunecă pe umeri
lumina,
gânduri din gânduri
îşi croiesc vise,
şi speranţele
prind aripi
adevărate.

Caut semnele
în fluxul normal
al lucrurilor,
cu logica semnelor.

Desavârşire impusă,
prin rugăciunea
cuvântului tău
împlinit.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (7 aprilie 2009)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul

Peste iarbă şi prin oase
Trec numai lumini de coase
Şi prin gene de izvor
Trec numai bărbaţi de zbor...
Peste fum şi nopţi de scrum
Trec numai lumini de fum,
Peste trecere de sapă
Trec numai lumini de apă,
Tremurânde, tremurând
Ca lumina de pa gând,
Tremurânde, tremurat
Ca lumina de bărbat...
Şi la moară şi la plug
Trec numai bărbaţi de rug...
Şi pe zări şi pe sub zări
Trec numai bărbaţi călări,
Şi pe mări şi pe sub mări
Trec bărbsaţi de luminări...
Când se crapă noaptea-n două,
Trec numai bărbaţi de rouă...
Bărbătosul vin e vin
Când bărbatul brea senin
Şi la toamnă de bărbat
Cad femei de sărutat
Peste iarbă şi prin oase
Trec numai bărbaţi de coase
Şi pe Dunăre de fum,
Trec numai bărbaţi de drum...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

În gând

Ne dau prin gând, ca stelele în lac
Atâtea întâmplări - şi se desfac
Şi se întorc, mari lotuşi, înapoi,
Spre luciul amintirilor din noi.
Aştept iubirea ta să-mi pice-n gând
Şi să o caut veşnic, fremătând,
Ca pe-un inel scăpat într-o fântână –
Verigheta pe izvorul din ţărână.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu înţeleg ce vrei

De te-aş vrea pe lângă mine
Pe ce cale să purced,
Pe ce drum şi pe ce culme
Să te caut apoi să cred
Că din toate, că din lume
Doar pe tine te-am ales
Să-mi fii vraja ce îmi pune,
Un amor neînţeles,
Că îmi torni otrava roză
În paharul ce îl sorb,
Îmi îmbeţi gândirea morvă
Devenind tăcut şi orb
Şi mă chemi mereu în noapte
Apoi iute mă alungi,
Otrăveşti clipe cu fapte,
Când eu fug tu mă ajungi.

Nu-nţeleg ce e cu mine,
Nu-nţeleg deloc ce vrei,
Gândul meu ce-i pentru tine
Poartă-n el parfum de tei
Şi te cheamă peste noapte,
Şi te caută peste zi,
Dorurile îmi sunt coapte,
Îmi plesnesc în poezii...
Văd prin cerul nopţii negrul
Din privirea ta şi-n somn,
Negrul este plin de gerul
Ce ne-ngheaţă de nu-s om
Şi îmi pune între buze
Vorbe care le regret,
Fug de mine cele muze
Ce le-am scris câte-un sonet.

Caut prin parc cu frunze dese
Verdele cel liniştit,
Îmi doresc lumini să-mi ţese
Gând de foc în gând tihnit,
Să te uit, să sting o vrajă,
Haina ei să o dezbrac,
Potolită îmi vreau şarja
Nebuniei de la cap,
Vreau să râd din nou în ploaie,
Vreau să zbor prin cerul nins,
Vreau să scriu slove pe foaie
Fără lacrimi care-au plâns
Şi mai vreau ca ochii-ţi focuri
Să nu-mi ardă inima,
Să păşesc din nou prin locuri
Unde nu e vraja ta.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

UN GÂND ÎMI ALUNECĂ PRIN VII ŞI BECIURI RĂCOROASE-Rubaiat
Un gând îmi lunecă prin vii şi beciuri răcoroase,
Să sorb sec, vinul negru din butoaiele prăfoase
Ca desfătat să fiu cu euforica licoare
În timpu-n care Bachus îmi bea sângele din oase.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-ar fi

Ce-ar fi... să-mi spui că nu mă iubeşti
Să văd cât doresc să-mi devii
infinit

Ce-ar fi, dacă cuvântul meu ti-ar fi
surd
Să văd ce pot debita din absurd

Ce-ar fi să te orbesti de mine
Să nu mă vezi
Să privesc neclintit
Cât pot in cerşetor
Să te ador

Ce-ar fi... să nu mă poţi iubi
Să simt că esti un cer
Să-mi cresc aripi din ce sper
Să-ti fiu cât timp
Mă vei iubi..
Ce-ar dori inima să-ţi fi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un gând

s-au adunat atâtea ierni
în mine
că-mi vine-n gând
să mă părăsesc
şi să revin la primăvară

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nagoda din vis

Venea dinspre luncă o veste bizară,
trecând peste apa crescută din râu –
un duh nevăzut apărea înspre seară
s-aducă licornul din lanul de grâu.
.
Păştea în răstavul lăsat între holde
miresme din dorul cernut peste flori
din trupul nagodei cu pletele blonde
ieşită din crângul cuprins de fiori.
.
Trecea despletită, plutind peste ape,
în noaptea aceea, scăldată-n zefir,
cu calul licorn, adus să se-adape,
din boabe de rouă cu sfânt elixir.
.
Lăsa deoparte veşmântul subţire,
să intre în apa albastră din râu,
măceşii, cu florile scoase din fire,
cădeau în extaz lângă lanul de grâu.
.
De când am văzut-o atunci dezbrăcată,
un dor fără margini îmi stă peste gând,
să-mi spună s-o caut, s-o văd înc-odată,
în braţe mele s-o strâng tremurând.

poezie de Corneliu Neagu din Timp şi destin (2018)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi-ntreb

Şi când Te văd încovoiat trecând
Cu încă o povara peste umeri
Îmi vine-n minte-un început de gând
Şi-ntreb, Isuse, poţi să le mai numeri?...
Şi când Te văd încovoiat strângând
Cu grijă frunzele de pe cărare
Îmi vine-n minte-un început de gând
Şi mă întreb, Isuse, mai poţi, oare?...

Când stau cu toţii însetaţi la rând
Fiinţa să le-o saturi de Lumină
Îmi vine-n minte-un început de gând
Şi-ntreb, Isuse, câţi or să mai vină?...

Şi când Te văd în urmă aşteptând
La o fântână-n drum spre Galileea
Îmi vine-n minte-un început de gând
Şi-ntreb, Isuse, nu sunt eu aceea

Pe care-o-aştepţi? Şi când sosesc plângând
Să-ţi pun şi eu povara mea pe umeri
Îmi vine-n minte-un început de gând
Şi-ntreb, Isuse, poţi să le mai numeri?...

poezie de Adriana Cristea (5 iulie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă sunt...

Dacă sunt, unde sunt
în ce cânt
în ce gând
în ce rost muribund
în ce cuget plăpând
descărnat de curând
dacă sunt, până când?

Dacă sunt, eu ce sunt
un mărunt
amănunt
un mereu doar secund
dumnezei înjurând
ori vreun geamăt imund
ăsta sunt, asta sunt?...

Dacă sunt, din ce sunt
din descânt
din pământ
din dezgustul fecund
colcăind furibund
într-un timp ne-afund
din ce sunt, până când?

Dacă sunt, cine sunt
vreun cuvânt
de nesfânt
vreun pascal fredonând
în swahili, vreun rând
vreun temei de mormânt
dacă sunt, de ce sunt?

poezie de Mihail Soare din Eu, Nietzscheanul
Adăugat de Radu Câmpan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privirea ta

Îmi trec prin gânduri paşii, mi-i petrec
de la un gând la altul, zi de zi,
în obiceiul meu de a trăi,
şi o voi face pân-o fi să plec.

Mă mai opreşte, uneori, un vis,
din mersul printre gânduri, dar plutesc
prin alte lumi şi nu, nu mă opresc,
căci sunt, la tot ce-i nou, mereu deschis

şi-mi place să te văd acolo-n el,
alături, cu privirile arzând,
iubindu-mă, dansând sau surâzând.

Privirea ta... ştii tu, ai tu un fel
de-a mă privi, de-a-mi fi în vis şi-n gând
pe care n-aş putea să-l uit nicicând.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treci prin mine

ca o amintire ce-ai rămas
când ai plecat uitând să-ţi iei
rămas bun mai sunt zile
şi unghere să te caut în lume
cu gânduri bune o să te adun
într-o carte fără foile rupte

treci prin mine ca visul dureros
oricum nu mai încapi în inimă
mi-ai ocupat tot corpul din cerul
poeziei scrisă cu stiloul atent

nu treci decât în noaptea albastră
cu zeii căzuţi în genunchi la pat
purtăm în noi gărgăunii tăi
vărsaţi în cupele cu şampanie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebuniile din gând

Prinse de furtuna nopţii zilele ce mi-au rămas,
Sunt cu toate bântuite de un val fără de glas,
Valul nopţilor de vară curge foarte amăgit
De privirea ta fugară care iarăşi a rănit.

Sus pe cerul plin de nuferi plouă foarte liniştit,
Împăcat cu ce se duce încerc somnul odihnit,
Dar nu vine să coboare peste trupul obosit
Ce îl port din primăvară, de acum îmbătrânit.

Prinse de furtuna nopţii gândurile trec, revin,
Ochii de-i închid cu-aduceri, doar cu noi când ne iubim,
Îi deschid să fugă somnul, visul său clocotitor,
Scrie drama pe hârtie, cu final răscolitor.

Caut în mine printre pagini, filele scrise de noi,
Sunt frumoase dar au tragic, prins pe undeva de foi
Şi când slova recitită îmi pătrunde trupul meu,
Sunt o fiinţă prea rănită şi fac paşii grei cu greu.

Caut luna pe fereastră, raza ei nu o mai văd,
Sunt ca norul care poartă fulgere făcând prăpăd,
Mă lovesc iarăşi pe mine, eu le-arunc, ele mă prind,
Simt arsurile nebune, nebuniile din gând.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverenţă

Simt că nu-s vrut, pentru prezenţă,
Plictisitor, un emul poate,
Pierdut 'ntr-atâta dat din coate...
E timp să fac o reverenţă!

Nu-i important har, competenţă,
Că peste tot familii-s, triburi,
Haite feroce; cor de triluri
Se înalţă afon... Vreau reverenţă!

E ca la şcoală; nu-i absenţă,
Că nu-i vreun bai, totul se-ascunde
De ai talent de-a nu răspunde,
Ce nici nu ştii... Dai, reverenţă.

Toţi, peste tot îşi dau licenţă,
Ca-ntr-o prostie aliterată,
Îşi diplomând titlu-n erată,
Fără vreun gând de... reverenţă?!

Căci cum poţi să nu ai clemenţă,
Când tot se minte; titluri, nume
D-experţi mistificanţi, anume
Reciproci toţi, în reverenţă....

Totu-i într-o efervescenţă;
Potenţă-n fals, furt de valoare,
Într-o cadenţă îngrozitoare
Decadenţă, deci nu reverenţă!

Speranţa-i încă la decenţă;
Eminenţa s-aibă iar cătare,
Cum fluorescenţa-i bob din floare
Şi pom dă fruct... cu reverenţă!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 august 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, ce lume minunată

Văd copaci verzi... văd trandafiri roşii pe coline,
Îi văd înflorind... pentru mine şi pentru tine –
Şi-mi spun în gând... o, ce lume minunată!

Văd nori albi ca zăpada... cerul cu ochi de azur,
Zile-însorite... nopţi fermecate-n moliciuni de velur
Şi-mi spun în gând... o, ce lume minunată!

Culorile curcubeului... pastelizează cerul pur,
Ele se regăsesc pe feţele... trecătorilor din jur.
Văd prietenii dându-şi mâna... salutându-se firesc –
Spunând în realitate... eu te iubesc.

Aud chiote de copii... îi văd cum cresc, cum trec pe stradă,
Ei vor şti mult mai multe decât... am să ştiu eu vreodată.
Şi-mi spun în gând... o, ce lume minunată!
Da, îmi spun în gând... o, ce lume minunată!

cântec interpretat de Louis Armstrong, muzica de Bob Thiele, George David Weiss, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa ai vrut Tu...

Dacă-ntr-o tainică vreme
din lut Cineva mă făcu,
şi dacă sunt om şi nu vierme,
o, Doamne, aşa ai vrut Tu...
Dacă am grai şi nu muget
să spun ce iubesc şi ce nu,
dacă am harul să cuget,
o, Doamne, aşa ai vrut Tu.

Dacă întâia zidire
deplin în păcat se pierdu,
când totuşi mi-ai dat izbăvire,
o, Doamne, aş ai vrut Tu.

Dacă m-ai scos din neghină,
nu viaţa-mi urâtă-Ţi plăcu.
Nu eu am vrut iarăşi lumină,
o, Doamne, ci Tu, numai Tu.

Iar dacă voi merge odată
la Cel ce din Duh mă născu,
voi spune de-a pururea: Tată
Te laud c-aşa ai vrut Tu!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mine nu mă interesează tehnica actoricească, e foarte uşor să înveţi tehnica asta actoricească şi o înveţi oricum în timp, datorită experienţei. Dar eu încerc să-l relaxez pe omul ăla din faţa mea, cu care lucrez. Pe mine mă interesează ca el să aibă relaxarea, să poată gândi. Că sunt foarte mulţi oameni care, dacă i-ai pune aici, în locul ăsta, numai să-i intervievezi şi să porneşti camera, din start li se întâmplă ceva. În corp, în ei, şi se gândesc: băi, ce-ar trebui să zic acuma, ufff, oamenii ăştia, ce se uită ei la mine, şi începe, cum să zic eu, neliniştea asta interioară.

citat din Andi Vasluianu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie îmi plăcea să-i văd sufletul înflorind. Ca mugurii de dor, proaspeţi, însetaţi de fiorul vieţii, ca raza de senin pe-o cunună de albastru văzduh. Îmi plăcea să adorm cu gândul iubirii şi noaptea când e mai blândă lumina viselor, petale din Rai şi praf de stele aveam să-i prind în părul bălai. Îi râdea inima mică, la margine de gând, cu regăsire şi freamăt încropit sub tăcerea asfinţitului.

Andreea Palasescu (24 septembrie 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vorbă cu soţul meu

Am adormit azi-noapte foarte greu
Şi-n vis, m-am întâlnit cu soţul meu.
Stăteam de vorbă ca şi altădat'
Şi... iar, mi s-a părut că-i supărat.

Eu îi vorbeam, el răspundea plângând
Şi, Doamne, câte îi spuneam în gând!
Şoaptele lui, parcă, aveau ecou,
Însă, l-a podidit plânsul din nou.

Până la urmă, a tăcut, însă treptat,
Cu pasul rar, spre mine s-a-ndreptat
Şi-i povesteam cu sufletul deschis,
Ce-am mai facut, de când s-a-nchis în vis.

Şi locul îmi era necunoscut,
Dar, Doamne, eu eram cu-al meu iubit!
Priveam la el cu-atâta încântare
Şi, dintr-o dată, intrai pe o cărare.

Mergând, am dat peste o apă mare;
Jur-împrejur, pustiu cât vezi în zare.
Am început să-l caut, însă... unde?
Din când în când, de mine se ascunde.

L-am căutat, dar n-am găsit nimic.
Aş vrea să pot, aş vrea să mai despic
Ziua de zi, durerea de durere,
Dorul de dor, puterea de putere.

În vis m-am perpelit noaptea întreagă,
Dar, am păstrat ceva din vis, în minte.
Am vrut să selectez cu luare-aminte,
Imaginea ce mie îmi e dragă...

La geamul meu, o pasăre se-opreşte
Mă uit la ea şi parcă îmi vorbeşte...
Mă simt de parcă m-aş afla-n văzduh,
Iar dintr-o stea zâmbeşte Sfântul Duh.

Cât ai clipi din ochi..., numai atât
De mine, soţul meu iar s-a ascuns.
Dar, pentru mine a fost de ajuns
Să văd că el e trist! Şi iar am plâns...

Eu plâng până târziu în noapte,
Îmi plâng steaua ce mi s-a stins.
Şi-ntreb moartea:,, De ce-ai învins?
Pe el, de ce l-ai luat departe?"

Şi lacrimile îmi curg încetişor,
Parcă ar vrea ca sufletu-mi s-aline.
Moarte, de soţul meu mi-e dor!
De ce l-ai luat? Inima plânge-n mine!

poezie de Georgeta Nedelcu din Cenuşa unui suflet! (25 decembrie 1996)
Adăugat de Georgeta Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrând-nevrând...

Un gând...
De dinaintea făpturii mele,
Un gând prezent
Ce murmură-ntre stele...
... şi fără impediment,
Iubeşte toate cele...
Un gând... tu-mi eşti
Prin tot ce făptuieşti!...
Iar mai încolo...
Păşind din treaptă-n treaptă
Şi răsfoind un ultim rând,
Din gând...
Să-mi fi o faptă!...
Căci patima mi-e dreaptă!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (16 martie 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!