Durere în stele
Câtă durere este-n stele, Doamne?!
Oh, s-au topit și curg prin ochii Tăi!
Iar Tu ne cerți cu boală și cu foame,
Cu moarte și cu virușii-călăi,
Fiindcă am fost copii rebeli și răi
Și nu ne-am plâns greșeala la icoane.
Ori poate ceri dreptatea pentru care
Cei asupriți, în viață au luptat...
Acum îngenunchem și-ți dăm crezare
Și Doamne, știm că am făcut păcat.
Azi fiecare este vinovat
Și lacrimile noastre sunt amare.
Să ne unim în luptă, toți, ca unul!
Iubirea nu ne fie în zadar...
Ne iartă, Doamne! Plânge azi românul.
Ne iartă și ne ai în paza Ta!
Plâng toți cei dragi, pier unul câte unul...
Ne iartă Doamne! Nu te mânia!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plâns
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre stele
- poezii despre prezent
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre medicină
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Dă-ne, Doamne!
Dă-ne, Doamne, ploi, tornade,
Să plecăm cu toți în moarte.
Lacrima fă-o pârâu
Și-nvelește-al vieții brâu!
Dă-ne cântece de jale,
Fiindcă viața noastră doare...
Cianură dai în grai?
O fărâmă de mălai
Să dai Domne, la săraci!
Să-i încalți și să-i îmbraci!
Dă-le literă și minte
Să meargă tot înainte...
Dă-le-un strop de-nțelepciune,
Să poată trăi în lume!
Dă-ne Doamne, iar, vâltori,
Dă apus în loc de zori,
Căci de-atâta suferință
Și fărâma de credință
Am pierdut-o. Și în rugi,
Doamne, numai tu ne plângi.
Dă păduri și nu spitale,
Nu lăsa morții de foame
Neîmpărtășiți. Rămâi
Să-i veghezi la căpătâi!
Peste munții ce se-nalță,
Lasă doamne iarăși viață
Și păduri, râuri de dor.
Iartă Doamne, iartă iarăși,
Încercatul tău popor!
Spovedește-ți credincioșii,
Pașii celui ce-au greșit,
Să-i întorci din întinare,
Căci poporul ți-ai iubit.
Fă-ne cumpănă și lege
Și ne iartă de păcat.
Căci nu e fărădelege
Fără s-o fi încercat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tornade, poezii despre sărăcie, poezii despre suferință, poezii despre râuri, poezii despre religie sau poezii despre păduri
Mă iartă Tu, Doamne
Iartă "Tu Doamne" păcătosul din mine,
Păcat că tânăr... nu mai pot să fiu,
Dar să visez, mă lasă "Tu Stăpâne"
Sau poate că și asta-i prea târziu.
Iartă-mi "Tu Doamne"greșala făcută
Și dă-mi tinerețea, te rog! înapoi,
Ochii mi-s plânși și gura mi-e mută
Doar către "Tine"genunchii-i îndoi
Mă iartă"Prea Sfinte" puterea mi-o lasă,
Să pot a iubi... cât încă sunt viu,
Cât mândrele, iată, mai cad încă-n plasă,
Ajută-mă "Doamne" și slug-am să-ți fiu.
Mă iartă"Părinte" ești bun și-nțelept,
Nu pot a promite, ispita-i prea mare,
Mă ține în noapte... flămând și deștept
Și-mi place"Părinte"deși chiar, mă doare.
Mă iartă"Tu Doamne"că nu știu ce fac,
Pe apă aruncă păcatul din mine,
Mă iartă"Părinte"că nu vreau să tac
Și-n lume eu strig... iubirea de"TINE"
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tinerețe, poezii despre visare, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre promisiuni sau poezii despre noapte
Rugăciune
iartă-mă, Doamne,
mă cațăr spre cer
pe picioare de lemn
sunt suflet de humă
murdar de gânduri, frică, păcate
iartă-mă Doamne,
că plâng pe brațele crucii
pășesc către El și pașii se pierd
printre cruci frânte de suflet
azi pier în stropii de sânge
căzuți de pe crucea fiului Tău
zac la marginea lumii
în șuvoaie de lacrimi
la cap mi-au pus bolovani
să nu mă ridic și să sper
iartă-mă Doamne
că plâng și iar pier, la picioarele crucii
iartă, Doamne,
fiul tău, umil și stingher
rugăciune de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cruce, poezii despre picioare, poezii despre sânge, poezii despre suflet, poezii despre lemn sau poezii despre iertare
Doamne, mulțumesc!
Pentru harul ce-l am, Doamne,
Ție vreau să-ți mulțumesc,
Însă unde-n lumea asta
Aș putea să te găsesc?!
N-aș putea nemărginirea
Să-ți măsor... Privirii mele
Pas cu pas, eternitatea,
Cerul Tău tivit cu stele,
Nu-i ajunge! Unde oare,
Universul m-a-nfiat,
Ca să picur din norocul
Stelei care Tu mi-ai dat?!
Nu ți-am spus?! Când pruncul plânge
Plâng și eu... Când foamea doare
Mă ascund și plâng... Mi-e milă
Nici eu nu ma de mâncare!
Când văd plâns de mulțumire
Pentru haina care-am dat
Mă gândesc la Tine, Doamne...
Mi se iartă vreun păcat?!
Când mi-ai osândit trecutul,
Ai gândit că voi trăi
Prin sărmanii lumii mele,
Trist, în fiecare zi?!
Picură lumină, Doamne
Și dreptate și cuvânt
Peste lumea în mișcare
Pân' la trecera-n mormânt.
Ușurează-ne povara
Biciul ist usturător...
Lanțurile strâng! Și sânge
Curge-n ochii tuturor.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mulțumire, poezii despre vestimentație, poezii despre tristețe sau poezii despre trecut
Plouă cu mirese, Doamne!
Plouă cu mirese, Doamne!
Ninge Doamne îngerii
În covoare de lumină,
Pentru mulții tăi copii!
Albul pur de crin, în miere
Risipindu-se apoi...
Plouă Doamne cu lumină
Și iubire peste noi!
Limpeziri de cer și ape,
Valuri moi de catifele,
Plouă Doamne cu lumină!
Și cu borangic de stele,
Vin și-mpodobește lumea
Și "oprește noaptea-n rai"
Cănd răsare-n noi iubirea,
"Să dăm versurilor grai!"
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre versuri, poezii despre rai, poezii despre poezie, poezii despre ploaie sau poezii despre nuntă
* * *
Doamne, eu sunt un păcătos,
Te rog, de-aceea, iartă,
Lacrima mea ți-aduc prinos...
De multe-s vnovată...
Vuiesc precum un clopot azi,
De dorul mântuirii,
Iar Tu, ca o lumină arzi
Pe calea fericirii.
La Crucea Ta m-aplec pios
Și-ți rog a mea iertare,
Căci nu aș fii de vreun folos
Pe drumul de pierzare.
În Sfântă zi, prea bun Iisus,
Mă iartă, am greșit,
Să pot trăi în lumea mea,
De-acum, mai fericit.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre mântuire, poezii despre lumină sau poezii despre greșeli
Prea multă nedreptate
Unul vrea avere, altul în stradă cere.
Unul stă în palate, altul în frig se zbate.
Unul are poamă, altul nu are mamă.
Unul huzurește, altul sărăcește.
De ce Doamne, oare, astfel ai lăsat,
Unul prea mult are, altul e sărac?
Unde e dreptatea, unde e frăția?
Unde-i libertatea, unde-i omenia?
Unde-s astea toate? Cine le împarte?
Cine Doamne, cine nu gândește bine?
De ce fiecare luptă pentru sine?
Luptă până moare și tot pier destine.
Doamne,
noi credem în Tine că poți îndrepta.
Că Tu poți face bine în dreptul fiecăruia:
Să împarți dreptatea-n lume, cum Biblia spune.
Să fie frate cu frate, pace și liniște în toate.
Doar Tu poți să împarți pe pământ
dreptatea între oameni, acel lucru sfânt.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre palate, poezii despre pace, poezii despre mamă, poezii despre libertate sau poezii despre dreptate
Iertare
Ne iartă, Doamne Sfinte! Un suflet de păgân,
Tu-l cerți și-l faci cuminte și-l slobozești la sân.
Te-ai frânt întru iertare, dar nu ne-am cumințit,
Cu toate astea, Doamne, Tu veșnic ne-ai iubit.
În piept un clopot bate și rugile vuiesc,
Aștept din înălțime, de-acum, un semn ceresc...
Căci clocotim în lacrimi. Tu unge-ne cu mir
Și fă să înceteze durerea noastă!- Amin!
La Crucea Ta adesea ne-am aplecat în rugi...
Cu noi în noaptea asta, Tu roagă-te și plângi!
Oprește boala care în ușa vieții bate,
Nu ne lăsa Iisuse pe drumul către moarte!
Știu că greșim adesea și plângem totodată...
Prea Bunule Iisuse, te rog smerit, ne iartă!
Se-ade plânsul Maicii. Când Tu ai înviat,
Ai regăsit în noapte o lume de păcat.
Adu și azi cu Tine Lumina Învierii!
Iertare și iubire. O lacrimă de stea,
Lucească-n întuneric, căci prin a Ta iertare,
Iubitule Iisuse... și noi vom învia.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime sau poezii despre întuneric
Ce mă doare, Doamne...
Ce mă doare, Doamne, stau și mă frământ
Ce mă doare, Doamne, dacă plâng de moarte
Nu sunt frunză, Doamne, să mă culc pe vânt
Să mă culc pe vântul care-o să mă poarte...
Ce mă doare, Doamne, ce durere rea
S-a ascuns în suflet și nu vrea să iasă,
Uită-Te la mine, poate vei vedea
Care deznădejde m-a făcut mireasă...
Pune-ți mână, Doamne, nu mă părăsi
Pune-Ți mână, Doamne, totu-i cu putință
Fă-mă să răscumpăr fiecare zi
Ce m-a ars cu lacrimi și cu suferință...
Ce mă doare, Doamne, Domnul meu cel sfânt,
Ce dureri de taină s-au ascuns în mine...
Nu sunt frunză, Doamne, să plutesc pe vânt,
Mână Ta-i aceea care azi mă ține
Vindeca-mă, Doamne, gândul, plânsul meu
Nu lăsă pământul plânsul să mi-l poarte
Pune-Ți mâna, Doamne, Tu ești Dumnezeu
Tu ești Dumnezeul ce m-a scos din moarte!...
poezie de Adriana Cristea (7 septembrie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt sau poezii despre durere
Doamne, iartă-ne
Numai pentru tine, Doamne!
Adunat-am în păr toamne,
Primăverile-n priviri
Și o vară de iubiri.
Pentru Tine Doamne Sfinte!
Aștept iernile cuminte,
Talmăcind în slova ștearsă,
Taina sufletului, arsă,
Pentru Tine înalț rugă!
Timpul să îmi mai ajungă,
A sorbi foc și scântei,
Din sfințitele femei.
Plec genunchii, pentru Tine!
Fiindcă împlinești destine,
Dezgolite-n primăveri,
Prin secundele de ieri.
Tu mă iartă Doamne... iartă!
Gândurile când mă poartă
Și m-aruncă pătimaș,
În al dragostei sălaș.
Veșnic fie al Tău nume!
Și slăvit în astă lume!
Învătându-m-a iubi,
Inimile a dezrobi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre toamnă, poezii despre secunde sau poezii despre păr
învață-mă iar să iubesc!...
Doamne, în ce loc ai ascuns iubirea?
pentru că mintea mea este plină de uitare,
chiar și trupul tău crucificat a fost dat uitării
și inima mi-e pustie,
nu mai plânge, nu mai iartă,
ochii îmi sunt plini de noaptea
unde doar cocoșii cântă de trei ori
și zornăie arginții -
treizeci,
buzele mele au uitat să murmure,
iar sărutul lor pângărește...
Doamne,
învață-mă iar să iubesc!...
poezie din Ranita , umbra mea, volum de poezie, Editura Singur, Targoviste, 2011
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre sărut, poezii despre muzică sau poezii despre inimă
Doamne, plâng...
Doamne, plâng și sufăr, Doamne!
Nu e drept a judeca...
Doar ne ai ca niște pietre
Putrezind sub crucea ta.
Sângele-Ți în râuri calde
Se prelinge peste noi...
Ne privește suferința!
Oh, ne scoate din noroi!
Izbăvește de osândă
Trupul - humă de păcat
Fiindcă numai Tu ai dreptul
Doamne, de-a ne fi iertat.
Îngenunchi, mi-e rană plânsul...
Gândul, un vulcan... Amar
Îmi duc clipele... În sânul
Tău, de-acum Tu ia-mă iar!
M-am topit sub jarul crucii...
Mulți mă biciuie... Mă ard...
Eu la umbra crucii Tale,
Doamne, ca o umbră cad.
N-am să vin cu daruri scumpe,
Doar cu sufletul... Sunt eu!
Cer a mă-ntrupa de-acuma
În duh sfânt, cu Tatăl meu.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vulcani sau poezii despre trup și suflet
Rugă și ploaie
Cum plânge, Doamne, cerul tău,
să spele multele păcate
și praful strâns de multe seri,
cărat pe flori în zi și noapte
Cum plouă, Doamne, des și mult,
peste clădirile bălțate,
pe drumul străbătut cu greu,
acum sunt bălți și-s tulburate
Pământul e acum noroi
și se lipește pe picioare,
cum plouă, Doamne, cerul tău
și cum îndoaie orice floare
Câte umbrele s-au deschis
și câte chipuri sunt sub ele
să se ferească de ce-i scris,
păcatele să nu se spele
Cum plânge, Doamne, cerul tău,
cum curge cerul peste toate,
cu limpezimile din nori,
atât de mulți aduși azi-noapte
Cum suflă, Doamne, vântul tău,
din depărtare dintr-o parte,
eu stau în ploaie c-am fost rău,
mă iartă, Doamne, de păcate
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre seară sau poezii despre nori
Mai iartă încă un copil...
Mi-e frică de-ntuneric, Doamne,
Nu-mi lua lumina ce-o mai am,
Ci iartă-mă, cu tot cu neam,
Fii blând și bun cu mine, Doamne!
La Tine-s toate cu putință.
Mai iartă încă un copil,
Risipitor și pueril,
Aducător de suferință.
Știu că îmi poți citi în suflet
Și mă încred că-i unul bun.
Nu mă lăsa s-ajung nebun,
Prin rătăcirea mea din umblet.
Eu îți râvnesc Împărăția,
Nu prin durere și suspin.
De bună voie vreau să vin
Și să-ți slăvesc Mărinimia.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încredere, poezii despre nebunie, poezii despre lectură sau poezii despre frică
O rugă la Iisus
O să trăim prin Tine-o-ntreagă lume,
Dar, Doamne, astăzi, nu, nu ne-aștepta!
Ne zbatem iar cu sufletu-n genune...
Iartă-ne Doamne, să putem zbura!
Să pot să îngenunchi, mă iartă, Doamne!
Genunchiul meu e-o piatră de hotar
Ce sub povara crucii, oh, cât doare!
Lumina vieții ne-o adu în dar!
Mi-e lacrima ocean de suferință...
Și cum pot plânge malul unei pleoape?!
la Tine plec genunchiul în căință,
Căci vreau să fiu de Tine mai aproape.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre prăpăstii sau poezii despre ocean
Iubirea Ta o cânt -- Isus
Îți cânt Doamne o Isus
Și viața și Ființa
Căci lumină ne-ai adus
Chiar din cerul Tău de sus
Să trăim astăzi credința
Eu te laud te slăvesc
Și ți-aduc Isus onoare
Căci pe Tine te iubesc
Doamne cât o să trăiesc
Și-o să umblu pe picioare
Și iubirea Ta o cânt
Slava Ta de Dumnezeu
Pașii Tăi de pe pământ
Pentru veci al Tău Cuvânt
Căci ești Domn eu sunt al Tău
Cânt Isus a Ta privire
Ca o flacără de foc
Viața de neprihănire
Ce ne-ai dat-o prin iubire
În Tine să-mi aflu loc
Mersul Tău Isus îl cânt
Și lucrarea Ta Divină
Trecerea pe acest pământ
Căci al Vieții Sfânt Cuvânt
Ne e soare și lumină
Îți cânt Doamne a Ta-ndurare
Și smerenia ți-o cânt
Chiar Isus a Ta plimbare
Când ai fost Doamne pe mare
Însă plin de Duhul Sfânt
Și-ți mai cânt a Ta lucrare
Ce-ai făcut-o pentru noi
Să ne acoperi cu-ndurare
Noi de azi dar fiecare
Să fim toți de lume goi
Azi blândețea Ta o cânt
Mila Ta de Dumnezeu
Și al Tău Isus Cuvânt
Nouă dat pe acest pământ
Să-ți dăm slavă toți mereu
Îți cânt Doamne stăruința
Cu care Tu ai lucrat
Să ne mântui dar ființa
Cei de azi s-avem credința
Prin Tine un duh curat
Vrem Isus a Ta lumină
Mâna Ta de Dumnezeu
Pentru veci ca să ne țină
Toți să fim fără de vină
Unde totul e al Tău
Glorie Isuse Ție
Vreau de-a pururi să îți cânt
A Ta slava-ntreagă fie
În imensa veșnicie
Și în cer și pe pământ
02-11-2021 m.
poezie de Ioan Daniel Bălan (2 noiembrie 2021)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre smerenie sau poezii despre plimbare
Nu ne fi, Doamne, străin...
Doamne, înaintea ta,
Nu suntem demni de a sta,
Când păcatul ni-i prea greu,
Și-n suflet avem un șteu.
Asta simt, asta și spun,
Când cu vorbe de nebun,
Te împroașcă cu noroi
Câte unul dintre noi.
Dar Tu știi, Doamne, Tu știi,
Că suntem ai Tăi copii
Deși viața uneori,
Ne împinge la orori.
Și alunecăm atunci,
Spre întunecimi adânci,
Iar la tine revenim,
Când doar de durere știm
Și mă rog la Tine iar,
Pentru cei ce n-au habar,
Din ce cupă cu venin,
Beau puțin câte puțin
Uitând că astăzi trăim,
Dar mâine? Unde-o să fim,
Dacă Tu ne vei certa,
Și ne vei îndepărta.
Greșim, Doamne, da, greșim
Dar uite cum ispășim,
Când doar boală-i peste tot
Și nu-i niciun antidot...
Pune-Ti mâna iar pe noi,
C-avem lacrimi în șuvoi,
Și-i paharul mult prea plin,
Nu ne fi, Doamne, străin!
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor sau poezii despre mâini
Troiță
... ce frumoasă-i dulcea Bucovină
și ce nume Doamne i-ai mai pus
-nume care nu se mai termină
ori de câte ori să nu-l fi spus
mai la vale Basarabia stă tristă
odihnindu-și crucea Ta pe spate
și te roagă Doamne și insistă
și te roagă iar să-i faci dreptate...
încă mai la vale plâng ținuturi
care s-au trezit retrocedate
prin tratate Doamne și de luturi
și de Tine și de Țara blestemate
toată stânga Doamne-i Românie
toată stânga Doamne încă-i Țară
poate Doamne, faci cumva să fie
întregită iar. A treia oară...
poezie de Iurie Osoianu (15 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre văi
- citate de Iurie Osoianu despre văi
- citate de Iurie Osoianu despre tristețe
- citate de Iurie Osoianu despre plâns
- citate de Iurie Osoianu despre dreptate
- citate de Iurie Osoianu despre cruce
- poezii despre Basarabia
- citate de Iurie Osoianu despre Basarabia
Divine senzații
Dacă iubirea este-n aer, că altfel n-are un' să fie,
cum poate ea, așa cum ploaie
în picuri, ce udă pe alese, cum poate să nu crească
în toți,
de atât ocean, imensa sursă, cum de nu-i vie,
cum de se poate să nu înmoaie
și splendid să se oglindească
în orice fire... Doamne poți?
Și dacă dragoste nu doare, că nu e un lucru ce perimă,
doar naște din nimic, un vid
și se înfiripă în fire ramuri,
semințe dând...
ce o oprimă?...
ce spirit, sau ce individ
orbit de doi pereți, plini geamuri...
de ce-i lași Doamne, le spărgând?
Și-i una, ori sunt amândouă,
cum este aer, dar și apă;
dragostea, foc stins de licoare
unind chimii nestudiate...
iubirea, aer fiind din rouă,
topind și stânci cu cald, ce crapă,
pătrunsă, se înfiltrând cu spin de floare...
Doamne ne iartă, de-s uitate!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 octombrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre rouă sau poezii despre naștere
Calea spre Tine
Calea spre Tine, Doamne, devine calvar.
Mă rog în tăcere,
În chilia sufletului devenită altar.
Durerea faptelor mele încă apasă.
Am sânge și răni puse la masă.
Iubirea de semeni
Mă ridică o treaptă mai sus.
Îl strig pe Iisus!
Am lacrimi în mâna cu care mă-nchin.
La Tine, Iisuse, în lacrimi revin.
Mă iartă, mă iartă, Iisusule blând!
M-am născut păcătos pe pământ...
Altfel, cu trupul în cuie bătut,
Voi pleca.
M-ați pierdut?!
Mă iartă Iisuse! Rămâi în inima mea!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre devenire sau poezii despre tăcere