Nu pot atinge primăvara

Îmi bate primăvara-n ferestre,
Mă cheamă în poala-i înflorată,
Mâinile mele devin albastre,
Lumea îmi pare o ilustrată.

Prizonieră sunt în palustre,
Atingerea-i îmi este negată,
Îmi bate primăvara-n ferestre,
Mă cheamă în poala-i înflorată.

Zborul de pasări parcă dispare,
Doar clopotele sună-o erată,
Surâsuri şi lacrimi îmi sunt zestre,
Azi, când scriu o desiderată,

Îmi bate primăvara-n ferestre...

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de viaţă

Am ieşit astăzi la rampă
Cu un gând tivit la lampă,
Cu stropi reci de ploaie-n iarnă
Si- o iubire care cheamă.

Cheamă primăvara-n mine
Ca zborul unei albine
Cheamă ochii tai căprui
Zi frumoasă să imi spui

Si-n chemarea ei ascunde
Dor de viaţă, dor de munte
Dor de ziua care vine,
Dor fără melancolie.

Si-am plecat râzând prin ploaie,
Am in inimă văpaie
Violetă -i zarea toată
Noaptea pleacă intunecată.

Pasul meu nu se opreşte,
Peste valul vremii trece,
Dor de viaţă cât cuprinde,
Timpul merge inainte.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

KOSAVA !

A nins cu frunze ruginite
Prefigurând al iernii vifor,
Dar printre florile ofilite
Natura crede în viitor.

Suflă vântul, bate, bate,
Prin ferestre acum sparte
Doamne, ce s-o întâmpla?
De-o mai ţine tot aşa.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va mai bătea?

Bate vântul, dar nu se risipeşte iubirea
Bate ca un ciclon, dar căldura lui nu se risipeşte-n decor
Doar inimilor le scrie amăgirile
Bate cu pajişti, bate cu foc
Bate, dincolo de trupuri
Dar nu distruge frumosul din suflete
Bate, dar împrăştie vis, frumos, puritate
Bate şi cu o aripă te loveşte
Bate pentru a relansa sentimentul pur
Bate şi va bătea în lumina de stele.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se simte primăvara-n aer...

Se simte primăvara-n aer,
copacii deschid ochii în vânt
şi parcă aud cum creşte iarba
şi ghioceii din pământ!

O altă primăvara vine
şi-mi înfloresc cuvinte-n gură
şi cad tristeţile din mine,
ca florile de pe răsură!

Vino în pădure să simţim,
natura-ncet cum prinde viaţă,
să ne cuprindă primăvara,
în nesfârşita-i dimineaţă...

poezie de Titina Nica Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiesc intens

E primăvara-n noi, e primăvara-n mine
Şi o păstrez demult... mi-e veşnic amintire,
Grădina cea cu meri şi caişi cu floarea albă,
În urmă de îngheţ, ieşiţi de sub zăpadă....
Nu am trăit degeaba, nu tristă mi-a fost seara,
Eu am ales in doi să urc în vreme scara.
Nu las să se strecoare nici urmă de-ndoială,
Şi joc mereu pe scenă in rol de primăvară!

Sclipire pun în valul luminii ce inundă,
Pe ram mugur de frunză si toporaşi în umbră.
E primăra-n noi, e primăvara-n mine,
Şi are loc de cinste aşa cum se cuvine.
Viaţa e un vector, trăiesc intens şi azi,
Aceeaşi primăvară ca verdele din brazl
Ce îşi păstrează haina curată ca şi nouă
Chiar de e frig afară, chiar dacă stă să plouă.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bate vântul florile

Bate vântul florile,
Ce frumoase îs zorile,
Când îmi bat lin în fereastră
Şi iubirea mea îi aleasă,
Ca o pasăre măiastră.

Bate vântul în fereastră,
Să vadă când sânt acasă,
Să mă îmbete cu mireasme,
În luna cu crizanteme
Florile iubirii mele.

Bate vântul în grădină,
Adunând frunze-n rugină,
Să-mi aştearnă covor moale,
Ce foşneşte sub picioare
Colorând orice cărare.

Bate vântule cu dor!
Şi mă cheamă în pridvor,
Unde m-aşteaptă bădiţa,
Să îi împrumut guriţa,
Că îi dulce ca frăguţa.

Vântule, pe unde treci
Toate cele le culegi,
Şi porţi dorurile mele
În nopţi albe, dar cu stele,
Florile vieţii mele.

Că viaţa fără de doruri,
Îi mătrăguna de pe dealuri.

poezie de Valeria Mahok (4 octombrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

La geamul meu

la geamul meu nu bate nimeni..
doar noaptea-n somn pare s-aud
acelaşi glas venit din vremuri
de demult

la geamul meu nu bate nimeni
se scutur crengile de nuc
când vântul este prea puternic
şi-l ascult

la geamul meu nu bate nimeni..
doar razele de lună reci
îmi spun acum... că niciodată
nu mai treci.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar ger năprasnic -
în hamacul iernii
paşii au ecou.
Crivăţul furios
bate în ferestre calde.

tanka de Valeria Mahok
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voinţa...

Bate fierul cât e cald
Să scoţi clipa de smarald,
Bate-l tactic şi cu forţă
Să poti duce-a vieţii torţă,
Fie-ţi cerul nicovală
Iar scânteia chibzuială
Şi ciocanul libertate
Bate fierul, bate, bate....

Bate fierul cât e roşu'
Fără să-ţi cânte cocoşu',
Hodine-te în culise
Fi ferice printre vise,
Ţine cu dinţii de el,
De fierul care-ţi este ţel,
Un tezaur de dreptate,
Bate fierul, bate, bate!...

Năduşeala dă răzbire,
Bate fierul... cu iubire!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (1 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chip pierdut

Se nasc cuvinte cum le-ngân;
Sub pasări arbore bătrân
Sunt, şi sub trestii, râu, pornesc;
Sunt sat, ferestre când sticlesc,
Că-i greu să mă mai desluşesc.

poezie clasică de Maurice Careme din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Putna (550 ani de la sfinţire Mănăstirea Putna)

La Putna un clopot bate,
Dangătul lui peste munţi răsună.
El ne cheamă la libertate
Şi la unitate ne îndrumă.

La Putna toaca se bate,
Ne cheamă să ne rugăm.
Pe mine şi pe tine frate
Căci de acelaş sânge suntem!

La putna Ştefan ne cheamă,
Să ne spună cu glasul său bland.
S-o iubim pe a noastră mamă
Cum la iubit el pe domnul sfânt!

La Putna e o frumoasă sărbătoare,
Ea s-a îmbrăcat în alb.
E ziua ei şi a lui Ştefan Cel Mare.
Să ne ducem fratele meu drag.

poezie de Vladimir Potlog (1 septembrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt cum zvâcneşte primăvara-n mine...

Se dezmorţesc poemele în mine,
Mustesc în stihuri sevele-n culori.
Sub adieri de verde, theremine
Scriu simfonii pe lujere de flori...

Zefirul mi se plimbă prin artere,
Odoarele mă parfumează-adânc
Şi parcă aş putea s-alerg prin ere
Legată de al primăverii-oblânc...

Mai stăruie zăpada ruşinată
Pe câte-un vârf de munte, lângă cer,
Dar e frumoasă-aşa nevinovată
Între-anotimpuri, ca un grănicer...

Viteze, firele de iarbă suie
Pe cărărui ascunse în pământ,
E Dumnezeu cel care ne descuie
Tărâmul în cel mai frumos veşmânt...

E o eferveşcenţă-n toate cele
Şi parcă grijile aleargă înspre nord
Nu sunt de-ajuns de lungi braţele mele
S-adune toată primăvara-n cord...

Mi-aşez pe frunte-albastru rupt din mare
Din orizontul unde se unesc
Şi cer şi mare-n răsărit de soare
Şi cum să nu mă bucur că trăiesc?

Desculţă-alerg şi-arunc veşminte grele,
În urma mea dezbrac poemul trist
Să plângă singur. Lacrimile mele
Nu vreau să fie probă că exist...

Azi vreau să zbor în stol cu toţi lăstunii,
S-ating nemărginiri ce jinduiesc,
S-ajung pân' la singurătatea lunii
Şi că e primăvară, să-i şoptesc...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După amiază

Cine oare a murit
În oraşul 'ncremenit,
În oraşul necăjit?
Bate clopotul a gol
Cine e de-acum sobol?
Cine spânzură de cer
Cu suflarea ca de zer?
Bate clopotul şi bate;
Mare doliu în cetate –
Au murit o mie poate
De tot bate şi mai bate.
De tot bate şi mai bate.

poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum" (noiembrie 1938)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii sunt ferestre prin care putem privi gropile, drumurile sau cerul. Pe unele ferestre trebuie să le închidem, pe altele trebuie să le deschidem larg pentru a adulmeca nemurirea.

aforism de Ionuţ Caragea din Sindromul nemuririi (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colţul iubirii

Bate vântul visurile mele,
Fluierând o doină-n orice os,
Chiar dacă sunt ude şi sunt grele,
Oasele de vise plâng duios.

Zori de zori îmi scapătă credinţa,
Despre ce nu ştiu ce să mai scriu
Şi m-acomodez cu nefiinţa
De parc-aş fi fost vreodată viu.

Reacţionez la nepăsare
Tot mai rar şi parcă tot mai stins;
Prea puţin iubirea mă mai doare,
Peste rănile-i de când a nins.

Bate vântul, primăvara vine
Şi bandajul alb se va-nverzi,
Greieri leneşi, harnice albine
Laolaltă mă vor asurzi.

Iarba va creşte fără s-o aud,
Şi-n ochii mei va fi doar verde crud.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (24 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ferestre

În aceste camere întunecoase trăiesc zile fără conţinut,
mă învârt jur-împrejur
încercând să descopăr ferestrele.
Voi simţi o mare uşurare când se va deschide o fereastră.
Dar aici nu sunt ferestre –
sau, cel puţin, nu le găsesc eu. Şi poate
este mai bine aşa.
Poate lumina îmi va dezvălui altă tiranie.
Cine ştie ce fel de lucruri aş putea vedea?

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locuiesc în casa cu multe ferestre

Locuiesc într-o inimă
Mă numesc Ionuţ şi-mi place să privesc
În fiecare dimineaţă
Lumea

Cresc
Sunt suflet mare
Acum vreau să iubesc
Îmi întind degetele dincolo de ferestre
Aici toate camerele-s nelocuite
Triste

Câteodată nu pot sta locului
Încerc să zbor
Dar mă lovesc de gratii
Şi visurile dor

Mă trezesc
Locuiesc într-o celulă
Aştept graţierea
Lui Dumnezeu

Îmi amintesc
Locuiam împreună cu Ea
Sub cerul liber

Privesc pereţii
Prind viaţă amintirile rupestre

Locuiesc în casa cu multe ferestre

poezie de Ionuţ Caragea din Delirium Tremens (2006)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare bătaie de cap! Acolo bat clopotele, se bate toaca, se bat mătănii. Şi dacă nu participi, te mai bate şi Dumnezeu!

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara este în toi, dar o ceaţă neobişnuită pentru acest anotimp bate în ferestre. Harry este în camera sa, aşteptând vizita lui Dumbledore tocmai în casa familiei Dusley. "De ce îl vizitează acum? Ce este atât de important, încât nu poate aştepta până când Harry se va întoarce la Hogwarts, peste câteva săptămâni?"

J.K. Rowling în Harry Potter şi Prinţul Semipur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuriile luminii

bucuriile luminii coboară în convoi
chemările cerului se aud la ferestre
mierlele transferă frenezii din zăvoi
cu minuni de viaţă ne facem zestre.

bunul Dumnezeu împlineşte nevoi
şi destramă toate grijile terestre
bucuriile luminii coboară în convoi
chemările cerului se aud la ferestre.

ploi de împăcare cad şuvoi şuvoi
se hrănesc cu pace naturile terestre
păduri de iubire freamătă pentru voi
se nasc curcubeie din vintre acvestre.

bucuriile luminii coboară în convoi
chemările cerului se aud la ferestre.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!