Un reportaj fără votcă

Lui Florentin Florescu in memoriam

Posteritatea să te doară ca o boală
şi-un copil să-ntrebe unde-ai fost
şi-un poet să scrie haide scoală
s-a terminat cu noaptea pe de rost

Un copil să-ntrebe unde-ai fost
şi-un reportaj să scrii c-o jucărie
iubita să te ia frate la rost
iar tu în gând să-i spui o mârlănie

Şi-un reportaj să scrii c-o jucărie
poet de te-ndeamnă scoală
să uiţi de moarte ta fir-ar să fie
posteritatea să te doară ca o boală

Şi-un copil să-ntrebe tată unde-ai fost
şi râsul tău să fie poate un ultim cost

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde-ai fost?

Unde-ai fost? zice nevasta,
Iar ai fost la aia brună?
N-am fost, fă, de data asta
Chiar mă duc, să văd e... bună.

epigramă de Vasile Iuşan din Fă-mă, Doamne, ce mi-i face! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

O floare-ţi las, şi-un gând stingher
Să te gândeşti la mine, poate
Şi-un curcubeu pe-un colţ de cer,
E felul meu să-ţi fiu aproape!

Elena Bulancea (16 martie 2016)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui poet celebru

Eu, fost poet cu har subţire,
Cu bust, cu stradă şi-un volum,
Vă spun, făcând bilanţ postum:
"Nu dau doi bani pe nemurire".

epitaf epigramatic de Titu Ionescu-Boeru din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două clipe şi-un sărut

În viteză spre un soare,
călătoresc fără să ştiu
şi sufletul şi inima mă doare,
când te supăr şi îţi fac rău.
Două clipe şi-un sărut;
Şi-un ocean de nimic
şi-o nebunie m-a făcut,
să-ţi scriu ceva urgent.
Pentru inima ta speranţă,
două clipe şi-un sărut
şi a ta aură frumoasă,
trupul gol ţi l-am văzut.
Tu eşti răspunsul, un flaut
şi momentul ce-a urmat
două clipe şi-un sărut
doar atât s-a întâmplat.
Tânjesc încă d-atunci,
sau poate doar mi s-a părut
cred că am mintea terci,
două clipe şi-un sărut.

poezie de Marius-Mihai Golopenta
Adăugat de Marius-Mihai Golopenta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi dintre parlamentarii noştri au probleme penale

Chiar şi-un copil ar înţelege
Că suferim de-aceeaşi boală:
Când pui dulăi să-ţi facă lege
Va rezulta o... ciolăneală!

epigramă de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunză verde şi-un smarald

Frunză verde şi-o lalea,
ce spectaculoasă-i viaţa mea
Când urmez a înţelepciunii stea!

Frunză verde, bob de grâu,
Îmi ţin poftele în frâu
Şi îmi pun zâmbind al răbdării brâu!

Frunză verde şi-un smarald,
Îmi păstrez sufletul blând, cald
Şi în apa frumuseţii eu mă scald!

Frunză verde şi-un cristal,
Galopez pe al victoriei cal
Şi ajung mereu la al fericirii bal!

Frunză verde şi-un safir,
Cu fugiţii nu dau bir
Şi port al curajului trandafir!

Frunză verde şi-un rubin,
De forţă îmi e gândul plin
Şi rapid iubire eu obţin!

Frunză verde şi-un cais,
Le amintesc oamenilor de paradis
Şi îi ajut la îndeplinirea magnificului vis!

poezie de Michelle Rosenberg (26 septembrie 2020)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsuţa din bostan

Am căsuţă în bostan
Stau în ea de doar un an,
Dar e-atat de confortabil...
Chiar de nu-i bostan gonflabil.

Are uşă şi cerdac,
O scăriţă şi-un hamac,
Un pătuţ şi-un covoraş,
Două mături şi-un făraş.

Înăuntru e călduţ.
Am şi-un ceas tare drăguţ
Care cântă cucurigu
Şi m-anunţă că dă frigu'...

Am lumină de la geam,
Dar ce n-am? De toate am
În bostanul meu fălos.
Doamne, cât e de frumos!

poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ioanei Diaconescu, autoarea volumului "Furăm trandafiri"

N-are rost să te mai miri
Că furase trandafiri,
Când observă şi-un copil
C-a furat şi flori de stil!

epigramă de Dimitrie Bălan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altă odă gingaşă

Sunt medic dar mă tratez
domnilor daţi-mi o boală
şi-un înger în fa diez
o din morţi pe loc vă scoală

Domnilor daţi-mi o boală
cum n-aveţi nimic în cont
nici la grădiniţă nici la şcoală
moarte-i doar la orizont

Zău n-aveţi nimic în cont
vreun înger în fa diez
vreun demon cu sexul bont
o sunt medic dar mă tratez

Cu lână de Mioriţă
din zbor de la doctoriţă

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (27 august 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea de după

Eram doi îngeri ce cântam din surle,
De mult povestea noastră s-a sfârşit,
A mai rămas doar visul ca să-şi urle
Neîmplinitul rost în infinit.

De-atunci am mai îmbătrânit în vreme,
Ne ducem pasul parcă tot mai greu,
Căci n-are cine-n dragoste să cheme
Pe celălalt, şi-i linişte mereu...

Şi trec zăpezi şi ploi şi-un chin de soare,
Şi cad mai mult imperii decât cresc;
Noi tot purtăm în piept un glonţ ce doare,
Cu care ne-a-mpuşcat Tatăl Ceresc.

E inutil să căutăm făptaşul –
Vulgarizăm ce-a fost să fie dat,
Destul că-n veci ne va lipsi nuntaşul
Şi-un scâncet de copil nou şi curat.

Îţi aminteşti cum sufletul ca floarea
Brusc ne plesnise în petale mii
Şi fiecare frunză şi răcoarea
În toamnă ne-aşeza pe rug de vii?

Poate-ai venit la geam simţind cum scrie
Fiinţa mea acum urme din noi
Şi că priveşti pe cer o stea pustie
Ce n-a fost să ne-ncapă pe-amândoi.

Acolo însă e învăţătura
Care-ţi va sta ca plumb răcit în cânt,
Pe lung şi scurtul drum ce viitura
Acestei vieţi îl culcă sub pământ.

poezie de Dragoş Niculescu din Duminica poemului mut (2015)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Barocă

mai ţii minte
o iubire echivocă
pe-o corabie barocă
şi-un adio abisal?
mai ţii minte
ţipătul de cormoran
de plecare pe ocean
şi-un atlant purtat de val?

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre suflet

Am fum în ochi şi-un suflet stins
Şi-o mie de planuri curmate d-un vis
Şi pumnii în piatră şi sânge curgând
Şi cadavre de plastic putrezite în gând.

Am scârbă în vene şi-un suflet mocnit,
Şi-o dragoste pură arzând înăbuşit,
Şi speraţe de ceară curgând pe obraz,
Şi mâinile încătuşate de un destin fără haz.

Am lacrimi pe faţă şi-un suflet cavou
Şi-un urlet mut ce s-aude-n ecou
Ş-o culoare afară înăuntru putrezită,
Aruncată în grabă de-o javră căită.

Am cadavre de plastic putrezite în gând
Şi pumnii în piatră şi sânge curgând
Şi-o mie de planuri curmate d-un vis,
Am fum în ochi şi-un suflet stins.

poezie de Denisa-Maria Ilie
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copil fără rost

De astăzi Doamne şi tatăl meu a fost

monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (12 decembrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florarul

Îi pregătea, adeseori,
Iubitei, splendide buchete,
Sperând s-ajungă, pe-ndelete,
Să-i facă şi-un copil din flori.

epigramă de Mihaela Kerestely din ziarul "Viaţa Buzăului" (9 martie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două şi-un sfert

În visul de-azi-noapte,
La două şi-un sfert,
Eram pus pe fapte,
Iar vinul... la fiert.

O voce dulceagă,
Cu iz de desert
Şi gura de fragă
Zicea: "Eu te iert,

Şi vin cu-ncântare,
În fugă, alert,
Cu dragoste mare
Deşi e incert

Şi încă mă roade
Un gând: eşti expert
În nimfe, naiade,
Ca vinu-ţi... nefiert?"

O, Doamne, ce fapte,
Ce vin, ce desert,
Ce zbatere-n noapte,
La două şi-un sfert!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărarea

De la unde-ai fost odată
Pân' la unde vrei s-ajungi,
Dai din coate, ochii roată,
Depărtarea s-o alungi.

Te agiţi ca într-o mare
Ce te-ntâmpină c-un val,
Uneori, mai fără sare,
Alteori, catastrofal.

Şi nu vezi că-i doar o mare,
Nu vezi nici că-i doar un val,
Te forţezi să-ţi faci cărare
Către un... ceva final.

Când ajungi, priveşti în urmă,
Dar ţi-e foarte greu să vezi
Căci, în spate, anii, turmă,
Te aşteaptă să te-aşezi

Şi se ţin de tine... aţă,
Nu ai loc spre unde-ai fost,
Şi-ţi dai seama că o viaţă
Ai trăit-o... fără rost.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am plâns aceeaşi lacrimă amândoi...

Tu ai plecat, dar eşti aici cu mine,
Să-ndeplinim destinului cuvânt...
În rostul scris al legilor divine
Nu poţi desprinde cerul de pământ.

Ne-a fost sortită o singură lumină,
Un singur cer, un soare şi-un pământ,
Un singur Eden ne va fi grădină
Şi viaţă doar un singur legământ.

Am fost legaţi de-o singură chemare,
Un singur rost şi-un singur adevăr.
Cum poate trece timpul în uitare,
Când am crescut aceleaşi flori de măr?

Acelaşi gând l-am prefăcut în şoapte,
Acelaşi dor iubirea ne-a cuprins,
Am străbătut aceeaşi zi şi noapte
Şi-aceleaşi timpuri tâmplele ne-au nins.

Acelaşi vis l-am rătăcit prin stele,
Cu-acelaşi pas am străbătut nevoi,
În zilele cu nor şi clipe grele
Am plâns aceeaşi lacrimă amândoi.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zădărnicie

E-atâta linişte în mine
Mă doare jalnic nepăsarea,
Celor ce spun că îmi vor bine
Şi-un dar frumos îmi fac: Uitarea!

Îmi plânge ochiul şi suspină
Iar cerul sufletului meu,
Vorbeşte-ncet: n-ai nicio vină!
Fii demnă! cum ai fost mereu.

Zadarnic strigi pe nu ştiu unde
Şi zgomote produci ades,
Ele răsar ca o Lumină
Chiar dacă nu te-au înţeles.

Scrii iar de dor şi cu durere
Despre un zbucium fără rost,
Lumea-i o tristă adiere
Prin vieţi ce vor striga: am fost!

Doar timpul şi eternitatea
Mai par dispuse să asculte,
Romanţa ce-i întâietatea
Iubirilor demult pierdute.

poezie de Lusiana Drăguşin (27 iulie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce nu vii?

"De nu vii de pe cărări străne
să-Mi cazi la piept ca un copil iertat?
Eu n-am fugit, când numai pentru tine,
ca Isaac am fost pe rug urcat.
Mai mult de-atât, ce jertfă de iubire?
Şi cui i-ar da mai mult de-atât prin gând:
Un fiu pierdut să râdă în neştire
Şi-un Dumnezeu să cheme lăcrimând?...

De ce nu vii când încă sunt aproape?
De ce te-ascunzi cât încă te mai chem?
De ce nu simţi lumina Mea pe pleoape
şi Harul Meu, în ceasul tău suprem?

De ce nu vrei să fii cu Mine-n slavă,
să colindăm alături ceru-ntreg?
Din flori de Rai, din veşnica dumbravă,
cu mâna Mea cunună să-ţi aleg!

De ce nu vii, tu suflet nehotarnic,
cât încă pot Mântuitor să-ţi fiu?
Când vei striga, va fi atunci zadarnic,
Vei plânge-amar, dar poate prea târziu!

Mai mult de-atât, ce jertfă de iubire?
Şi cui i-ar da mai mult de-atât prin gând:
Un fiu pierdut să râdă în neştire
Şi-un Dumnezeu să cheme lăcrimând?"

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nervi de toamnă

(Toamna... iar sunt copil)

Toamna... iar sunt copil,
Prezenţa mea am pierdut-o...
Si iar defilează, umil,
Mizeria uitată de cei ce-au cunoscut-o.
Inima, grea, se izbeşte-n bizare cadenţe....
Oftică, toamna şi zdrenţe...

Despre asta nu, despre aceea nu,
Frunze la vânt...
Hohu,
Si eu am fost pe pământ,
Dar unde-ai fost tu?

Sunt iar in oraşul enorm.
De cei ce se sting, nimeni nu regretă.
Dorm...

Toamna... si amurguri de jale
Pătează cu o spaima violeta
Oglinzile publice, murale.

Adio, visul se ascunde...
Inainte? Inapoi? Oriunde...

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!