Sfaturi guvernamentale

Spală-te pe mâini Ilie!
Poartă mască!.. pălărie,
Nu da cu mâna pe faţă
Dacă ţii... la a ta viaţă.

De strănuţi şi de tuşeşti,
Cu vecinii... de vorbeşti,
Nasul ţine-l... în batistă,
Că-i o gripă ce persistă.

Nu mai hoinări prin sat,
Dacă nu eşti... vaccinat,
Stai acas', stinge lumina
Că te aşteaptă carantina.

Necaz mare, mare hora,
Vin viruşi... din diaspora,
Rezistenţi la tot şi toate
Ca bugetu-n... sănătate.

Deci... spălaţi-vă subraţ,
Apoi, mergeţi să-i votaţi,
Până ce nu moare mâţu.
Investiţi guvernul Câţu.

parodie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poartă mască

Dacă eşti hain la suflet
Şi ai cugetul pătat,
Dacă fals e al tău zâmbet,
Poartă mască şi-ai scăpat.

Dacă pe al tău amic
Fără milă l-ai trădat,
Dacă ai un suflet mic,
Poartă mască şi-ai scăpat.

Dacă ştii că-n viaţa ta
Ai minţit şi-ai înşelat,
Dacă nu te poţi schimba
Poartă mască şi-ai scăpat.

Dacă cineva într-o zi
Va dori să te cunoască,
Tu deschide-ţi inima...
Însă nu uita de mască.

poezie de Octavian Cocoş (8 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa

Apa este un izvor
Ce dă viaţă tuturor.
De la mic şi pân' la mare
Toate au nevoie mare
Şi de apă şi de soare.

H²O este formula care
Dimineaţa dă răcoare.
Pe pământ ea se aşează
Rouă până spre amiază.

Orice plantă cât de mică,
Ca să ajungă frumuşică,
O primeşte orice-ar fi
Dimineaţa-n zori de zi.

Chiar şi noi, de dimineaţă,
Ne spălăm cu ea pe faţă.
Iar apoi în ceai, la masă
Şi în supă, la amiază.

Deci să ştie fiecare,
Fără apă - viaţă n-are.
Deci e bine s-o păstrăm,
Curată să o avem.
Căci dacă o murdărim
Cu toţii o să murim!

poezie pentru copii de Cristi Burda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să-ntindem hora mare

Hai să-ntindem hora mare
Din Hotin pân' la Focşani,
Din Tighina-n Satu Mare
Şi din Borşa-n Drăgăşani.

Piară cei ce îşi vând ţara,
Trădători spurcaţi la rele,
Să nu-i mai apuce vara,
Ducă-se în toate cele.

Neamul nostru e în stare,
Fără cei ce ne hulesc,
Să aducă-ntre hotare
Tot pământul românesc.

Hai să fim, ce ştiu cu toţii
De milenii, daci stăpâni,
Să dăm jos cu mafioţii
Ce-au uitat, a fi, români.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipohondrul

După gripă calculat te-"mbolnăveşti"
Dar te tratezi cu multe şi de toate.
Iar câmd strănuţi de toţi să te fereşti
... să nu ţi se ureze:"Sănătate!"

epigramă de Gheorghe Leu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aţi găsit Carul Mare sau Ursa Major, cum i se spune în astronomie. După ce aţi identificat Carul Mare priviţi ultimele două stele din patrulater (din car). Acestea indică drumul spre steaua Polară. Trasaţi o linie imaginară de la steaua mai slabă la cea strălucitoare şi mergeţi cu privirea până când întâlniţi o stea cu strălucire asemănătoare cu a stelelor de la care aţi pornit. Aceasta este steaua Polară. Dacă nu sunteţi siguri că aţi identificat-o bine, mergeţi în casă (sau aşteptaţi) o jumătate de oră, apoi ieşiţi şi vedeţi dacă steaua Polară s-a mişcat în raport faţă de clădirile de pe teren (fata de copaci sau orizont). Dacă nu s-a mişcat este steaua Polară.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deci nu vom mai hoinări

Deci nu vom mai hoinări
Noaptea-n ora cea târzie
Chiar de inima ar iubi
Chiar de luna-i aurie.

Căci spada teaca-şi toceşte
Şi sufletu-n piept se stinge
Inima se odihneşte,
Dragostea n-o mai atinge.

Noaptea-i să iubeşti, tu ştii
Doar că ziua-i prea grăbită
Şi nu vom mai hoinări
Chiar de luna-i răsărită.

poezie celebră de Byron, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii bucuros că ai nasul pe faţă

Fii bucuros că ai nasul pe faţă
Şi că nu-i pus cumva într-un alt loc
Căci poate te-ai simţi cuprins de greaţă
Şi nasul nu ţi-ar mai plăcea deloc.

Imaginează-ţi nasul tău iubit
De-ar fi precum un deget la picioare
Tu te-ai simţi de-a dreptul păgubit
Să simţi mereu în nări acea duhoare.

Şi, vai, ar fi aşa-nspăimântător
În părul tău să fie aşezat
Fiindcă oricât ai fi de răbdător
N-ai suporta să fie gâdilat.

Iar dacă în ureche s-ar afla
Ar fi o mare, mare nebunie
Căci ori de câte ori ai strănuta
Creierul tău ar fi în agonie.

Cu toate-acestea, vezi că nasul tău
Un pic mai sus de gură se agaţă
Şi de aceea, în loc să-ţi pară rău,
Fii bucuros că ai nasul pe faţă!

poezie de Jack Prelutsky, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare necaz

Doamne sunt un păcătos!
Lumea e cu susu-n jos...
Port o mască pe obraz...
Suntem la mare necaz!

poezie de Vasile Dumitrache (2 mai 2020)
Adăugat de Vasile Dumitrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă faci un foc în sobă, el va arde cu vâlvătaie o vreme, liniştit şi apoi mocnit, până se stinge de tot. Dacă accepţi că stă în natura lucrurilor ca tot ceea ce începe să se şi sfârşească, accepţi că şi focul se stinge în timp. Sau că iubirea moare. Dar dacă ideea nu te consolează, vei pune lemne pe foc şi sare şi piper în relaţie. Cum faci asta? Depinde de imaginaţia fiecăruia...

citat din Olivia Steer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea biruinţei

Rugăciunea biruinţei,
Fie-n graiul tău mereu!
Eşti în mâna suferinţei,
Braţ mai tare-I Dumnezeu!

Calci pe urmele lui Isus,
Nu te clatini şi nu cazi!
Ţintă-i Patria de sus!
Mai e frică de necaz?

Cel ce urlă ca un leu,
Dezbrăcat e de putere!
Isus Mântuitor e Leu!!!
Eşti cu El, nicicând nu-i piere!

Mergi 'nainte dârz si treaz,
Eşti cu Cel ce-I Biruinţă!
N-avea frică de necaz!
Stăruieşte, prin credinţă!

Din putere în putere eşti,
De te încrezi în Cel,
Ce-a lăsat splendori cereşti
Şi S-a oferit, ca Miel.

În Numele Lui Sfânt şi Tare,
În Numele Lui Sfânt şi Mare,
Se-nlătură ce pare tare
Şi nimic nu e prea mare!

Fii dar, dârz şi credincios,
Stăruind în rugăciune.
Nu-L întrista, nu mai sta jos
Prin El, ai viaţă azi şi mâine!

poezie de Lidia Cojocaru (noiembrie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spălaţi-vă pe mâini

când eram mic mama îmi spunea
spală-te pe mâini şi hai la masă
azi noi suntem Cain venit de la câmp
cu mâinile pline de sângele lui Abel
bunicul îl chema pe cel de sus
să ne binecuvânteze masa
era o bornă între ce a fost
şi ce urma să fie
noi, curaţi
ne puteam aşeza în tihnă la masă
azi nu e tihnă pentru că
nu suntem curaţi
ne minţim
şi ne spălăm pe mâini
ca Pilat din Pont

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiii acestui împărat, pasămite că-i simţiră gândul căci veniră înaintea lui şi-l rugară să-i lase a pândi şi ei. Mare fu bucuria împăratului când auzi din gura fiului său celui mai mare legătura ce făcea de a pune mâna pe hoţ. Le dete, deci, voie, şi ei se puseră pe lucru. Pândi în ziua dintâi fiul cel mare; dară păţi ruşinea ce păţise şi ceilalţi pândari din naintea lui. A doua zi pândi şi cel mijlociu; dară nici el nu fu mai breaz, ci se întoarse la tatăl său cu nasul în jos. Ei spuseră că până la miezul nopţii o duc cum o duc, dară că după aceea nu se pot ţine pe picioare de piroteala ce-i apucă şi cad într-un somn adânc, şi nu mai ştiu nimic. Fiul cel mai mic asculta şi tăcea. Apoi, după ce sfârşi de spus fraţii cei mai mari ce li se întâmplase, se ceru şi el de la tată-său ca să-l lase să pândească şi el. Cât de trist era tată-său pentru că nu se găsea nici un voinic care să-i prinză pe hoţii merelor râse când îl auzi. Iară după multe rugăciuni se înduplecă. Atunci fiul cel mai mic se pregăti de pândă.

Petre Ispirescu în Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vecinul tău poartă haine curate şi frumoase în zilele de sâmbătă, este evreu. Dacă vecinii tăi îşi curăţă casele în zilele de vineri şi aprind candelele mai devreme decât se obişnuieşte, ei sunt evrei. Dacă ei mănâncă pâine nedospită şi îşi încep mesele din Săptămâna Mare cu lăptuci şi ieburi amare, atunci sunt evrei. Dacă îi vezi rugându-se cu faţa la un zid, balansându-se înainte şi înapoi, sunt evrei. Dacă în zilele de sâmbătă vecinii tăi nu aprind focul, ei sunt evrei.

citat clasic din Thomas de Torquemada
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai stai?

Mai stai o lună ori o viaţă, mai stai un secol sau un an,
mai stai cinci ieri, opt azi, un mâine, nouă clătite şi-un motan.
Mai stai în noi, cu noi, cuminte, cu mine stai, în gând, în pori,
mai răspândeşte-mă spre tine, mai fii lumina dintre nori.
Mai stai un prânz, un luni, o cină, un miercuri stai, un mic dejun,
un pod, o bere, o plimbare, trei maratoane, un Crăciun,
o linguriţă de smântână, o margaretă, un kefir,
o amăgire, un spectacol, un bronz, o ploaie, un sictir.
Mai stai un timp, mai stai o vreme, mai stai un ceas, mai stai un ev,
neîncercând să te substitui, am reuşit să te prelev.
Mai stai şi nu mai sta pe gânduri, mai stai un pic mai mult decât
până în clipa-n care fuga ţi-ar arăta că-ţi stau în gât.
Mai stai ca roua pe zambilă, mai stai ca piatra în pârâu,
mai stai ca frunza sub omidă, mai stai ca mortul în sicriu.
Mai stai o mare şi un munte, mai stai un nor, un stânjenel,
mai stai ca ridul meu din frunte, ca intunericu-n tunel.
Mai stai de-un curs de limba greacă, ca o brăţară de argint,
mai stai un port, un far, o barcă, mai stai ca orbu-n labirint.
Mai stai că vrei sau fără voie, mai stai un drog, mai stai un fum
sau dacă pleci, du-te, dar lasă, mereu, firimituri pe drum.

poezie de Eduard Lupascu (24 iunie 2019)
Adăugat de Eduard Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gripa la bărbaţi

Mă dor toţi muşchii, şase sute treize'ş'nouă
De gripă zac şi am putut să-i număr
Dar nu vă spun cât chin, nici nu enumăr,
Doar simt că o să mor, vă spun şi vouă!

Bărbaţii, cei contemporani cu voi,
Nu sunt vitejii ce-i vedeţi în filme
Sunt plângăcioşi, mămoşi, o culme
De lamentare. Ce o fi cu noi?!

Când un bărbat are virus de gripă
Şi simte că-n sfârşit i-a venit ceasul
Îi cheamă pe cei dragi, îşi suflă nasul,
Şi-i binecuvânteaz-aşa, în pripă:

"Iubit auditor, v-am strâns la mine
Să vă vorbesc cu ultime cuvinte
Aşa c-o să vă rog să ţineţi minte,
Până aici îmi fu, nu îmi e bine..."

Şi le tot spune cam de-a fir a păr
Ce crede el că-i important, ce lasă
De moştenire, de averi, de casă
Şi nu îl uită nici măcar pe-un văr...

Bine-nţeles că n-o să dea el ortul
Decât aceeaşi gripă, cam la toţi
Din cei prezenţi: bunici, copii, nepoţi...
De-acum, de ziua lui aşteaptă tortul!

pamflet de Petrică Conceatu din Epigonisme (29 decembrie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bolnav de Valentine's Day

E ziua-ndrăgostiţilor, iubito
Şi n-am să pot măcar să te sărut.
Tuşesc, mă ia cu friguri şi strănut...
La patru metri stai, nefericito!

E ziua-ndrăgostiţilor, iubito!...
Eu... parc-aş face mâine parastasul...
Aş fi venit cu mască, incognito,
Însă îmi curge ca un fluviu nasul...

E ziua-ndrăgostiţilor... dementă
Îmi este soarta, versuri pe batistă
Îţi scriu... Dacă erai o asistentă
Aveam o şansă... dar eşti poliţistă...

În baie, în cabina de la duş
Un leşin simulam, sperând sărmanul
Să-mi faci măcar un ceas,, bouche à la bouche!"...
Însă mă tem că foloseşti... pulanul.

De ziua-ndrăgostiţilor, iubito?..

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sigur că aş fi mult mai senină dacă aş avea ceva pe meserie la care să mă gândesc acum. Deocamdată n-am, dar asta e soarta actorului, ştii? E ca o fată mare dusă la bal care stă acolo pe un scaun şi aşteaptă să fie invitată. Dacă fata mare mai e şi bătrână, nu mai e o bucurie să mergi să stai la bal pe scăunel.

Catrinel Dumitrescu în ziarul "Jurnalul" (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare de Anul Nou – anul Bivolului

Vă doresc, deci, sănătate
Că-i mai bună decât toate,
Să aveţi în pungă bani
Şi-n preajmă – puţini duşmani.
Să scăpăm de pandemie
Şi necaz să nu mai fie.
Prietenii să v-aline,
Să vă meargă-n viaţă bine.
Şi vă rog eu, dragii mei,
Să cinstim doar cu temei
Câte-un păhărel de vin
Pentru Noul An... bovin!

La anul şi la mulţi ani!

poezie de Mihai Cucereavii (1 ianuarie 2021)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai înţeles că eşti Dumnezeu într-o manifestare separată, în trup, despre ce fel de moarte a lui Dumnezeu mai poate fi vorba? Însă, dacă ai înţeles asta, nu poţi să nu cauţi eliberarea de rătăcire şi unirea cu Totul. Eliberarea ta de rătăcire se poate înfăptui numai prin iubirea faţă de Tot şi toate. Iubirea aduce vieţii cea mai mare bucurie. "Noi ştim că am trecut din moarte la viaţă, pentru că iubim pe fraţi" (Epistola lui Ioan). Simt o foarte mare bucurie, m-am exprimat foarte bine.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ziua ta

La mulţi ani... iubita mea,
Sunt fericit, e ziua ta.
Şi -ncepe cum s-a anunţat
Returul de campionat.
Deci pân -la prânz, aş fi dispus
Să scutur un covor în plus,
S-alerg după cumpărături,
Să iau sifoane, prăjituri.
Şi până vii de la coafor,
Fac şi-o budincă, la cuptor,
Leg panglici roşii la cutie,
În care -ţi pun... o pălărie.
Apoi scot rufele -n balcon,
Ii voi telefona... lui Ion,
Amicul meu, cel mai perfid,
Fiindcă nu tine cu 'Rapid'
Şi pe la ora... douăzeci,
Iubito!... te invit... la meci.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!