Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Doina-Maria Constantin

Aleargă gândurile pe șine ruginite

Aleargă gândurile pe șine ruginite,

Se-opresc sleite în pântecele pământului,

Seva vieții și respirații beau liniștite,

Corpurile-s îngemănate-n ruja soarelui.

Se-opresc sleite în pântecele pământului

Priviri în recul ca ochii reflectați în oglinzi,

Corpurile-s îngemănate-n ruja soarelui,

Zburdă fericiți pe pajiștile verzi, doi albi mânzi.

Priviri în recul ca ochii reflectați în oglinzi

Reci și-ntrebătoare înghețate-n timp obosit,

Zburdă fericiți pe pajiștile verzi, doi albi mânzi,

Două suflete ce-n iubire s-au desăvârșit.

Reci și-ntrebătoare înghețate-n timp obosit,

Simțirile se resuscitează în spirale,

Două suflete ce-n iubire s-au desăvârșit,

Dansează diafan pe melodii pastorale.

Simțirile se resuscitează în spirale,

Într-o casetă s-ascund lacrimile amare,

Dansează diafan pe melodii pastorale,

Sentimente culese din nectarul de floare.

Într-o casetă s-ascund lacrimile amare,

Străjeri abili de speranțe neîmplinite,

Sentimente culese din nectarul de floare,

Aleargă gândurile pe șine ruginite.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Emil Cioran

N-am plâns niciodată, fiindcă lacrimile s-au transformat în gânduri. Și nu sunt gândurile acestea tot atât de amare ca lacrimile?

citat celebru din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -99.00- 74.99 lei.
Rodica Nicoleta Ion

Adăpost

Pleoapele mele sunt adăpost
Ciutelor ce vin să se adape
Din lacrimile mele,
Din izvorul cuvintelor nedestăinuite,
Dintr-un suflet nespovedit...
E trist...
Înnouratul cer
Se crapă precum o pâine
Din făină de mei...
Plâng ochii mei...
Zăbrele de gene rup lumea în două.
Lumânări solare ard
Pe vârfuri de brad.
Suflete cad
Sângerânde și plânse
Îngenunche sfârtecate de lănci de priviri,
Sub frunze ascunse...
Sentimentele ard...
Mătasea lor alunecă printre ramuri
Și frunze ruginite și foșnitoare...
Explozie de culoare...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Prin deșertul dintre două piramide

mă învelesc cu oceanul într-o clipă albastră
cât o șoaptă a unui delfin îndrăgostit de stele
apoi fixez visul în menghina realului
disec întregul în părți infinite
ca pe o lume de lumi în căutarea adevărului
risipit în minciuna de zi cu zi

prin hăul dintre doi munți albi
respir speranțele ca pe un strigăt umil
a disperare
articulat parcă de un melc în cochilie
apoi mă îngrop fericit într-un verde rai
unde ard în focul dintre două tăceri
și o iubire nesfârșită

între timp
iarba amestecă lumina cu seva pământului
într-o căutare absolut absurdă a nesfârșirii
ca într-o retortă suprauzitată
de poet

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina-Maria Constantin

Inimă de poet

Tu, slujitor al slovei,
fiecare literă îmbraci
în lacrimi amare
sau sclipiri de aștri,
transformi versetele
în respirații de borangic
și colorezi frazele
din sceptrul metalogic,
cu esențe de bujori
albi, roșii sau corai,
eclozați în idele de mai.
Permuți cuvintele
cum viermii de mătase
se schimbă-n fluturi
cu aripi decorate,
ce vor zbura cu gândurile
pierdute pe buzele lunii,
în nopțile fermecate
de cântul stelelor gingașe
și...
printre reflexiile de argint
din dansul soarelui,
semeț ca un corint
pe spuma mării,
ce joacă-n fericire ca un lebădar,
urmărindu-se-n zadar,
sub un cer curat,
sincer și imens, brav apologet,
mori pentru fiecare clipa ce pleacă
și renaști cu fiecare răsărit de soare
ca inima unui poet.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cincinat Pavelescu

Frumoasa mea...

Frumoasa mea, cu ochii verzi
Ca două mistice smaralde,
Te duci spre alte țări mai calde
Melancolia să ți-o pierzi.

Dar dacă vrei să mă dezmierzi,
Mai fă o dată să mă scalde
Priviri din ochii tăi cei verzi
Ca două mistice smaralde.

Veni-vor mulți să-ți spuie-n versuri
Că te iubesc, și cum, și cât:
Vor spune-o mai frumos ca mine,
Dar nu te vor iubi atât!

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina-Maria Constantin

Pentru tine

Voi face din sufletul meu
o casetă pentru sufletul tău,
din inima mea o locuință
pentru frumusețea ta,
din pieptul meu un mormânt
pentru durerile tale.
Te voi iubi cum pajiștile iubesc primăvara
și voi adora în tine
viața unei flori sub razele de soare.
Voi cânta numele tău
cum valea cântă ecoul clopotelor
si voi asculta limbajul inimii tale
cum plaja ascultă istoria valurilor.
Toate și multe altele pentru tine voi face,
ca-n armonie si iubire a mă desface.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Balada vântului

vântul aleargă prin văi și prin lunci
mângâie alene arbori, florile mirene
se joacă frenetic cu plete de prunci
dansează lambada cu Sânziene.

povestea vântului o scriu visătorii
o colorează macii din lanul de grâu
în hărnicia lui gestionează norii
în jurul pământului e diafan brâu.

vorbesc și eu cu vântul câteodată
norii gravi negri să-i alunge departe
să nu se prefacă în furtună turbată
spulberând splendori culturi și arte.

mirifice păduri să nu le mai bată
până cad frunzele să la ducă la moarte.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Incursiune în suflu poetic

e poezie atunci când doi îndrăgostiți
umplu universul cu săruturi tandre
e poezie atunci când fluturi fericiți
dansează cu florile în sublime cadre.

e poezie când marea îmbrățișează țărmul
când arborii se fericesc sub ploaia deasă
când copii învață să păstreze ritmul
armoniilor vieții ce-n suflete se lasă.

e poezie între munți și susur de izvoare
care se strecoară vesel prin propria matcă
e poezie când roua scaldă petale de floare
și ademenește vântul timpul să-l petreacă.

e poezie curată de la lumini stelare
când luna veghetoare peste pământ se-apleacă.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mirul pasiunii

Mirul pasiunii

de Liliana ROIBU

Pe pajiștile verzi, sub cer albastru
Săgeata ta m-a nimerit măiastru,
Îți cânt, frumoasă domniță-de-seară,
Adu-mi pe buze dulceața de vară.

Albatrosul iubirii zboară tăcut,
Dincolo de zări, peste trupuri de lut,
Cu ochii ca marea, în timp nemilos,
Adu-mi bucuria, zâmbindu-mi frumos.

Când ploaia se-așterne șiroi peste noi,
În inimi dansează fluturii în roi,
Vulcan de sentimente pune sărut,
Adu-mi lava iubirii de început.

Bate vânt de toamnă, domniță-de-vară,
Rândunica spre zările calde zboară
Și vinul rămâne călduț în pahare,
Adu-mi mirul pasiunii hoinare.

Țipă iubirea prin crivățul iernii,
În munții sihaștri, pe la vecernii,
Fulgi cad peste muguri de primăvară,
Adu-mi focul viu, domniță-de-vară.

poezie de din Vol. Inelul cu diamante, I- INIMA ETERNITĂȚII
Adăugat de Liliana RoibuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te-aștept in seara de Crăciun

Cu Soarele te-aștept, iubita mea,
În ceasul când tot cerul luminează
Zăpezile căzute peste munți și brazi
În care Regele urmează să se plimbe.

Te-aștept cu Regele la o răscruce,
Acolo unde ne-am îmbrățișat cândva,
În locul unde buza Soarelui era în sânge,
Iar Luna lăcrima pe-ascuns de dorul lui.

Vreau să vezi cum Soarele se-neacă
În ape și-n omătul ce îmbrăcă lumea,
Să stingem dorurile noastre sub cămăși
Cu îmbrățișări și șoapte de iubire.

Cu Luna să te mângâi pe obraji și umeri
Din care am să strâng ninsorile căzute,
Cu sărutări am să-ți topesc mirările din ochi
Și cozile de porumbei căzute peste tine.

În fața cerului am să te cânt, iubita mea,
Așa cum heruvimii cântă pentru Domnul,
Îngenuncheat am să colind în fața ta
Și-n numele Iubirii ce nu se vrea ucisă.

Am să colind cu cetina până în zori de zi
Chiar dacă gerul o să-mi taie răsuflarea,
Din ochii Soarelui voi cere raze înduioșătoare
Cu două suflete îmbrățișate-n brâul Iernii.

Te-aștept în seara de Crăciun, iubita mea,
Să nu mă pierd prin lume ca și vântul,
Să pot aprinde-n sobă lemnele de brad
Și-o lampă din perete ce îți duce dorul.

Te-aștept în seara de Crăciun, iubita mea,
Să te colind cu floare roșie de crăciuniță
În timp ce-n praguri o s-aștepte mieii albi
Să ieși la ei cu coșul plin de mere și colaci.

Te-aștept în seara de Crăciun, iubita mea!

poezie de (13 decembrie 2018)
Adăugat de Adelina CojocaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fletcher (în timp ce ascultă o casetă pe care se aude doamna Cole făcând sex): O, haide! Domnule judecător, cum se poate demonstra că vocea bărbatului de pe casetă nu este chiar a domnului Cole?
Samantha (vocea de pe casetă): Ești un amant mult mai bun decât soțul meu!

replici din filmul artistic Mincinosul mincinoșilor
Adăugat de Anamaria LicuriciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dana Ene

Două lacrimi

Două lacrimi am văzut în salba
Unui nor ce mi-a ieșit în cale.
Două lacrimi au căzut în iarba
Unde se târăsc melcii agale.

Două lacrimi curăță pământul
Năpădit de buruieni amare.
Două lacrimi s-au uscat în vântul
Legănat din zare-n altă zare.

Două lacrimi las acum să cadă,
Umerii pomeților să-mi spele.
Două lacrimi n-au cum să se vadă
Între-atâtea mii și mii de stele!

Două lacrimi reci, rostogolite
Peste lume, cât e ea de mare.
Două lacrimi calde, înflorite
Într-un plâns de sălcii curgătoare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marioara Vișan

Am uitat ce-am scris

Ochii goi, țintuiți pe foaia albă gânduri care plâng
Lacrimi pline de inconștiență, pe obraz se frâng.
Timp pierdut într-o ulcică în care vinul s-a acrit,
fum din creierul ce arde viața ce- ai de trăit.
Intunericu-n retină sparge idealuri,
din oglinda mării triste ies din matcă valuri.
Farul ce salvează navele din vieți proscrise
a închis în taină luna iar luminile promise
azi s-au transformat în ploi de daruri
ce așteaptă în tăcere elogii și lauri.

Doar uitarea mai aleargă sus pe culmi de vis.
Ce scriam la început? Am uitat ce-am scris.
Ochii goi, tintuiti pe foaia albă, gânduri, gânduri,
curg din lacrime amare transformând în rânduri
de speranțe adormite într-o lume ireală,
poezia existenței scrisă azi pe foaia goală,
cu umor ce stă ascuns într-o călimară,
unde viața ni s-a scurs transformând în smoală
frumuseți de nepătruns din trecuta vară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Renașteri

De câte ori ani voi renaște,
Voi trece totul în replay;
Ca timp, ce vrea uitat să caște,
Să nu-mi ia nici ușori, nici grei...

Să-mi refac pline amintiri;
Să le-am bagaj de zile negre,
Când vor diminua priviri...
Și gândurile or fi tenebre.

De câte ori mă voi renaște,
Voi prețui umanitate;
Cu știința, misticism de moaște,
Mă voi ruga în pietate...

... Să mi se lase încă loc,
Un timp, pe crusta înflorită;
S-o simt sub talpă, să mă joc
De-a viața, încă neoprită!

De câte ori mă voi renaște,
O să plâng tot ce-a dispărut;
Că nici Crăciun, An Nou, nici Paște,
Nu mai m-au... Toate s-au trecut!

Să-mi fac, oricum ar fi, senin
Din zile, nopți să am cu vise!
Plecat, să fiu un pelerin,
Să mă reîntorc prin uși închise.

De câte ori mă voi renaște
Voi sta cu mine, tot mai mult,
Atât de drag, de-a mă cunoaște;
Doar eu cu gândul, ce-mi ascult...

Să-mi pun din inimă pe jar,
Să-i gust vechile sentimente
Și din pupile să fac far;
Sa-mi dea lumini... incandescente.

... De atâtea ori, mă voi renaște
Ca să văd suflete întâlnite;
Ce-n minte, ascunse, mă vor paște
Pe veci... Și-n oasele împietrite...

poezie de (3 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Matei Vișniec

La vederea animalului

S-au bucurat cu toții la vederea
animalului
au aprins focuri și au dănțuit
și s-au bețivit toată noaptea

și nimeni nu s-a uitat mai îndeaproape
la uriașul animal
nimeni nu s-a uitat la ochii săi sticloși
și la dinții săi atât de albi
și la fruntea sa ușor lovită într-o margine
au răcnit acolo toată noaptea și s-au
destrăbălat și nu s-au uitat deloc
la cele două brațe subțiri și la coatele
însângerate și la genunchii însângerați

ei doar s-au bulucit sub steaua nemuritoare
au adus daruri și le-au presărat pe stânci
au răvăși cerul cu privirile lor
și la cele două aripi imense
nici o dată nu s-au uitat

poezie de din Orașul cu un singur locuitor (2004)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Tara lui Gufi" de Matei Vișniec este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -48.07- 24.99 lei.
Doina-Maria Constantin

Copacul cu frunze de lumină

I-am agățat pe ramuri albe, globuri roșii de iubire,
Serenitatea să o am mereu la îndemână,
Ochii să privească-n sus, spre a vieții preamărire.

Mi-e casa impregnată cu parfumul de sulfină,
Clipe turcoaz dansează pe note de fericire,
Copacului cu frunze lucitoare de lumină
I-am agățat pe ramuri albe, globuri roșii de iubire.

Din bradul verde eu am luat doar bobul de rășină
Tămâie să ard, candelă s-aprind în cimitire.
Fragilități, dureri, nevoi să trec în carantină,
Priviri de mulțumire să ofer cu bucurie,

Copacului cu frunze lucitoare de lumină.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mirajul clipelor

În al serii ceas, la masa tăcerii,
Scriu rânduri, despre tine, despre mine,
Despre noi,
Despre mirajul clipelor în doi,
Cu voal de iubire așternut,
Difuz și senin ca cerul nopților,
Luminat de-al șiragului stele,
Trenă de pulbere, strălucind...
Îți mângâi gândul, cu aripile dorului,
Șoapte divine și murmuri!
Îți simt răsuflarea,
Ca adierea unor suave voci,
Pictându-ți alura, cu sărutări aprinse,
Si surâsuri desprinse, din al Soarelui mister...
Ne-am ascuns de noi,
Într-un cotlon al Universului,
Pe căi neștiute, pe urme pierdute,
Într-o constelație al Imaginarului,
Ne cuibărim, ne dorim, ne cerem,
Ne chemăm, ne strigăm,
În surdina clipelor ce pier,
Ne citim pe buze, iubirea ce renaște,
Secundă, cu secundă,
Clipă, de clipă,
Într-o broderie de trăiri, sentimente, tăceri,
O lume a simțurilor,
Cu urme, pe tălpile desculțe,
Ce aleargă pe cioburi, de iubire,
Frânturi de fericire,
Tatuate apoi, în suflete
Cu lacrimi conturate,
Pe chipurile atinse de timp,
În a vieții curgeri!


"Spune-mi, dacă te-aș prinde-ntr-o zi
și ți-aș săruta talpa piciorului,
nu-i așa că ai șchiopăta puțin, după aceea,
de teamă să nu-mi strivești sărutul?..." N. Stanescu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantina Gina Dumitrescu

Sunetele Pământului

Când Pământul începe a cânta,
ies flăcări, aruncând jucăușe plete
ce se transformă-n cenușă
și dansează și dansează
până la eliberarea trolilor
când se descarcă Pământul
făcându-și muzica cunoscută.
Ca omenirea să o asculte,
muzica răsună și zboară,
însoțită de flacăra vie
din adâncurile albastre ale pământului.
Fierb apele ce aruncă nor cenușiu
care pătrunde în oasele
celor ce nu cunosc muzica Pământului
și nu ascultă glasul divin
ce izvorăște din inima Soarelui,
așezându-se la picioarele omenirii
doar, doar, vor înțelege muzica planetei
și glasul divin izvorât din adîncurile vieții.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vintilă Nicu

Visare

Mi-e somn.
Dorm.
Visez.
Spiritul evadează,
aleargă, zburdă
pe o câmpie
plină cu zâne.
Dansează,
se îmbrățișează
plutește.
Sună deșteptătorul.
Decepție.

poezie de (2009)
Adăugat de Any DrăgoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Iubire

Sulițele soarelui ne bântuie
între pământ și cer
sleiți de iubire
seva pământului
trece prin noi
iar tu
cu sânii înfipți adânc
în lut
înfiori tăcerea.

Venind cu gura,
pahar de minune
în iarba viselor
ai trezit
îngerii cerului
să rămânem
iubire pură.

poezie de
Adăugat de Nicu PetriaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook

 
Știai că la căutare este disponibilă o opțiune pentru texte care încap într-un SMS? Caută acum despre Crăciun!