Singurătatea reprezintă lipsa de spațiu în supraviețuirea omului cu el însuși.
Camelia Oprița în Dragostea, o stare pe care n-o poți controla din lipsă de rațiune
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Locul de muncă reprezintă dreptul la existență al omului.
aforism de Camelia Oprița (1 mai 2011)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Eu cred că amfiteatrele sufletului reprezintă fundamentul puterii, și nu e doar o conglomerare de stări ale omului.
Camelia Oprița în Enigmele sufletului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul românesc reprezintă viața în toată splendoarea sa structurală a omului liber, ridicându-se din umbra pietrelor.
Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul românesc reprezintă viața în toată splendoarea sa structurală a omului liber, ridicându-se din umbra pietrelor.
Camelia Oprița în Odă satului românesc (septembrie 2016)
Adăugat de Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevărata prietenie oferă omului prilejul de a-și demonstra rafinamentul, eleganța, demnitatea și generozitatea față de el însuși.
citat din Camelia Oprița (30 iulie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum trufia slăbește și întunecă mintea omului, el devine extrem de confuz, departe de a distinge faptul că viața reprezintă harul dumnezeiesc în toată splendoarea divinității.
aforism de Camelia Oprița din Jurnal (2010)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul îți oferă metafora activă între a fi sau a nu mai fi, dar necesitatea omului tinde permanent a fi el însuși timp. Și nu poți vorbi despre acest lucru decât în momente de melancolie.
Camelia Oprița în Recurs pentru Infinit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul trebuie folosit pentru a evita singurătatea, această groază înăbușită care dă buzna în sufletul omului, amestecându-se în glasurile melancolice interioare ale gândurilor preapline de reproșuri ascuțite, și nici lacrima nu aduce speranța.
Camelia Oprița în Iubirea este un ceas în care timpul nu există
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stelele își pierd strălucirea deasupra celor trecuți în lumea împietrită. Cerul nu mai e senin deasupra noastră; anotimpurile sunt făcute de mâna omului înstrăinat de el însuși trăiește doar să mănânce și să respire.
Camelia Oprița în Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019,, Intensitatea veșniciei este eternă și tulburătoare.
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câtă vreme ai bani, nu ai nevoie de lume: lumea are nevoie de tine. Dar în lumea asta sunt și oameni care nu se măsoară cu bani. Ei reprezintă adevărata lume de care ai nevoie atunci când ți se clatină pământul de sub picioare.
camelia oprița
Camelia Oprița în Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă și suflet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucățica de cărbune a artistului acoperă singurătatea portretului.
citat din Camelia Oprița
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătatea este piatra care apasă atât de profund și dureros omul, îl constrânge și îl reduce la un spațiu foarte îngust, până la sufocare: îl izbește de pământ, făcându-l să respire greu și cu mânie. Trăiește în spatele barierelor interioare. Această stare îi dă senzația că nu mai are dreptul la nimic. Urcă înălțimile mari cu mirosul de pământ în nări, pierzându-și momentul de reflecție. Imediatul imaginar îi dă senzația că se află atât de sus și că trebuie să plesnească din cauza preaplinului din interior. În fapt, e mai jos de firescul jos: atât de jos este că aude cum trosnesc pietrele la limita întunericului. Omul recurge la singurătate din nevoia de spațiu, dar procesul se desfășoară invers. Este clar că singurătatea trebuie redusă la momente de scurtă durată pentru a medita cu maximă luciditate... și atât.
Camelia Oprița în Dragostea, o stare pe care n-o poți controla din lipsă de rațiune (24 februarie 2019)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grafica reprezintă sufletul cărții pentru copii.
citat din Camelia Oprița
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om plin de el însuși este întotdeauna gol în interior.
Camelia Oprița în Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă și suflet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătatea este un anotimp al pietrelor în care și păsările refuză să zboare.
Camelia Oprița în Părinților noștri, între esențial și etern
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumusețea omului vine din lucruril sfinte: suflet și credință. Sufletul este adevărata frumusețe care nu poate fi învinsă de timp, așa cum se întâmplă cu partea fizică a omului.
Camelia Oprița în Se spune că D-zeu a inventat dragostea pentru ca omul să se refugieze în ea de bătrâneți
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât de multe genii au pierit pentru că nu au putut să suporte stresul condițiilor sociale unde standardele animale predomină și unde "supraviețuirea celui mai apt" nu înseamnă supraviețuirea "celui mai apt în capacitatea de time-binding(abilitatea de a înțelege, a reține și a-ți aduce aminte), " ci supraviețuirea celui mai puternic în cruzime și viclenie - în competiție tip space-binding (abilitatea de a te mișca în spațiu spre un scop bine definit).
citat din Alfred Korzybski
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul deschide gândul omului.
citat din Camelia Oprița (2019)
Adăugat de Elena Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
... singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
Singurătatea mea e catedrala
Ce-am plăsmuit-o plămădindu-mi lutul
Și-am ridicat-o pe diagonala
Ce mi-a trasat-o însuși Absolutul
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea ce tot învie
Singurătatea mea e genialul
Sorbit tăcut din cupa nebuniei
Și eu care credeam că sorb nectarul
Din sobrul Absolut al veșniciei
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
Singurătatea mea-i o blasfemie
Sortită să-și găsească alinare-n lutul
Acestui colț de Rai și Românie
Mai singur decât însăși Absolutul
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea e nostalgie...
poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vedeți, am urât trei lucruri în viața mea: slava deșartă, lipsa de onoare și smerenie.
Camelia Oprița în Palimpsest (martie 2020)
Adăugat de Theodora Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!