Mi-ai spus odată...
- Mi-ai spus odată că iubirea,
Mă va găsi când nu m-aștept,
Azi, de mi-ai vedea privirea,
Ai ști că vorbit-ai drept...
Mi-ai spus că roata se-ntoarce,
Ți-am răspuns: Vorbești prostii!",
Astăzi durerea mă stoarce,
Pic cu pic, zi după zi...
Și-ai avut mare dreptate!
Viața-ți dă ce-ai dăruit,
M-am îndrăgostit și toate,
Păcatele le-am plătit...
Astăzi am în partea stângă,
Rana, pe care, cândva,
Ți-am făcut-o eu, nătângă,
Neștiind ce-i dragostea...
Și doare! Of, tare doare,
Lacrima-mi urlă pe-obraz,
Mă-ntreb, cum ai putut oare,
Să înduri așa necaz?
Să mă lași să plec în pace,
Fără-o clipă să-ți răzbuni,
Sternul trist și plin de ace?
- Căci cei ce iubesc sunt buni.
-Da, dar cum ai făcut față,
Acestor dureri atroce?
Dacă poți, te rog, mă-nvață,
Vor sufletul să-mi sufoce...
- Nu, uitarea nu se-nvață,
Nu-i o lecție... o formulă,
Nu-i niciun șir lung de ață,
Îl rupi și iubirea-i nulă...
Uitarea? Nerealistă...
Nu poți uita ce-ai iubit,
Cât amintirea există...
Doar că... te-ai obișnuit.
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Of, Doamne
Of, Doamne astăzi te cert,
De ce mi-ai pus atâta durere în piept,
Mi-ai dat o Golgotă, nu pot s-o urc,
Sunt slabă, mă-mpiedic, nu mă descurc,
Mai lasă-mă o clipă, sufletul să mi-l trag,
De ce nu mă-nveți ce să fac cu cel drag?
Mă lași părăsită, ți-am spus că sunt slabă,
Dar ce mă fac dacă nu-i sunt dragă?
Pune-i și lui, zbuciumul ăsta în piept,
E așa de departe, dar tot îl aștept!
Șterge-ntre noi munții, mai seacă din ape,
Fă la un fel, adu-l mai aproape!
Ce să fac cu iubirea ce-ai hărăzit,
Dacă-s departe de omul iubit?
Cioplește între noi în stâncă cărare,
Construiește corabii, să trec orice mare,
S-au dă-mi o pereche de aripi să zbor,
S-ajung într-o clipă, la al meu dor!
poezie de Elena Paraschiv
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Everybody speaks english / Toata lumea vorbeste limba engleza" de Elena Paraschiv este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Plecat esti tu
M-ai rugat sa plec
Si m-am prefacut in zori.
Mi-ai spus sa nu te caut
Si m-am prefacut in liniste.
Mi-ai spus ca m-ai iubit
Si m-am facut regret.
Ti-am spus ca te iubesc,
Dar tu mi-ai spus sa plec...
poezie de Margareta Hategan
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă lasă...
De ce-ai venit să-ntorci cuțitul
În rana ce-ai făcut-o ieri?
Oricâte vorbe tu mi-ai spune,
Vor răscoli alte dureri...
Mă lasă să-mi trăiesc amarul,
Tu pleacă.. singur vreau să fiu,
Azi ceru-i părăsit de stele,
E noapte..-i frig.. și e pustiu!
Te du.. și nu uita, închide
Ușa tăcerii dintre noi,
Iar pașii tăi, iubiți odată,
Să-i spele mohorâte ploi.
Și uită-mă! Am fost o stea,
(Cândva îți luminam privirea!)
Din ceruri a căzut, s-a stins
Cum stinsă-ți este azi iubirea!
poezie de Mariana Filipaș (2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne-am fost...
Mi-ai fost și muză, dar și scuză
De-a-mi lăsa sufletul pătruns...
Ai fost și râset, dar și plâns,
Ți-am fost "mușcat de buză".
Mi-ai fost și lună, dar și soare,
Mi-ai luminat întreaga nebunie...
Ai fost tristețe, dar și bucurie,
Ți-am fost ce ai vrut la picioare...
Mi-ai fost și înger, dar și necurat,
M-ai luminat, dar și întunecat...
Ai fost bordei, dar și palat...
Ți-am fost ce am, ce ai visat.
Mi-ai fost gând negru, dar și alb,
Mi-ai fost și ploi, și curcubeu...
Ai fost și "noi", și "tu", și "eu",
Ți-am fost ce ai avut mai dalb.
Mi-ai fost și minus, dar și plus,
Ne-am înmulțit, ne-am împărțit...
Ai fost și nou, dar și-nvechit,
Ți-am fost ajuns și neajuns.
Mi-ai fost și-ntreg, dar și pustiu,
Complici ne-am fost în toate...
Ai fost și viață, dar și moarte,
Ți-am fost ce nu o să-ți mai fiu...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (7 septembrie 2019)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-ai spus că...
Mi-ai spus că treci diseară pe la mine
Și nu-nțeleg de ce mă amăgești;
Ți-am cerut doar un pic din clipele infime
Ce poți să-mprăștii din surplus ce risipești.
Mi-ai spus că nu mai eu sunt, unic,
Când stai să-ți mângâi catifeaua-ți, cu asperitate,
Din ce-am muncit pe brânci, cu mintea sputnic
În carnea miocardului... ce timpu-mi bate.
Mi-ai spus că te-am umplut, eu, de iubire
Din zile, nopți în ore cu secunde
Ce n-au trecut, că-ți sunt o pururi împlinire
Ce-o plimbi în gând, n-o regăsind oriunde.
Mi-ai spus că, totuși, dragoste obosește
Tot alergând-o tur ca-ntr-o ștafetă
Cu dus-întors... Și nu se dăruiește,
Lăsând doar dâră de parfum ca o cometă.
Mi-ai spus că treci diseară pe la mine
Cu trup și suflet cast ca de fecioară,
Căzând ca picătura ploii care vine
Din basmul voalului de nori... ce timpul zboară.
Mi-ai spus că numai tu știi ce-i iubirea;
Ce nu-i o dragoste din caldul de cearceaf,
Oricât de dalb îl minți cu primenirea...
Și cu petale presărându-l în perdaf.
Mi-ai spus că tinerețea se perimă
Mai mult decât o carte nouă, de eseu,
Ce nu-i citită doar de frică sau de vină
Să n-o-nvechim... Cum coniacul la antreu.
Mi-ai spus că mi te dai numai o dată,
Ce-ar face parte de-un blestem definitiv
De-o viață... ce te-ar face-o desfrânată,
Ca și când tot e doar un "nu"... afirmativ.
Mi-ai spus că treci diseară pe la mine
Și tremur tot de frica ne-mplinirii,
De repetiții-n gând, la buze de rubine...
Se-aude-un pas!? E dansul săvârșirii!?!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-atâtea ori...
De-atâtea ori m-ai ajutat
Să ies din grele situații
Cu brațul Tău m-ai ridicat
Să pot munci la reparații.
Mi-ai arătat de-atâtea ori
Ce drum să iau spre rezolvare
Trimis-ai multe sărbători
Și-ai netezit a mea cărare.
De-atâtea ori, Isus iubit
Ai dat răspuns la rugăciune
Când sufletul mi-era zdrobit
L-ai vindecat printr-o minune.
De-atâtea ori prin al Tău sfat
Ajuns-am la râvnita țintă
În viața mea Te-ai implicat
Căci ști ce traiul reprezintă.
De mii de ori mi-ai spus duios
Că-n Slavă totul e splendoare
Când e sezonul secetos
Lași ploaie densă să coboare.
De-atâtea ori... de-atâtea ori
Ai alungat îngrijorarea
Și mi-ai descoperit valori
Să înțeleg ce-i încercarea
Nu pot să număr ce-ai făcut
Până aici în pribegie
Mă bucur că Te-am cunoscut
Și că mi-ai dat o strategie.
Că mă-nsoțești la orice pas
E o favoare și-o răsplată
În orice zi, la orice ceas
Ești bunătate-ntruchipată.
poezie de George Cornici (3 ianuarie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Plec, iubito
Ți-am dăruit toată iubirea
Și am sperat că tu,
Îmi vei aduce fericirea,
Dar mi-ai distrus sufletul.
Plec, iubito, mă așteaptă
Un drum lung și pustiit,
Soarta nu e deloc dreaptă,
M-a ținut doar chinuit.
Te-am iubit, dar în zadar,
Dragostea m-a umilit,
Am dăruit, iar eu în dar
Numai lacrimi am primit.
Ce rost are să mai sper
C-am să fiu iubit vreodată?
Sunt sătul mereu să cer
Dragoste adevărată.
Plec, iubito, n-am ce face
Totul e împotriva mea,
Nu am liniște, nici pace
Nicicând nu le voi avea.
Plec, iubito, tu mă uită
Și fă-ți viața cum vei vrea,
Mi-este soarta năruită
Și viața asemenea.
Viața din mine dispare
Fără să-ți mai pot grăi,
Dragostea, odată mare,
Fără ea nu pot trăi.
A fost de vânt risipită,
S-a pierdut iubirea noastră,
Nu mai am nici-o ispită,
Nici-un dor sub zarea albastră.
Nu mai pot vorbi de-acum,
Căci mi-e gura încleștată,
Mă evapor ca și-un fum,
Eu și dragostea mea toată.
poezie de Razvan Isac (11 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea, cadou de Dragobete
- Unde-s florile, băiete?
Așa știi tu să iubești?
Tocmai azi, de Dragobete,
Cu mâini goale mă privești?
Toate amicile mele,
Au primit ceva frumos,
Ciocolată sau lalele,
Ori, poate, ceva prețios.
Sincer, o să-mi fie jenă,
Când vor întreba în cor:
"Ce-ai primit în dar, Elenă?"
Parcă văd reacția lor...
Cum le zic (de astă dată),
Că tu mi-ai adus... nimic?
Cu privirea aplecată,
Cum le zic? Zi, cum le zic?
Dacă mă scoteai la cină,
Povesteam și eu ceva.
Că brățara aia fină,
N-ai dorit a-mi cumpăra.
Dar tu nu, n-ai vrut nimic,
Tocmai azi, de Dragobete,
Mi-ai dat pe buze-un pupic,
Dar nu-i suficient, băiete...
- Vai, femeia vieții mele,
Doare vorba ta, să știi...
Acel buchet de lalele,
Treptat, se va ofili.
Aceste daruri prețioase,
Nu se compară, nici gând!
Cu-acele trăiri frumoase,
Ce le-am împărțit, de când...
Ne-am îndrăgostit orbește,
Era Mai, îți amintești?
Rogu-te, în stern privește,
Darul meu să îl găsești.
Când te-or întreba "amice",
Ce-ai primit sau ce ți-am luat,
Zâmbetul să nu ți-l strice,
Spune-le: Ceva curat..
Nu poartă nume de floare,
Nu lucește-n sclipiri mii,
N-are ambalaj, se pare,
Este sora inimii...
Este dragostea, iubito,
Ce ți-o port ca un trofeu,
Ăsta este, fericito,
De câțiva ani, darul meu.
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea, cadou de Dragobete
- Unde-s florile, băiete?
Așa știi tu să iubești?
Tocmai azi, de Dragobete,
Cu mâini goale mă privești?
Toate amicile mele,
Au primit ceva frumos,
Ciocolată sau lalele,
Ori, poate, ceva prețios.
Sincer, o să-mi fie jenă,
Când vor întreba în cor:
"Ce-ai primit în dar, Elenă?"
Parcă văd reacția lor...
Cum le zic (de astă dată),
Că tu mi-ai adus... nimic?
Cu privirea aplecată,
Cum le zic? Zi, cum le zic?
Dacă mă scoteai la cină,
Povesteam și eu ceva.
Că brățara aia fină,
N-ai dorit a-mi cumpăra.
Dar tu nu, n-ai vrut nimic,
Tocmai azi, de Dragobete,
Mi-ai dat pe buze-un pupic,
Dar nu-i suficient, băiete...
- Vai, femeia vieții mele,
Doare vorba ta, să știi...
Acel buchet de lalele,
Treptat, se va ofili.
Aceste daruri prețioase,
Nu se compară, nici gând!
Cu-acele trăiri frumoase,
Ce le-am împărțit, de când...
Ne-am îndrăgostit orbește,
Era Mai, îți amintești?
Rogu-te, în stern privește,
Darul meu să îl găsești.
Când te-or întreba "amice",
Ce-ai primit sau ce ți-am luat,
Zâmbetul să nu ți-l strice,
Spune-le: Ceva curat...
Nu poartă nume de floare,
Nu lucește-n sclipiri mii,
N-are ambalaj, se pare,
Este sora inimii...
Este dragostea, iubito,
Ce ți-o port ca un trofeu,
Ăsta este, fericito,
De câțiva ani, darul meu.
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi ne-am promis
Eu ți-am promis, tu mi-ai promis,
Că tot ce ni se-ntâmplă, chiar și-n vis,
În clipe ce petrecem împreună,
Să fie alt motiv de voie bună.
Să nu uităm nimic să povestim
Din visurile ce ni le-amintim,
Iar tot ce mai aflăm din astă lume,
Să presărăm cu ale noastre glume.
Eu ți-am promis, iubita mea, un trai
Așa cum îl visai și ți-l doreai,
Și-mi place cum, pe față, fericirea
Exprimă ce-ai în suflet: doar iubirea.
Tu mi-ai promis mereu a mea să fii,
Să mă iubești, cum numai tu poți ști,
În viața ce-o cânta-vom împreună
Pe drumul drept, ca a chitarei strună.
Eu ți-am promis, tu mi-ai promis, iar noi,
Pe-aceeași cale mergem amândoi,
Cu liniștea din suflete deplină,
Spre Casa încărcată de lumină.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu și sufletul meu
Azi, mi-am ăntrebat sufletul ce îl doare
De ce se închide în mine și tace...?
Mi-a răspuns într-un târziu, plin de candoare:
-Nimic nu mă doare, gândul la tine nu îmi dă pace!
Ești tristă mereu și pe gânduri
De parcă tot cerul pe tine-a căzut,
Pe fața ta tristă văd astăzi noi riduri
Și ochii îți sunt triști, și gâdul pierdut
Pe rana cea nouă, pansament vreau să-ți pun
Alinare să-ți dau, durerea să-ți iau
Să te fac să alegi din toate ce-i bun
Să fim trup și suflet, iubire să-ți dau.
Ridică privirea și ia-mă de mână,
Putere voi pune în inima ta
Vom porni la drum lung împreună
Frumoasă e viața, profită de ea!
Autor: Elena Bulancea
poezie de Elena Bulancea (8 ianuarie 2019)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-ai zis
Mi-ai zis cândva...
(Și vorbele tale dor)
Să nu-mi doresc
Răzbunarea ta, Abel,
Să nu strig după ajutor,
Apoi să aud ecoul singurătății,
Căci doare al naibiii de tare...
Doare și lacrima care se prelinge din ochii mei!
Cerceide chihlimbar în balans,
Sub privirile etern răstignite.
Cu toate astea te iubesc! Ține minte!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți mulțumesc
TU m-ai ajutat la greu
Nimic nu mi-ai cerut
Te-am căutat mereu
Durerea mi-ai crezut
Mi-ai dăruit sănătate
Îmi dai putere și curaj
Să merg mai departe
Nu mi-ai cerut nici gaj
Inima mi-o dăruiesc
Pentru ceea ce-a fost
Astăzi îți mulțumesc
Iubirea ta nu are cost
Spre tine mă îndrept
Doamne-ți mulțumesc
O pâine eu ți-am copt
În semn că te iubesc
Ingenunchez mă-nchin
Mereu dai cât pot duce
Mă chemi eu am să vin
Sufletul spre tine să urce
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul copil
Poți să îmi iei oricât de multe,
Oricum de sus eu le-am primit,
Și nu ți le-am cerut pe toate
Dar Tu mereu mi-ai dăruit
Din prima clipă am lumină,
La primul scâncet mi-ai dat glas,
M-ai învățat și despre vină,
Mi-ai arătat și primul pas
Apoi am căpătat auzul
Și vise pline de culori,
Când să spun da, ce e refuzul,
Cum să văd raze printre nori
Cadou mi-ai dat, din ceruri, milă
Pentru momentele când n-am,
Apoi am învățat și silă,
Deși eu poate n-o doream
Cu timpul, am plecat privirea,
Rușinea m-a făcut s-o fac,
Am înțeles ce e iubirea,
Când să o spun... când să o tac
Am priceput că mi-ai dat voie
Să aflu tot, să știu de ce,
Iar câteodată, de nevoie,
Am acceptat și că nu e
Mi-ai modelat și optimismul,
Să nu cumva să mă rănesc,
Mi-ai dat respectul, altruismul,
Să știu să cer, să dăruiesc
Dar mai presus de tot și toate,
M-ai învățat să fiu umil,
Am înțeles că omul poate
Să stea în suflet, un copil.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-ai răspuns
Mi-ai răspuns atât de clar
Când am apelat la Tine
Consemnez în calendar:
"Totdeauna mă susține."
Mi-ai răspuns nu cum am vrut
Ci conform cu-a Ta gândire
Iar la urmă am văzut
Partea mea de moștenire.
Mi-ai răspuns cu glas duios
Să primesc mesajul vieții,
Să-nving valul furios,
S-aleg starea frumuseții.
Mi-ai răspuns și-am înțeles
De ce-a fost "întârziere":
Spre-a avea deplin acces
Și la har și la-nviere.
Mi-ai răspuns Iubitul meu
Cu atâta-nțelepciune
Căci ești Fiu de Dumnezeu
Azi trimis-ai o minune.
Mi-ai răspuns oricui am spus
Cum lucrezi, cu ce putere,
Cum balsam a fost adus
Să calmeze o durere.
Mi-ai răspuns, Îți mulțumesc
De favoarea acordată
Da, în ea mă odihnesc
Căci e binecuvântată.
Mi-ai răspuns cu NU sau DA
Și pot spune: totu-i bine
Traiul mi-l vei acorda
Doar cu stările divine.
Mi-ai răspuns, m-ai cercetat
Cu o sfântă cercetare
Și apoi mi-ai arătat
Cerul tot în sărbătoare.
poezie de George Cornici (7 august 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Ai un farmec ce mă doare
Ecoul pașii tăi îngână
Și răsună-n văi adânci,
Cu-a ta inimă păgână
În uitare mă arunci.
Ți-am jurat mereu credință,
Ți-am jurat pe viața mea,
Iar tu cu bună știință
Ți-ai bătut rău joc de ea.
Eu ți-am dat mereu iubirea
Și-ai lăsat-o încet să piară,
Mi-ai întunecat privirea
Și lacrimi încep să doară...
-Ai un farmec ce mă doare,
Sufletul de dor mi-l umple,
De atâta așteptare,
Mi-a albit părul la tâmple.
Aș striga, dar am la gură
Un căluș din patimi multe...
-Al tău suflet nu se-ndură,
O clipă să mă asculte.
poezie de Răzvan Isac (20 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
SMS de copil... de dincolo
Ascultă mamă, nu mai plânge,
Căci seci... și-ai dat tot ce-ai avut.
Știu, inima-ți de piept se strânge
Doar gând la gând că m-ai pierdut.
Tată, mă iartă, nu ți-am spus
Că o să plec fără de veste...
Și-ai rămas singur, ți-am răpus
Speranța să-ți fiu ce-ai fost, peste.
Prietenii mei buni, lăsați
Cu mai puțin suflet deodată,
Să nu rămâneți supărați
De nu-s l-apel, ori ocupată.
Colegii mei, când stați la ore,
Să-mi luați măcar un timp notițe,
Scrise-n culori, multicolore,
Să-mi colorez arse cosițe.
Iubitul meu, nu mă uita,
Chiar de nu-mi țin promisiuni
Că-o zi poate-aș fi fost a ta...
N-am stat nicicând de-un vineri, luni.
Să mă iertați, vă rog, cu toții,
Necunoscuți ce-aș fi-ntâlnit...
Cei ce mă plâng, compatrioții
Frustrați... c-am ignorat trăit.
Vă voi fi-n orice asfințit...
Vinovați să n-aibă dormit!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 noiembrie 2015)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca oricare...
Ca oricare... am iubit,
Oameni cu suflet de ceară,
Ochi de-albastru infinit,
Sau priviri - cafea amară.
Strâns-am șerpi în partea stângă,
Lângă-al inimii tic-tac,
Ce-au făcut-o să se frângă,
Mușcând-o... fără de leac.
Ca oricare... am plâns nopți,
Înecată-n lacrimi-sare...
Tot bătând la-nchise porți,
Rana pumnului mai doare.
Am dat tot, pentru nimic,
Crezând în povești cu zâne,
Mi-am dat sufletul "în plic",
L-am luat înapoi... fărâme.
Ca oricare... am căzut,
Pradă gândurilor sumbre,
Când cei care m-au avut,
Au devenit niște umbre...
Precum gheara pe retină,
Mi-a fost amintirea lor,
Iar durerea, fără vină,
Camarad obrajilor...
Ca oricare... am răzbit,
După-atâtea lupte grele,
Astăzi sunt... om fericit,
Mândră de rănile mele.
Le port ca niște medalii,
Oferite de destin,
Ale inimii, vitralii,
Ce-a iubit sincer, din plin.
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strop de apa
Cum arde iarba-n secetă și soare,
Tânjind un strop de apă să învie,
Așa îmi arde sufletul și doare,
Că ai în piept o inimă pustie.
Mi-ai dat speranțe, m-ai făcut să cred,
Că tot ce îți dorești există-n mine
Și c-o să am putința să-ți dezmierd
Tot timpul viața, zilele senine.
Mi-ai dat iubire când nu ți-am cerut,
Mi-ai dat o clipă din întreaga-ți viață
Și chiar dacă de mult n-ai apărut
Eu cred că mai există o speranță.
Speră și iarba-n secetă și soare
Că va primi un strop de apă vie,
Speranța-i o iluzie trecatoare.
Iubirea moartă, nimeni n-o învie!
poezie de Valeria Pintea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lia: Ei, bine, ce vrei să-mi arăți aici?! Eu nu văd nimic interesant.
Lucian: Le recunoști cumva?
Lia: Foile astea... Sunt cumva din jurnalul meu?!
Lucian: Exact.
Lia: Dă-mi-le, imediat!
Lucian: Nu încă. Nu-ți fie teamă! Le vei recupera, imediat, pe toate, intacte.
Lia: Cum au ajuns astea la tine?!
Lucian: Le-am rupt eu din jurnalul tău, cu câteva zile în urmă, mai exact joi... Știi tu, când erai la baie.
Lia: Îmi amintesc! Iar când te-am întrebat ce-ai făcut între timp, mi-ai spus că nimic deosebit, doar m-ai așteptat pe mine...
Lucian: Și ce-ai fi vrut să-ți fi spus?! Că ți-am găsit între timp jurnalul personal, l-am răsfoit fără acordul tău și am oprit câteva file din el?! Am preferat să țin secret acest lucru, câtva timp.
Lia: De ce le-ai rupt?!
Lucian: Pentru că aici scrie ceva foarte interesant, care mi-a atras de îndată atenția. Scrie că... Mă iubești. Mai exact, scrie că te-ai fi îndrăgostit de mine, fără ca măcar să mă fi cunoscut, doar din descrierile pe care mi le-au făcut colegele tale, demult. Este sau nu așa?! Corectează-mă, dacă greșesc!
replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!