Deschide sau închide poarta

poate mă vei lăsa
din când în când
să mă strecor
în gândul tău

promit să nu trezesc nimic
voi bate-abia şoptit
cu flori de mac
şi albăstrele-n ochi
la porţile albe

de-mi vei deschide
eu voi păşi desculţă
ca într-un sanctuar

de nu-mi deschizi
n-am să te-ntreb nimic
despre tristeţea din ninsori

vei şti că sunt
chiar dacă timpul e departe
şi n-oi mai fi nicicând
în lăstărişul de cuvinte

din muguri ce pocnesc târziu

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă...

Şi dacă într-o zi nu voi mai fi
Vei bea cafeaua singură?
Imaginar, voi fi lângă tine.
Să nu exagerăm...
Nu vei vorbi de una singură,
Doar aşa, dacă din greşeală
Vei vărsa o picătură de cafea
Te vei gândi că era bine
Să fie pusă în două ceşti...

Şi dacă vântul va deschide o uşă,
Te vei uita să vezi dacă vin?
Hai... fii veselă, nu s-a întâmplat nimic
Sunt aici, lângă tine...

poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă...

Şi dacă intr-o zi
Nu voi mai fi
Vei bea cafeaua
Singură?
Imaginar voi fi
Langă tine
Să nu exagerăm
Nu vei vorbi
De una singură
Aşa doar
Dacă din greşeală
Vei vărsa
O picătură de cafea
Te vei gândi
Că era mai bine
Să fie pusă
In două ceşti
Si dacă intâmplător
Vântul va deschide
O uşă
Te vei uita
Să vezi dacă vin?
Hai fii veselă
Nu s-a intâmplat
Nimic...
Sunt langă tine!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă...

şi dacă într-o zi
nu voi mai fi...
vei bea cafeaua
singură?

imaginar voi fi lângă tine.
să nu exagerăm
nu vei vorbi de una singură
aşa doar
dacă din greşeală
vei vărsa
o picătură de cafea
te vei gândi
că era bine
să fie pusă in două ceşti

si dacă intâmplător
vântul va deschide o uşă
te vei uita
să vezi dacă vin?
hai.... fii veselă....
nu s-a intâmplat nimic
sunt aici lângă tine!

poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă...

şi dacă intr-o zi
nu voi mai fi...
vei bea cafeaua
singură?

Imaginar voi fi lângă tine.
să nu exagerăm...
nu vei vorbi de una singură,
aşa doar,
dacă din greşeală
vei vărsa
o picătură de cafea,
te vei gândi
că era bine
să fie pusă in două ceşti

şi dacă intâmplător,
vântul va deschide o uşă
te vei uita
să vezi dacă vin?
hai.... fii veselă....
nu s-a intâmplat nimic
sunt aici lângă tine!

poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vei fi omul înţelept

Nu lăsa timpul să treacă
Fără să înveţi ceva!
Având minte înţeleaptă,
Mai mult te vei înălţa.

Altfel, vei avea o viaţă
Care duce în amurg.
Nu vei putea face faţă
Greutăţilor ce curg.

Cu multă învăţătură,
În viaţă vei prospera.
Vei păşi în lumea bună,
Mult timp te vei bucura.

Vei putea intra în lume
Fără să ai remuşcări.
Din nume îţi faci renume,
Vei deschide multe zări.

Vei avea viaţă frumoasă,
Vei primi mai mult respect,
Gândul îţi va sta acasă,
Vei fi omul înţelept.

poezie de Dumitru Delcă (4 mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mă vei căta

Când mă vei căta în floarea de cireş
voi fi din nou plecat la Ieşi
să îmi descarc desaga cu priviri
prin cel oraş, sau printre amintiri.

Când mă vei căta pe drum ori pe cărare
voi fi plecat în lumea mea cea mare
iar când mă vei găsi într-un târziu
voi fi trecut prin spinul viu.

Când mă vei căta, voi fi din nou copil
plecat în zarea liberă de nori
acolo unde se pleacă uneori
când eşti poet, sau când devii senil.

Când mă vei căta în nemurire
voi fi baraj de hidrocentrală
un paznic al timpului ce ară
spre alte orizonturi, în haina mea de mire.

poezie de Dănuţ Cepoi din Din volumul "Picături de memorie", Editura Armonii Culturale
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trio (viaţa, omul, sufletul)

Vei fi cu mine,
chiar şi atunci când muzica
nu va intona melodia ta...
Vei fi cu mine,
şi atunci când întunericul unui cer fără stele
va face să tremure a ta respiraţie...
Vei fi cu mine,
chiar şi atunci când florile tale
capul vor înclina, secetei timpului...
Eu, sunt viaţa ta!

Voi fi cu tine,
chiar şi atunci când pămantul pietrificat
nu-mi va permite a culege roadele...
Voi fi cu tine,
şi atunci când imensitatea mării
va înghiţi visele mele...
Voi fi cu tine,
chiar şi atunci când copacul tău
nu-mi va dărui fructul...
Eu, sunt omul!

Voi fi cu tine,
char şi atunci când durerea
va atinge inima ta...
Voi fi cu tine,
şi atunci când, cu tine nu aş vrea să fiu...
Voi fi cu tine,
chiar şi atunci când voi avea aripi
pentru a pleca în zborul fără de-ntoarcere...
Eu sunt sufletul!

"Iubeste-ţi aproapele ca pe tine însuţi..."
De nu ai iubire pentru tine,
cum vei avea pentru aproapele tău?

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perle de iubire

Nu am bijuterii, nici nestemate,
La lună nu ajung ca să ţi-o dau,
Însă-ţi pot da cuvinte, ţie, toate
Şi în iubirea ta promit să stau.

Nu voi avea palate pentru tine
Şi nici grădini cu flori în curtea lor,
Dar am câmpii care de maci sunt pline
Şi susurul din apa de izvor.

Eu n-am s-aduc frumosul din tarabe
Să îl aştern sfios la pieptul tău.
Voi împleti din garofiţe salbe
Şi-un cer te va iubi-n albastrul său.

N-am perle, poate doar de bucurie,
Ce vor cădea din ochii tăi când plângi,
Când tu vei fi a mea şi-ţi voi fi ţie,
Atunci am să te rog să mi le curgi.

poezie de Adi Conţu (17 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu lăsa tristeţea

Dacă vei lăsa tristeţea
Să-ţi umbrească sufletul,
Îţi vei pierde tinereţea,
Îţi vei scurta umbletul.

Din start alungă tristeţea.
N-o lăsa să odrăslească.
Îţi aduce bătrâneţea,
Viaţa tinde să sfârşească.

poezie de Dumitru Delcă (18 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul noilor poteci

Aleg potecile întunecate,
aleg să nu te văd, să nu te simt,
aleg să plec departe şi să mint,
şi căi mai noi şi, poate, neumblate.

De-acum voi fi un suflet singuratic,
voi fi cum n-am mai fost, dar vreau să fiu,
voi căuta, în viaţă, alt meniu,
voi fi ascuns şi rău, voi fi sălbatic.

Iar tu vei şti de ce, vei înţelege,
dar nu vei mai putea veni la mine
cu vorbe sau cu litere din lege,

căci ai greşit, nu te-ai putut abţine
şi ai călcat poruncile divine,
iar eu... ţi-am spus deja ce voi alege.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi pleca...

Voi pleca de cu zi când va ninge cumplit
însă tu nu vei şti nu vei şti c-am murit
voi pleca fără drum voi pleca fără rost
şi va fi ca şi cum şi va fi că n-am fost
că îmi eşti că îţi sunt nu mai e de ajuns
bate vânt după vânt să mă-ngroape în plâns
voi pleca doar îţi zic voi pleca doar un dor
nu înseamnă nimic ies un veac din decor
moartea mea şi atât se transformă-n culori
am iubit am urât nu ai cum să măsori
...
Nu ai cum să măsori am iubit am urât
se transformă-n culori moartea mea şi atât
ies un veac din decor nu înseamnă nimic
voi pleca doar un dor voi pleca doar îţi zic
să mă-ngroape în plâns bate vânt după vânt
nu mai e de ajuns că îmi eşti că îţi sunt
şi va fi că n-am fost şi va fi ca şi cum
voi pleca fără rost voi pleca fără drum
nu vei şti c-am murit însă tu nu vei şti
când va ninge cumplit voi pleca de cu zi

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă îţi voi arăta o partitură, nu îţi va spune nimic. Nu vei şti dacă muzica e amuzantă sau tristă. Vei şti asta doar după ce mă vei asculta cântând-o pentru tine. Mai mult, vei auzi din interpretarea mea doar ceea ce poţi auzi în acea etapă a vieţii tale. Acesta e procesul – să înveţi, să descoperi şi să inventezi în acel moment pe scenă. Este o putere dumnezeiască, pentru care sunt recunoscător.

Eduard Kunz în revista Dilema Veche, interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-mi vei cere...

De-mi vei cere…
să mă dezbrac de trupul meu de lut –
să părăsesc al lumii
vechi tumult
şi, ca flacără sublimă,
să transced în absolut –
voi face-o!

…şi voi îmbrăţişa o taină,
unde cuvintele
n-au loc…
ci doar tăcerea,
nemărginirile albastre,
şi inimile noastre…
atât!

De-mi vei cere…
mă voi descătuşa de patimi,
de umbra grea a nopţii
păgânul cânt al sorţii,
şi-n urmă voi lăsa dureri
ce temniţă mi-au fost ca până – ieri –
dar… trebuie să-mi ceri!

poezie de Valery Becart
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

după un timp
nu va mai fi timp
pentru noi
tu vei pleca
pe lungul drum
al îngerilor
eu voi rămâne lângă far
să îl aştept pe dumnezeu

după alt timp
când chiar şi timpul va muri
eu tot aici voi fi
să-ţi fiu şi să îmi fii
aceeaşi umbră din oglindă

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai e o zi

Mai e o zi şi n-ai să mai vii
Mai e un ceas şi am să te las
Să pleci, cu visul meu

Ieri îmi spuneai cât de mult mă iubeşti
Mâine ştiu că iar ai să greşeşti
De-acum îţi spun să pleci

Mai e o zi
Până vei şti
Cum e să pierzi şi tu
Numai o zi
Şi ai să ştii
Cum e să pierzi
Şi-atunci poate nu vei mai greşi

Mii de cuvinte de dor am şoptit
Nici nu mai ştiu de ce te-am iubit
Când nu mai e nimic

Totu-i departe s-a dus ca un fum
Nu vreau decât să fiu singură acum
S-o iau de la început

Mai e o zi
Până vei şti
Cum e să pierzi şi tu

Numai o zi
Şi ai să ştii
Cum e să pierzi
Şi-atunci poate nu vei mai greşi

Poţi să-mi spui orice acum
Doar că nu te cred
Mă simt bine şi aş vrea
Altceva

Numai...
Altceva...

Mai e o zi
Până vei şti
Cum e să pierzi

Numai o zi
Şi ai să ştii
Cum e să pierzi
Şi-atunci poate nu vei mai greşi

cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de Dana Nălbaru din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din ce motiv

... nu ştiu, copiii îmi fac cu mâna
de la balcoanele acelea colorate,
mă strigă, poate că dacă voi merge drept
pe direcţia mesteacănului aceluia singur
la marginea pădurii de pini
voi ajunge să prind în pumn râsul tău,
dacă voi privi insistent mesteacănul acela
tu acolo, departe, la marginea continentului
vei roşi din senin, te vei mira.

poezie de Mihai Amaradia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune

Spune- mi unde vei fi
Când timpul meu
Va fi în trecere
Peste zâmbetul tău
Din încăperile timpului
Spune-mi unde vei fi
Când cuvintele mele
Fără voce vor locui
Într-o trecere
Peste fereastra deschisă
A chipului tău
Spune-mi unde vei fi
Si unde-ţi vei pune gândurile
Până mă vei putea
Simţi din nou
Chiar şi atunci
Când voi putea
Să ascult cuvintele tale
Peste gura mea
Spune-mi unde sa te găsesc
De fiecare dată
Când nu mă gândesc
La singurătate
Deschid o fereastră de aer
Să te aud de-afară

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoză

Când ploaia de la geamul tău
Plângând, te va trezi în noapte
O picătură voi fi eu
Venit la tine de departe.

Când vântul, fremătând uşor,
Lin printre crengi va adia
Tu vei simţi prin al tău păr
Timidă, mângâierea mea.

Când Soarele va străluci
Şi, zâmbitoare, a ta faţă
O rază-a lui o va privi
Voi fi eu cel ce te răsfaţă.

Când marea-n ea te va primi
Şi-n apa ei vei luneca,
Un val al mării eu voi fi
Învolburat de vraja ta.

Când, la fereastră, chipul meu
Plângând, te va trezi în noapte
În poezie voi fi eu
Venit la tine de departe.

Voi fi cu tine zi de zi,
Te-oi însoţi în a ta viaţă,
La geamul tău mă vei privi
Zâmbind, în astă dimineaţă"

Din vis, atunci eu m-am trezit
Şi am privit spre curcubeu,
Ştiind că cel ce mi-a vorbit
A fost chiar El, iubitul meu.

poezie de Marilena Răghinaru din Frânturi de suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

întâi am murit
la porţile dorului în lacrima norilor
tu taci
asculţi tăcerea mea şi plângi
la timpul absent în trecutul prezent
în palme purtam primăveri
tu căutai ziua de ieri
sărutul se uscase pe buze şi gândul fugise bizar
eram durerea mea
tu tăceai, când nu veneai
urcam la cer
tu nu erai
zburam printre cruci
cruci albe de nuci
eram o aripă ruptă
plutind ireal spre tărâm boreal
mă scriam pe alei, tu citeai despre ei
eu voi muri femeie într-o zi
între sânii timpului, la porţile dorului
acolo mă vei aştepta cu flori albe de crini
vei fi surâsul vieţii într-o vară

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adun tăceri într-un album de toamnă...

Şi de mă laşi să te iubesc cum vreau, vei şti cum e iubirea... niciodată nu îţi voi cere din căuş să-ţi beau nici libertatea, nici iubirea toată...
Să-mi spui ce vrei, minciuni şi vorbe goale, te-oi asculta ca pe o simfonie, nimic în mine n-o să se răscoale, te voi certa, cum ştiu, în poezie...
De îţi pătrund în gânduri câteodată, e că mă laşi sa te ghicesc din toane... şi de intruzie nu-s vinovată, doar mă strecor subtil cu etimoane...
Adun tăceri într-un album de toamnă, doar în septembrie mai îndrăznesc să strig, când în covor de frunze se întoamnă poemele ce tremură de frig...
De mă auzi, să nu-mi răspunzi în grabă, e luna când am voie să vorbesc, tu poţi să-mi dăruieşti doar o silabă din care orice vreau să intuiesc...
Şi chiar iluzii de-mi prepar la cină, desertul e ceva ce ştiu doar eu şi tu când raiul nostru din grădină-mi oferă mărul dat de Dumnezeu...
În versul meu te am întreg şi-ntreagă îţi sunt şi rimă şi metaforă îţi sunt... acolo ştiu că îţi sunt cea mai dragă, şi cel mai adorabil amănunt...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!