Noaptea de mai

plus muri din basme împresurat aripi de fantasme poate au scuturat aur peste ele cine de Teo areflori şi aurii nimic nu se ia câte un vis neîmplinit orice carte ai citit de exemplu ar fi Barbu Ştefănescu Delavrancea Mulţumesc cum aţi ascultat La revedere pa am pupat

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion Barbu, Eugen Barbu, Barbu Ştefănescu Delavrancea – al literelor române norocos... Barbut!

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi doi şi cu volumul absurd de bagaje pe care l-ai adus-o în relaţia noastră fac trei (extras)

Periuţa de dinţi bifat. Deodorant: bifat.
Paşaport: bifat. Trusa de călătorie
cu tampoane: bifat. Mini-tub pastă de dinţi: bifat.
Periuţă de dinţi normală: bifat. Carte
de citit în avion: bifat. Carte de citit
la piscină: bifat. Carte de citit în

camera de hotel în cazul în care-am terminat de citit
celelalte cărţi şi plouă, aşa că înotul
şi bronzatul ies din discuţie: bifat.
Carte de citit în avion la întoarcere: bifat.
......

încărcătorul pentru telefon: bifat. Laptop: bifat.
Încărcătorul laptop-ului: bifat. Consola Nintendo DS
şi încărcătorul: bifat. Ipod: bifat.
... Amintiri din vremea când ai fost,
exact aceeaşi vacanţă cu ultimul tău

prieten: bifat. Argumente că nu
te mai gândeşti la el, că nu-l mai iubeşti absolut deloc
şi că nimic din toate astea n-au de ce şi cum
să ne facă să nu ne simţim minunat: bifat.
Să mă comport obligatoriu ca şi cum greşelile lui
nu mă afectează: bifat. Nu ai uitat nimic?

Bifat.

poezie de Brian McGackin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugămintea din vis

Doamne,
Smulge-mi vălul de pe ochi!
Vreau să văd departe.
Nu mai vreau să cad în gropi.
Vreau să citesc carte.

La nepoţi să citesc basme,
Seara la culcare.
Vreau să nu mai văd fantasme
Când merg pe cărare.

În ochi, Doamne, dă-mi lumină.
Lasă-mă să te privesc!
Până viaţa-mi se termină,
Neobosit te slujesc.

Minuni de-cestea ai făcut.
Îndură-te şi de mine!
Voi crede c-am renăscut
Şi că pot urca la tine.

Asta-mi este rugămintea.
Este visul ce doresc.
Către Tine ridic fruntea,
Din suflet îţi mulţumesc.

rugăciune de Dumitru Delcă (29 aprilie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă strigă, teo

lumea mă strigă teo
domn ajung din când în când
e ca şi
cum aş trăi
între două paranteze
dar niciuna la fel

azi nu mai contează nimic
singurătatea mi-se mulează pe trup
ca iedera de horn
există un singur sens şi
o singură zbatere
ce se sparge de zi

nimic mai mult

înspre seară Dumnezeu negociează cu moartea
şi mă strigă teo

poezie de Teodor Dume (2016)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte focuri, câte lumânări şi câte văpaiţe n-ai ars, poveste, şi toate s-au stins, şi multe se vor aprinde ca să se stingă iarăşi, numai tu, poveste, nu te vei stinge decât cu cel din urmă om... şi numai acela va şti bine că lumea asta a fost o lungă şi aceeaşi poveste.

Barbu Ştefănescu Delavrancea în Basme (1892)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nemurirea-n basme

Pictore, m-ai cam uitat
într-un colţ de pânză
şi degeaba mi-ai pictat
stelele sub frunză
oglindă şi munţi, precum
în văzduh fantasme,
n-am cum căuta nicicum
nemurirea-n basme.

poezie de Roberto Kuzmanovic din Autor (2017)
Adăugat de Roberto Kuzmanovic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Serenadă tristă

Cum lacrime de aur din inima-mi se scurg,
Frunze-ale bucuriei, voi toate aţi căzut.

Căzut-aţi în grădina de vis unde m-am dus,
Cu părul răvăşit de vântul din apus.

Căzut-aţi din copacul cu albele căţui,
Ici colo şi oriunde pe-aleea cu statui.

Culori de-odinioară, de rochii de copil
Când vânturi mari de toamnă sunau din corn subtil.

Şi aţi căzut mereu, cernând în agonii,
Căzut-aţi reunind pălite armonii.

În zori, pe drumul reavăn, tăcut v-aţi aşternut,
Din ochii mei aţi plâns, din mâini voi mi-aţi căzut.

Cum lacrime de aur din inima-mi se scurg,
Prin anii mei deşerţi, căzut-aţi, aţi căzut.

poezie clasică de Emile Nelligan, traducere de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi tu!

acum, când toate le-adun
doar privindu-ne,
timpul ar putea să se-ntindă
în orice aripi şi pentru orice zbor.
tu poţi atinge nemărginirile,
eu din ele rotesc un inel
sau un ochi peste amintire;
şi chiar din viitor.
aş putea spune "deodată",
după cum te pot întâlni;
în orice vibraţie a unui "T",
de la "T0"... şi după voia sa.
şi când trepte vom urca
peste bătăile ceasului,
peste alarmele şi calendarele lui
şi peste orice rotaţii pe minut,
în oglindă vom şti.
... şi, totuşi, spune-mi tu!

poezie de Ana Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantasmele nopţii

Alergi înspre vorbele-şoapte
prin lumea de vis şi fantasme
ce-apar, furişate, în noapte,
plutind ca în vechile basme.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A pricepe tot sau a nu te sinchisi de nimic, aceasta este singura taină a vieţii.

citat celebru din Barbu Ştefănescu Delavrancea
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

La revedere

La revedere, cuibuşor
La revedere, balansor
La revedere, drag zăvoi
Ne va fi dor, mult dor de voi.

La revedere, apă lină
La revedere, lună plină
La revedere, cântătoare
Până la vara viitoare.

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Delavrancea

Când s-a jucat Hagi-Tudose,
Şi publicul s-a molipsit,
Căci la aplauze cu Barbu
A fost zgârcit!

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul durerii

se poate muri într-un singur fel
de prea multe cuvinte
agăţate în cui
şi stând liniştit să le aduni
să le admiri
cum cad lacrimi
una câte una două câte două
sau multe câte multe...

da desigur se poate muri şi de
prea puţine cuvinte
pe care le rosteşti
atunci când lumina îţi pătrunde
până la oase
şi te doare cumplit
durere singulară durere multiplă
sau durere durere...

e nedrept să nu îţi accepţi soarta
cuvintelor tale
rostite sau nerostite
într-un univers ascuns şi tăcut
departe de tine
gândul care te copleşeşte
îţi dă aripi te poartă pe sus
cât mai sus mai sus...

se poate muri doar într-un singur fel!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exemplu "Viu"

Tuturor le-a fost exemplu
Pentru viaţă şi purtare:
Se află şi-acum în templu
Din bronz, pe un soclu mare.

epigramă de Vasile Barbu (Baronu) din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am plâns când l-am ascultat pe Radu Lupu la Paris. Ştiam cine este agenta lui şi am rugat-o, dacă se poate, să mă lase în culise. Aşa că m-am dus să-l salut. Acum: Ce poţi să-i spui unui asemenea om? Bravo? Felicitări? M-am dus spre el, l-am privit şi singurul lucru pe care i l-am spus a fost: Mulţumesc. Mulţumesc foarte mult. S-a uitat la mine şi mi-a zis: Eu mulţumesc. Atât.

Vassilis Varvaresos în TVR 1, Nocturne (24 aprilie 2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La revedere, soră Alice...

La revedere, soră Alice...
La revedere, drumul ţi-e deschis!
Aripi de vultur, sus, pe-albastre căi,
te du departe, peste munţi şi văi.
Dar nu uita...
că laşi atîta dor în ţara ta!

La revedere, soră Alice...
Să-ţi fie viaţa floare de cais!
De-acum, mereu, în zâmbet şi cântări
Betanii sfinte vei avea în zări!
Dar nu uita...
c-ai fost iubită şi în ţara ta...

Atenţiune! Avionul Sabena 17... cu
direcţia Bruxelles pleacă peste x minute.

U-u-u! U-u-u!
Mai stai vultur, nu te du!
U-u-u! U-u-u!
Că se luptă-un DA şi-un NU...

Ia vezi, dragă surioară,
n-ai uitat ceva în ţară?
Ai putut lua-n desagi
toate inimile dragi?
U-u-u!

La revedere, soră Alice!
La revedere, pe cărări de vis!
Iar dacă pleci cum pleac-un porumbel
mereu aripi să-ţi dea Emanuel!
Dar nu uita...
să vii din când în când în ţara ta!

La revedere, soră Alice!
Să-ţi fie traiul dulce Paradis.
Te-aşteaptă-n zare zâmbete şi flori,
cetăţi înalte, freamăt şi culori.
Dar nu uita...
că doar acolo-n cer e ţara ta.

U-u-u! U-u-u!
Cine-a mai văzut sau nu?
U-u-u! U-u-u!
Doru-n două se făcu.
Jumătate-acuma zboară,
jumătate-i tot în ţară.
Jumătate-n marea sură, jumătate nu se-ndură...
U-u-u! U-u-u!

La revedere, soră Alice!
Isus o nouă uşă ţi-a deschis.
Ducând salutul munţilor Carpaţi,
tu vei cunoaşte mii şi mii de fraţi.
Dar nu uita...
să porţi în rugă ţărişoara ta!

La revedere, soră Alice!
Un nou poem în ceruri va fi scris.
Şi dacă azi din ţara noastră zbori
cu anii sfinţi spre anii viitori...

Dar într-o zi...
Nici moartea nu ne va mai despărţi!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alergătorul

Un câmp pustiu,
Bătătorit ca un drum,
Şi din când în când
Câte o carte.

La distanţe foarte mari,
Vreo carte fundamentală,
Tare ca piatra.

Vine unul, gâfâind de muşchi,
Sănătos ca un zeu nou,
Şi scuipă pe ea,
Pe fiecare la rând.
Calcă peste ele dumnezeieşte.

A obosit, a mers destul,
Câmpul se întinde înainte pustiu,
Bătătorit ca un drum.
Alergătorul cade jos, moare,
Devine carte fundamentală, ultimul cuvânt,
Semn peste care nu se mai poate trece.

Se aude un gâfâit,
Din spate răsare cineva,
Un alergător se opreşte, scuipă pe semn,
Şi se pierde în zare.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostia pândeşte mintea omului cum pândesc lupii razna oilor.

Barbu Ştefănescu Delavrancea în Văduvele
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-i teamă de o carte

Mi-i teamă de o carte (o văd ades şi-n vis)
pe care aş deschide-o-nfrigurat
şi-n paginile ei aş da de-odat...
de toate versurile pe care incă nu le-am scris.

De care sufletul mi-i însă, îmbibat:
precum de apă un burete;
şi solie - din partea lor - mi-i orice vis curat,
şi mi-i devreme ora cea târzie.

Parcă mă văd citind - în acea carte
doar pân' la mijloc orice poezie,
ştiind ce-i scris, de-odată, mai departe,
cum dintr-un rând poemu-ntreg învie.

Şi ochii-ar luneca, pustii de gânduri -
ca peste un destin ce se amână -
peste acele, dragi şi sfinte, rânduri,
precum transcrise de-o străină mână.

Nescrise foi se vor sălbătici-n sertare;
şi în amurguri vechi, cu iz amar, -
eu cartea ceea-aş răsfoi-o, arare;
ca pe-osânditul propriul meu dosar.

poezie celebră de Nicolae Dabija
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica e a trupului: trupul tremură. Curajul e al sufletului: sufletul n-are cum să tremure.

citat clasic din Barbu Ştefănescu Delavrancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!