Îmi pierdusem speranţa să te mai văd. Noroc că soarta îşi bate joc de reţinerile noastre.

Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două inimi ar fi trebuit să am, prima, insensibilă, a doua, mereu îndrăgostită; pe aceasta din urmă aş fi încredinţat-o celor pentru care bate, iar cu cealaltă aş fi trăit fericit.

citat din Amin Maalouf
Adăugat de Madame
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea se hrăneşte cu răbdare la fel ca şi cu dorinţă.

citat din Amin Maalouf
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În legăturile de dragoste nu faci provizii pentru plecare.

Amin Maalouf în Primul secol după Beatrice (1992)
Adăugat de Diana Sandu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupurile ne pot continua cuvintele, dar nu le pot înlocui, nici tăgădui.

Amin Maalouf în Samarkand (2006)
Adăugat de Madame
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munţii cei mai înalţi dau spre văile cele mai adânci.

Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când doare, varsă râuri de lacrimi, construieşte un pod şi treci peste!

citat din Amin Maalouf
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când e vorba de ură, amintirea străbate timpul şi se hrăneşte din orice, uneori chiar şi din iubire.

Amin Maalouf în Primul secol după Beatrice
Adăugat de Diana I. Sandu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La doisprezece ani, încă mai credeam că, dintre fiare şi oameni, cele dintâi erau cele mai dăunătoare.

Amin Maalouf în Leon Africanul
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepţi asemenea mie nu există decât câţiva într-un veac, în vreme ce viziri ca tine s-ar putea numi câte cinci sute pe an.

Amin Maalouf în Samarkand (2006)
Adăugat de Madame
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu doresc nimic altceva decât să-mi continui modestele cercetări la adăpost de nevoie. Să am de băut şi de mâncare, un acoperiş şi veşminte, lăcomia mea nu merge mai departe.

Amin Maalouf în Samarkand (2006)
Adăugat de Madame
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adesea cei ce se iubesc se ţin de mână şi visează împreună la fericirile viitoare. Dar, cât vor trăi ei, nu vor avea fericire mai mare ca în clipa aceea când mâinile li se împletesc şi visele li se întrepătrund.

Amin Maalouf în Leon Africanul
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă iarăşi s-ar închide porţile în faţa ta, bagă-ţi bine în cap că nu viaţa ta se termină, ci doar una dintre vieţile tale, şi că o alta e nerăbdătoare să înceapă. Îmbarcă-te atunci pe un vas, un oraş te aşteaptă.

Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericire trecătoare? Toate sunt aşa, fie că durează o săptămână sau treizeci de ani, vărsăm aceleaşi lacrimi când vine ultima zi şi am fi în stare să acceptăm osânda veşnică numai pentru a mai avea drept la încă o zi...

Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începea să i se pară lung şi pustiu timpul pe care îl petrecea fără ea. Când îşi dădu seama de nevoia care se născuse în el, se sperie. Era oare cu putinţă să se fi legat atât de tare de femeia asta?

Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, Hassan, fiul lui Mahomed măsurătorul, eu, Giovanni Leone de Medici, circumcis de mâna unui bărbier şi botezat de mâna unui papă, sunt poreclit azi Africanul, dar eu nu mă trag nici din Africa, nici din Europa şi nici din Arabia.

Amin Maalouf în Leon Africanul (2005)
Adăugat de Madame
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare nenorocirea e cea care mă cheamă sau eu sunt cel care cheamă nenorocirea?

Amin Maalouf în Leon Africanul
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa de viaţă la vârsta a treia

Soarta lui paradoxală
El o suduie pe faţă,
Că şi pensia-i egală
Cu speranţa lui de viaţă.

epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacii

Primăvara,
Vântul bate copacii
Până îşi pierd
Cele mai frumoase flori.
Vara,
Vântul bate copacii
Până îşi pierd
Cele mai iubite fructe.
Toamna,
Vântul bate copacii
Până îşi pierd
Cele mai dureroase frunze.
Iarna,
Vântul bate copacii
Până îşi pierd
Speranţa.
Şi mai bate copacii,
Din nou,
Până la muguri.
Şi mai bate copacii,
Din nou,
Până la sevă.
Şi mai bate copacii
Până-i doboară la pamânt.

poezie de Marieta Măglaş
Adăugat de Marieta Măglaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-a mai rămas

În buzunarele goale
nu găseşti niciun drum,
bate austrul de la vest
şi toţi înghit în sec seceta aspră.

Nu ştiu ce vânturi vor mai veni,
suntem bolnavi de aşteptare.
Din adâncul istoriei
lumea ne-a lăsat tot la margine,
degeaba mărşăluim pe jos.

Vor veni alte generaţii,
le-am lăsat speranţa pe masă
şi câteva cuvinte de iertare
pentru ce n-am fost în stare.

Arămas credinţa-n Dumnezeu neîntinată
şi o porţiune de pământ nevândută.
Amin!

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bate un clopot

Azi bate un clopot mai fin ca o toacă
e plânsetul tandru de lacrimi secat,
bate un suflet prin fiecare pleoapă
de frica de lume in el ferecat.

O inima bate intr-un ritm sacadat
un clopot in dăngănit cu destinul,
dezacordul din viaţă, atât de ciudat....
drame ce-si revarsă peste noi preaplinul.

Mai fină-i azi bătaia din sufletul cald
cand soarta şi-o duce demn înainte,
regrete-ascunse în al inimii fald
doruri ţinute în locuri tainice, sfinte.

poezie de Georgeta Şuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!