Apele tăcute
Râuri gemene fecioare,
Vă primim de la izvoare.
Curgeți, ape moi și line,
Curgeți fără de-ncetare,
În văpaia lunii pline,
Dintr-o zare într-altă zare.
Limpezi cum le-am cunoscut,
Șapte văi au străbătut,
Șapte neamuri le-au băut,
Pline ca și la-nceput.
Argeșul și Oltul meu,
Vă păzește Dumnezeu.
Din adânc cine vă mână,
Ce stăpân sau ce stăpână?
Fiți beteala pe vecie-n
Fericita Românie.
poezie de Tudor Arghezii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
De câte ori...
De șapte ori câte șapte
Am spus rugăciunea în noapte,
De șapte ori câte șapte
Mi s-a răspuns doar în șoapte,
De șapte ori câte șapte
Sunt mai aproape de fapte,
De șapte ori câte șapte
Însoțesc calea de lapte,
De șapte ori câte șapte
Voi împleti mințile coapte
Cu iubirile apte...
poezie de Vasile Zamolxeanu (2 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să curgă limpezi izvoare
Noi, cei cu unirea în cuget
mai avem un singur dor:
"Să nu se risipească țara",
"să nu piară-acest popor".
Să dăm iar mână cu mână,
să păstrăm glia română.
Să nu lăsăm hidra păgână
să vină peste noi stăpână.
Uniți în cuget și simțiri
peste Carpați vom dăinui.
Voi, cei plecați printre străini,
reveniți la rădăcini!
Să apărăm țara străbună,
să curgă Dunărea bătrână.
Țara să fie curată
de bunul Dumnezeu lăsată.
Scurgă limpezi izvoare
aici, în România Mare.
poezie de Dumitru Delcă (28 ianuarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Universul constituie un organism aflat într-un echilibru perfect, alcătuit din fenomene a căror natură se bazează pe un sistem de șapte: șapte note muzicale, șapte culori în spectrul luminii albe, șapte mari grupe atomice. Al șaptelea val este cel mai puternic, întrucât adună în contracurent toată apa primelor șase. Există șapte vârste ale omului, șapte ceruri și șapte etape ale progresiei mentale; șapte continente, șapte mări, șapte păcate capitale, șapte mari înțelepți ai lumii, șapte zile ale săptămânii, șapte arte, șapte paragrafe în rugăciunea Tatăl Nostru, șapte vaci slabe și șapte vaci grase, șapte preoți cu șapte trâmbițe înconjurând zidurile Ierihonului timp de șapte zile, iar în a șaptea zi, de șapte ori suflând în trâmbițe de câte șapte ori. În Apocalipsă, găsim șapte biserici ale Asiei, șapte peceți și șapte molime. Înțelepciunea orientală ne-a adus învățătura deja larg acceptată a celor șapte chakre ale omului.
Colin Turner în Născut pentru succes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
...De șapte
Am vrut să dau de
șapte
minuni, coline,
zile, septenate,
peste șapte mări
Și șapte țări...
și n-am dat
spre marea mea uimire
Și în loc de șapte
aud dinspre iubire,
gângurindu-mi-se
... șoapte
parodie de Constantin Ardeleanu, după Eugen Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Don Siempre: Declar pe proprie răspundere și semnez: unu și cu unu fac șapte! Cel mai sfânt dintre numerale, triumf al spiritului, expresie a maturității cosmice! Șapte ceruri ai deasupra capului, Sancho! Săptămâna se-nchide în șapte zile. Șapte daruri are Sfântul Duh! Șapte planete mari se-nvârt în jurul meu! Scrie șapte!
replici din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se spune că "Ziua Judecății de Apoi" este supusă numărului 7 și că ea survine după șapte ore, șapte zile, șapte săptămâni, șapte luni, șapte ani. Poate chiar să survină peste 7 minute. Atunci plătești datoria karmică; amenda pentru încălcarea Legii.
Florence Scovel Shinn în Poarta secretă care duce la reușită
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șapte
Șapte cifra divină,
Zilele săptămânii și tot atâte planete
După care s-au botezat,
Șapte minuni
Despre care lumea a scris în anale.
Culorile spectrului și...
De șapte ori câte șapte
Neam de români
Căliți de iubire și moarte...
Isaac Newton mitul uman,
A ales să împartă
Bucuria culorilor dându-le câte o culoare.
Le-a dăruit portativul,
Pe care notele dansează întocmai luminii
Ce picură-n suflet...
Tot șapte...
Și atunci nu cumva
Și noi vom avea
De șapte ori câte șapte vieți de trăit?
Omule, pentru toate acestea,
Fii fericit!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul lui Faraon
Faraon în patu-i lat
A visat un vis ciudat:
Șapte vaci frumoase, grase,
Și-încă șapte urâcioase,
Slabe, și urâte foc,
Ce le-au înghițit pe loc
Pe acelea mai frumoase.
Apoi șapte spice grase
Și-alte spice mici, uscate
Ce veniră pe la spate,
Și-mpungând cu paiul lor
Trupul plin al primelor,
Le-nghițiră...,, Ce să fie?"
Se-ntreba o-mpărăție.
Vrăjitorii s-au plecat
La răspunsul minunat
Ce prin Iosif Domnu-a dat.
,, Șapte ani de bogăție
și-apoi șapte-n sărăcie
Vor urma. Deci adunați,
Ca s-aveți ce să mâncați!"
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câte vieți terestre alcătuiesc o viață adevărată?... Șapte! De ce tocmai șapte? O, Doamne, Doamne, de ce șapte? Dar pentru că șapte e numărul sfânt! A fost sfânt totdeauna, în toate sufletele!
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Politice (ostașilor sovietici)
Iată-i! Eliberatorii!
Răgușiți cu aspre glasuri!
Șapte stele au pe piepturi
Și la mână șapte ceasuri.
epigramă de Nicolae Crevedia din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
în miez de noapte
misterul lunii pline -
meditație
haiku de Doina Maria Tudor (10 martie 2017)
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șapte note
Șapte note muzicale
Și surori pe portativ,
Ies din corzile vocale
Și răsună atractiv.
Șapte note ne încântă
Cu acordurile lor
Când în aer se avântă
Și se-adună într-un cor.
Șapte sunete vibrează
Și ne trec pe la ureche,
Se-mpletesc și-apoi creează
Melodii fără pereche.
Fiecare strălucește,
Dar ar vrea ca să ne spună
Că valoarea noastră crește
Când lucrăm toți împreună.
poezie de Octavian Cocoș (16 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șapte
dintre iubitele mele
niciuna nu e
de șapte stele
nici nu
aș fi în stare să număr
până la șapte
ani de acasă
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anthropos ergon
Frumos și pur, așa ca la-nceput,
Mă aflu pe un țărm necunoscut,
Un țărm rotit din zare până-n zare
Cu vânt amar, cu scoici, și-n depărtare
Cu argintate, tulburi estuare.
Mi-s zilele și casa de nisip;
Nici nu mai știu: sunt chip, sunt arhetip?
Când trupul meu se-apleacă peste unde,
Cel din adânc tresare și se-ascunde
Și totuși, fără caznă, mă regăsesc oriunde.
Căci între împrejuru-mi și suflet nu-i nimic:
Nu pot și nu încerc să le despic
Cerul de cer și soarele de soare,
Marea de mări, uitarea de uitare...
poezie de Eugen Dorcescu din Arhitectura visului (1982)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șapte coaste
Dansau în mine șapte coaste
a sârbii oaselor fierbinți
îmi numărăm în degetare
inelul galben de la sfinți
mă prefăceam fum pe tămâie
și-arcade drepte și cuminți
ce-mi îmbătau mintea călâie
cu șapte coaste
fără dinți.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine crede-n zbor e stăpân peste zare.
citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Bumbu Irina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Greșelile de tipar
Îmi vine, zău, să-mi las unealta!
Șterg o greșeală, dau de alta!
Erate dau de șapte ori...
Dar și-astea-s pline de erori!
epigramă de Nicolae Crevedia din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
În realitate, Kundalini poate fi trezită la mai multe nivele: putem să o trezim de șapte ori pentru că ea doarme șapte somnuri, ea e ascunsă sub șapte învelișuri ale materiei.
Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii și corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
«Crinii de Foc îmi răsădì-n artere, / îmi puse în obraji chiar mărul roșu, / de-admis războinic-sfânt la Soare-Moșu, / s-aprind și muzica-n celeste sfere... // Prea mă răsfață Împăratul Roșu: / mi-nhamă la calești coleoptere / ce zboară-n ceruri, peste multe ere, / mire de-oi fi fecioarei lui, cocoșul... // Foc de-o nestăvilită-mpreunare / îmi dăruì spre Zoria cea pură, / să-l stâmpăr doar cu apa dintr-o mare... // Văpaia soarelui fără măsură, / mă-ncearcă dintr-o zare,-n altă zare, / până-nroșește fructul în răsură...!» ‒ (XXXIII), "Sonet-oda Roșului Împărat de la Curtea Elementului Foc" / 8 august 1996
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre-nflorite stihuri despre elementul Foc» ‒, Timișoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 118).
Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre-nflorite stihuri despre elementul Foc» (8 august 1996)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Socoteală
Vai! cerneala (o avere),
Care-o strică-n tragedii
Și în drame puerile,
Ar ajunge a fi bere,
Șapte nopți și șapte zile
Pentru șapte berării.
hexagramă de Păstorel Teodoreanu din Strofe cu pelin de mai pentru Iorga Nicolai... (1931)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!