* * *
te-am rostit pas
în dansul solstițiului
(nu te-am întrebat
cât albastru ai întâlnit
în delfinii din mine
sau în nisipul nemistuit
de pe mal)
bârfeam
capriciile pielii
sub fazele lunii
și
ambra pierdută
de cântec
cât de senină îmi pareai
cu buzele tale de pânză
(vestind iarăși nordul )
repetându-ți sfârcurile
în mâinile mele de sare
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
* * *
te-am povestit în ședințele mele de terapie
te-am desenat cu crengile lipite de sânge
te-am adăpostit la pieptul meu
într-o inimă amintind de gecile
neprobate
am râs și am stăpânit firele de iarbă
aveam promisiunea cărnii tale și tremurul
vinului din pahar
știam că pot găsi o femeie care
să nu fie sedusă
femeia care să nu SE DUCĂ...
o femeie ca tine
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
fericit
cel
ce te va privi
de sub valuri
și va cerceta apele
după chipul tău
acesta
îți va sluji
pântecul
și-ți va alunga
rușinea
amintește-ți
când te-ai adăpostit
în laudă
iar iubirea
ți-a stins osteneala
iată
uitat sunt
pe nisipul reavăn
și
neabătut
te aștept
în veștile mele
ia aminte la
strigătul meu
nu te clătina
căci nu te-am ocărât
încă
înaintea ta
mă risipesc
întru vrăjmășia sângelui
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tulbură-mi chipul cu mâinile tale
(risipește-mi povara)
strălucirea ta
să sporească în mine
atunci când mă voi stăpâni
schimbă suspinul
cu vecii buzelor calde
îmi voi veghea strigătul
în numele prăpastiei
(dar tu mă vei mijloci cu iubirea ta)
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
din întunericul pernei
îmi înfățișez dragostea
înaintea ta, femeie
tu,
cea care ai unit puncte în mine
și m-ai încercuit
cu brațele tale senine
tu,
cea care ai renegat
ceața din ochii mei
și ți-ai creat trup de lumină
tu,
cea care repeți apele
cu coapsele tale proaspăt înmugurite
și cu sfârcurile tale bruște
imiți dorința în ochii mei
fii gazda focului meu
acum cât îți plantez
cascade în pântec
îngăduie-mi
să povestesc zorilor
aștrii din tine
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
cât de frumos
îmi pare părul tău
dat după ureche
cât de moi
îmi par
tăcerile tale
parcă-și revin
la simțire
odată cu glasul meu
cât de fini
îmi par genunchii tăi
atunci când
mâinile mele
repetă tandrețea
cât de mult
te pot căuta
în nisipurile altor tărâmuri
și totuși iubirea mea
să te strângă mereu
în aceeași țară din piept
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
dar ce-ar fi viața fără vocea ta blândă?
fără parfumul tău de floare de câmp?
fără buzele tale ce vestesc cerul cu tot cu primăvară?
ar mai îngheța oare pământul sub pântecul lunii?
fă-ma una cu mângâierea
pregătește-mă de tăcere, căci mâna ta
are formă
de cruce și ramă
privește
cât pot dura în tine
ți-ai gasit
un călău
care îți demonstrează legendele
și te povestește
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
vorbește-mi
despre
sânge și fluturi pe dos
acum că
durezi
cât un cuvânt
rostit pe jumătate
să trăim adolescența
unei crime perfecte
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mărturiseam
prada, leoaicei
și fuga
către flăcări
însingurat
în papyrusuri și cerneală
luminând întunericul
din iazuri
necunoscute
stânjenelului și ambrei
vestind
iasomia și piersicile
de pe sânii ei
repetați aievea
în vise adoratoare
și cedri
clipeam doar pentru
a o cuprinde
în poveștile mele
despre
florile de neroli
și a nu o încheia
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
ascunde-ți vulpile-n mine
tânjește noapte străină
și bate-mă cântec
zidește-mă drept
sub clipa ta de sân
trezește iarna din alb
te voi sătura cu struguri de măliniță
acum cât măceșele scârțâie
neștiute
sub gheață
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
am vrut să explorez continente îndepărtate
să descopăr fluvii neștiute, împreună cu tine
să nu-mi fie teamă de rătăciri sau de triburi
să-mi păstrez rația mea de apă pentru a-ți unge buzele crăpate de atâta iubire
ce sete cumplită, Doamne
suflă furtună degrabă
alizeul din părul ei să chinuiască nisipul
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Iată că Domnul
se mânie iarăși
nu doar pe mine
ci și pe potrivnic
eu și heruvimul
ne vom povesti
despre încăpățânarea cenușii
și chinuri
îl voi ține în brațe
de 56 de ori
îmi va cunoaște spaimele
și generațiile ei
din mine
voi învăța împreună cu el
cum se încălță flăcările
vom regiza amândoi
viața
și vom afla cum
căința poate curma
eternitatea
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
câte brațe te-au strâns până acum oare?
(și cât târziu ai adunat în modulele tale de piele)
nu voi știi niciodată
măcar am aflat
cum tremură întunericul pe chipul tău
ia spune-mi,
te-ai pregătit cum trebuie pentru
ura mea din această seară?
vom fi pe Neptun, iubire
vom cădea în albastru
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
învață-mă
să mărturisesc
buzelor tale
mândria pământului
să neglijez zorii
și să proclam amintirea
pe coapsele tale
burgheze
doar
jeleul nostru de cafea
și bâlbele de ora 5
mai pot consola
vinul și scoicile
au altă cină
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
aprinde marea
c-o vorbă de vată
și brațe
ce nu cunosc umbra
o mărturie a fluturilor
și-a ploilor blocate
în părul tău de vară
vreau ca
nisipul
să-ți rateze
tălpile
în noaptea aceasta
iar cântecele mele
nedevenite încă
ecouri
să se așeze
lipsite de poveste
sub zorii tăi
prefă-mi și astăzi
rănile în mângâieri
învață-mă
să colorez luna
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
cel ce se risipește pe sine
stă mereu în preajma mării
aceasta se oprește în dânsul
atunci când vântul e orb
iar pielea facultativă
el strânge fantomele celor vii
într-o grămadă moartă
si nu respiră
nisipul nu trage niciodată la sorți
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
fii-mi continuare la aer și vis
fă-mă abur
pe ferestrele tale ovale
***
ENVOI
ridică-mi copacii de sub genunchi
șterge cu grijă,
iubirea va sângera în palme
la vremea solstitiului
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mi-ai spus mai demult
că și roboții pot construi oameni
nu te-am luat în seamă atunci
mi-am văzut conștiincios
de spălatul rufelor
(am văzut într-un tutorial
că dacă le pui într-un borcan
se usucă mai repede)
prostul de mine
voiam să te impresionez
cu ceea ce știu să fac
aveam mâncarea pe foc
știam să și gătesc
aveam setările din fabrică
îmi făceam update-uri des
(îți plăcea asta la mine
nu doar faptul că aveam
instrucțiunile în română)
lucram și la un film împreună
mă învățai totul despre otrăvuri
știai că și toastul
poate fi o cascadorie
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taci
dă-mi sânul tău stâng
să-l îngemănez cu gura mea flămândă,
da-mi-l să-l strâng într-o mușcătură,
să simt cum viața din tine
se scurge pe-un geamăt
vreau iarăși
să-ți simt căldura, femeie
îți sunt, îți sunt
îmi tot repeți.
iar eu te descopăr în tremur
simt cum sângele tău se strânge
în forma inimii mele
mă mângâi pe piept
mă povestești gleznelor tale
nu-ți fie frică
sunt aici să te țin de suflet
și carne
combină silabele
ce mă rostesc
și fluturii
cu geometria
de Mai
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mereu m-am întrebat
câte coroane poate adăposti un spin
și cât am contribuit la cuiele Lui
am construit eu oare
în trupul meu suficiente umilințe?
am omorât suficienți prunci?
sunt gata
să caut darurile
ce le voi înfățișa
înaintea luminii
nu voi studia
noaptea din umbre
nici frigul din mine încă
doar sângele ce-avea
să se obișnuiască din iesle
cu mântuirea noastră
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
sărutul nostru pare o rugăciune
în el ne auzim inocența
și tăcem fără scuze
câtă cruzime
liniștea
se sprijină
pe un înger
și zboară
strângem
bezna
sub un
deal de lumină
auzim porumbei
cum trosnesc
pe buzele noastre
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!