![Dana Logigan](http://www.citatepedia.ro/autori/f/dana_logigan.jpg)
Dragoste bleu ciel
cerul și-a mutat lacrimile
în pieptul meu se nasc diluvii și doruri fără sfârșit
un perpetuum mobile al simțirilor
diluvii înecând doruri
doruri născute din apa lor
precum phoenicșii din cartea cu coperțile bleu ciel
unde-mi ești, iubire?
am săpat pentru tine o insulă din sânul apelor
și te aștept
ca atunci
într-un iunie al cireșelor-cercei
pe care doar tu știai să mi-i prinzi la urechi
cu dragostea ta bleu ciel
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Citate similare
![Dana Logigan](http://www.citatepedia.ro/autori/f/dana_logigan.jpg)
Dragoste bleu ciel
cerul și-a mutat lacrimile
în pieptul meu se nasc diluvii și doruri fără sfârșit
un perpetuum mobile al simțirilor -
diluvii înecând doruri
doruri născute din apa lor
precum phoenicșii din cartea cu coperțile bleu ciel -
unde-mi ești, iubire?
am săpat pentru tine o insulă din sânul apelor
și te aștept
ca atunci
într-un iunie al cireșelor-cercei
pe care doar tu știai să mi-i prinzi la urechi
cu dragostea ta bleu ciel
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Doruri
În lume sunt păduri de doruri
Doruri albe, galbene și mov
Asemeni florilor de micșunele răsărite
În pieptul răbdătorului Pământ.
În lume sunt nemuritoare Primăveri
Ce nu dispar decât în stele
Atunci când pieptul e urcat în nori
De Cel ce a făcut această lume.
Acolo toate florile lumești dispar
Toate dorurile mov și galbene din fire
Acolo toate pădurile de doruri trec
Prin cuptorul Domnului de judecată.
În cuptorul Dreptului merg toate
Nici măcar o floare nu rămâne vie
Nici măcar un dor de păcătos născut
Ce nu a plâns din dor de Dumnezeu și Fiul.
În lume sunt păduri de doruri
Doruri de bani și suflete pierdute
Asemeni florilor de micșunele mov
Ce stau tăcute sub lumina Lunii.
Puține doruri sunt pe lume
Născute ca și stelele din cer
Să lumineze-n piepturile lumii
Din dor de Mirele ce a murit pe cruce.
Puține doruri sunt în lume
Să plângă rănile Hristosului iubit
Uitând de tot ce este trecător prin lume
Slăvind cu lacrimi doar două flori divine - ochii Lui Isus.
Puține doruri sunt în lume
Ce vor intra în dragostea Lui Dumnezeu
Acolo unde veșnic este Primăvară
Iar micșunelele răsar în ochii celor din pădurea stelelor... iertați și plămădiți din nou.
Puține doruri vor cunoaște pântecul pădurii
Din care Domnul scoate prunci și flori
Cu viața veșnică în împărăția cerului
Pentru un ghem pe nume;Univers.
poezie de Adelina Cojocaru (26 februarie 2019)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Langston Hughes](http://www.citatepedia.ro/autori/f/langston_hughes.jpg)
Mare calmă
Cât de calmă,
Ciudat de calmă
Este astăzi marea bleu ciel
Nu este bine
Pentru nicio apă
Să fie calmă-n acest fel.
poezie de Langston Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![cumpărături](http://www.citatepedia.ro/g/32cart.png)
TRIMITE DOAMNE PLOI, DAR NU DILUVII (Rubaiat)
Trimite Doamne ploi, dar nu diluvii,
Să nu prefaci pâraiele în fluvii
Și nici câmpiile întinse lacuri;
Spre Tine, urcă rugi în vii efluvii.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Tasnesc din piepturi doruri sfinte
Culori si frunze stralucesc in soare
Si ploua, cu stropi calzi de fericire,
Cu inima-mbracata in cantare,
Ne pregatim de Marea Sarbatoare,
Tasnesc din piepturi doruri dupa Mire!
Covor de aur se asterne pe pamant
Si stelele in noapte ne zambesc de sus,
In jur e numai bucurie, cant
Iar Cerul e-n priviri si-n gand,
Tasnesc din piepturi doruri de Isus!
Toamna ruginie a sosit din nou,
Din an in an, tot mai frumoasa,
Un susur bland rasuna in ecou,
Impodobind acest unic tablou,
Tasnesc din piepturi doruri de Acasa!
Atata Har nemeritat aicea jos,
Iubirea-I fara margini e-un mister,
Atata dragoste ne da Hristos,
Preludiul e atat de glorios,
Tasnesc din piepturi doruri sfinte dupa Cer!
Marius Alexandru
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte-Poezii (2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Durere
Simt doruri viscolindu-mi iubirea
și clipele lăsate de la Dumnezeu
catargele-n porturi anunță sosire,
dar ea e aproape de mine mereu.
Simt doruri cum bat aprig în tâmple
vârcolacii se zbat în sângele meu,
vagoane de visuri vin să ma ducă,
dar ea e aproape de mine mereu.
Simt doruri sfârtecând dăruirea
și viața aleargă pe drum teleleu,
fluierul cântă grăbindu-mi albirea,
dar ea e aproape de mine mereu.
Simt doruri cum ard - văpăi peste trup
și crapă o soartă peste sufletul meu
iar tu ești departe de galbenul lup,
dar e aproape de mine mereu.
poezie de Nicu Petria (mai 2009)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![David Boia](http://www.citatepedia.ro/autori/f/david_boia.jpg)
Iarăși se plânge
De doruri nătânge
Pe plaiuri pribege
De doruri vitrege.
catren de David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![în alte limbi](http://www.citatepedia.ro/g/32world.png)
Septembrie
septembrie și câte doruri scriu
în muntele iubitului din vis
cu un cuvânt te chem în paradis
cu-n alt cuvânt în mine e pustiu
dar zâmbetul ți-ajunge până vin
în țara unde-mi lăcrimează norii?
în cântecul divin privighetorii
i-ajunge să te-ntârzie puțin?
hai, să ne-aprindem gândul-început
în preajma canionului cu doruri
ridică ale deznădejdii storuri
să ardem vâlvătaie-ntr-un sărut
poezie de Daniela Marchetti (2020)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Nicu Gavrilovici](http://www.citatepedia.ro/autori/f/nicu_gavrilovici.jpg)
Poem cu dublu sens
(se poate citi și de jos în sus)
Ca într-un Vezuviu mă afund în tine
Mare înspumată cu miros de rai,
Margini de iubire și de doruri n-ai,
Nimeni nu mai pleacă, nimeni nu mai vine,
Nimeni nu mai moare, veșnice sunt toate
În a noastră lume ruptă din neant,
Tu îmi ești atlantă, eu îți sunt atlant,
Vom domni o eră ori o oră poate...
Ale noastre-atingeri s-or preface-n ruguri,
Peste care-n lanțuri vom așterne zei,
Îmbătați de izul florilor de tei
Stoarce-vom sub lună copți ciorchini de struguri.
Cu albaștrii îngeri vom întinde hora
Tropotind pe-al nopții de-abanos pustiu
Pătrunzând mistere care nu se știu
În eternitate vom preface ora.
Nimeni nu mai pleacă, nimeni nu mai vine,
Margini de iubire și de doruri n-ai,
Mare înspumată cu miros de rai
Ca într-un Vezuviu mă afund în tine.
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Cipriana Tanu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/cipriana_tanu.jpg)
* * *
mă taie în vene
doruri alene
doruri de sticlă
flori de mălin
foiță de spin
gonind să înece
tu-ul în ieri
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Adina-Cristinela Ghinescu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/adina_cristinela_ghinescu.jpg)
Așteptare...
Cum norii vin în suflet trist,
Așa și soarele răsare...
Aș înflori precum o floare
Capitulez... nu mai insist.
Cum visul plin de tine bate,
În a mea inimă în cioburi...
Așa mă prind în brațe doruri,
Și simt iubirea cum răzbate!
Te simt distant, rece și gol
De simțăminte și iubire...
Te afli într-o rătăcire,
Și dragostea îți dă ocol...
Nu știu iubire cum să prind,
A noastre mâini și să privim
La ce noi doi ne amintim...
Dezamăgirea tot strivind...
A fost un ceas, sau poate două,
În care fost-am fericiți...
Vino să fim iar împliniți,
Chiar și pe timp urât, când plouă!
Destinul este scris în Cer!
Nu pot să lupt cu soarta mea...
Tot ce aștept eu de la ea,
Ești tu... și este tot ce-ți cer!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![în alte limbi](http://www.citatepedia.ro/g/32world.png)
![Miriam Nadia Dăbău](http://www.citatepedia.ro/autori/f/miriam_nadia_dabau.jpg)
Doruri reci
Minunea zorilor târzii
Minunea florilor ce-s vii
Tu ești un vrăjitor de vis
Ce-l port în fiecare zi.
Mireasmă ce ai răsărit
Rămâi aici, eu te cuprind
Și lasă-mă să te visez,
În serile cu doruri reci!
poezie de Miriam Nadia Dăbău din Poeme de dragoste și dor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Marin Moscu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/marin_moscu.jpg)
Mi-i dor...
Mi-i dor de tine, tare dor,
De amintiri lăsate-n zbor,
De frunza verde, cerul senin
Cuprins de marele destin.
Mi-i dor de zâmbete rotunde,
Flori înlăcrimate unde
Trupu-i cald și timpul rece,
Clipa-n veșnicie trece.
Vom rodi trăgând spre noi
Urma iubirii în doi
Pe-un căruț plin de cuvinte
Sub o candelă fierbinte?
Pot uita ce-a fost să fie
Aripa de poezie?
Plin de doruri mi-e dor,
Nu te uit chiar dacă mor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![cumpărături](http://www.citatepedia.ro/g/32cart.png)
![Ion Untaru](http://www.citatepedia.ro/autori/f/ion_untaru.jpg)
Cu cireșe la urechi și cu fragi
Această femeie pe care
O iubeam nebun în tinerețe
S-a șters ca un semn de-ntrebare
Când mor între vârstnici povețe
Din toate-a rămas doar consemnul
Uitării precum o nălucă
De unde și poate, îndemnul
Cu veșnice doruri de ducă
Această femeie de care
Întreabă amintirile-mi vagi
M-așteaptă în nopți viitoare
Cu cireșe la urechi și cu fragi
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Georgeta Radu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/georgeta_radu.jpg)
Ursitoare
Lună... nuferi... lac... și stele...
Și-o femeie printre ele
Ce-și aruncă hainele,
Să-și afle ursitele.
De o vreme, nu mai știe
Ce-i real, ce-i poezie...
Dragostea îi dă târcoale
Și ea se topește-n soare.
Plânge, cântă și dansează,
Nu mai știe de e trează.
Se trezește-n Răsărit
Și visează la iubit...
Are doruri multe, -o mie...
Și visează că e... VIE!!!
Își dorește întâlnire
Pe un nufăr de IUBIRE,
În argintul lacului,
La cântul brotacului...
În noaptea de catifea
Cu El se va bucura
De-a dragostei fericire,
Împletită cu uimire
Și tumultul de simțiri,
Ce nasc jaruri în priviri...
Cu sufletul îl îmbracă
Și-l iubește și dezmiardă...
Cu săruturi nesfârșite
Și cu doruri împlinite...
Alintându-l până-n zori,
Învelindu-se cu nori...
Când visa, așa, pe iarbă,
El sosește și o-ntreabă:
"Aici ești, iubită dragă?!!!
Te caut de-o viață-ntreagă!"
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Constantin Anton](http://www.citatepedia.ro/autori/f/constantin_anton.jpg)
Între doruri și iertare
Repetând lumina care mă înfloare
Sărut icoana care plânge înrourând
Sufletul meu între doruri și iertare
Abilă înstrăinare în tot ceea ce sunt
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Roada oamenilor...
Aș pleca, Doamne, în lume
Să bat piepturile-amare,
Să sparg ne'ncetat la Doruri
Roada sufletelor bune.
Aș da nemilos în ele,
Să se spargă-n frimituri,
Să se piardă ca și iarba
Sub omătul Domnului.
Aș pleca în Toamna asta
Să culeg Doruri cu sacul,
Grele și necoapte bine
Asemeni gutuilor.
Ce zici, Doamne, mă ajuți?
Hai să rupem roada asta
Din moi suflete fierbinți!
Ce zici, Doamne, mă ajuți?
Să luăm fiecare Dor
Cum culegi poama din pom
Și-apoi în loc de gutui necoapte
Punem Doruri la ferestre. Ce zici, vrei?
... Roada oamenilor buni - doruri grele,
plâns și-amar!
poezie de Adelina Cojocaru (5 octombrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Ludmila Maciuga](http://www.citatepedia.ro/autori/f/ludmila_maciuga.jpg)
Dorul
Azi m-am întâlnit cu dorul,
Când mergeam alin pe drum,
Și-am văzut curgând izvorul,
Cu-n trecut, cu a lui parfum.
Dorul meu de-atâtea gânduri,
A chemat și alte doruri,
S-au pornit și niște vânturi,
Răscolind trecut din pături.
Adun dorurile-n rânduri,
Doruri vechi și doruri noi,
Păsari au venit cu cârduri,
Să le poarte prin năvoi.
Se destramă doru-n zare,
Simt o dulce alinare...
2019 Italia
poezie de Ludmila Maciuga
Adăugat de Ludmila Maciuga
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Dana Logigan](http://www.citatepedia.ro/autori/f/dana_logigan.jpg)
Matrioșka 7 sau poemul nopților albe
ai simțit vreodată sunetul nopților albe?
Matrioșka da!
l-a simțit și știe că e precum plânsul viorilor din orchestrele la care mereu plătește scump biletul de intrare, deși aici evoluează un singur personaj
ea compozitor
ea violonist
ea dirijor
ea spectator
Matrioșka știe că e precum dangătul de clopot mănăstiresc tras de călugări la ceasul vecerniilor
când luna își despletește razele argintii în poala nopții ca ea să-i audă glasul
o liniște nefirească o pătrunde și plânge
cuvintele-i nerostite se adună în cristelnițe și capătă forța apelor vii
și, ca un ecou al nopții, tâmplele îi răspund:
ce sunt lacrimile?
lacrimile sunt roua sufletului
nașteți lacrimi!
izvorâți lacrimi!
curgeți lacrimi!
din puterea lor pieptul vă înflorește flori și spice de grâu cu chipul Lui Hristos,
din puterea lor pruncii capătă glas, mamele aripi de îngeri, iar poeții se nasc de sub pietre
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![Corina Mihaela Soare](http://www.citatepedia.ro/autori/f/corina_mihaela_soare.jpg)
De dor
O iarnă de doruri aduc după mine
Te-aștept, hai iubite, cuprinde-mă iar,
Și soarea-nceput în noi să răsară
Să-i spunem tristeții că e la final.
O iarnă de doruri aduc după mine
Și simt iar mirosul din aerul crud
Și vântul trimit strigând după tine
Hai vino și spune-mi ce vreau să aud.
Sfârșise-va iarna cu tine de mână,
Și visele toate dezleg după ghem,
Dar las numai unul din fragedă vârstă
Să ducă ecoul atunci când te chem.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)