Vis și dorință
Sunt pasăre a nopții și urma vie caut,
Eterica-ți suflare, Poetule-Luceafăr,
În simfonii celeste ascult note de flaut,
Angelică solie, că ești un spirit teafăr.
Din Ursa Mare, doi serafimi coboară,
Năieri plutind ușor în barca unui vers
Și-n jurul lor, cuvinte-n horă zboară,
Apoi devin poeme, steluțe-n univers.
Pe nesimțite, iată, o pace mă cuprinde,
Aș adormi puțin cu fruntea pe albastru,
Un gând stăruitor dorința îmi aprinde
De-a fi cu tine-n vis, neprețuite Astru.
Ca înger să îmi vii atuncea când visez,
Purtând o scară verde, cărare spre nadir
Și aripi nenuntite, că nu vreau să iernez,
Ci să adun iubire și rime-n sfânt potir.
De la o vreme, gândul, a devenit sonet,
Iar uneori mă simt un suflet zburător,
Însă nu spun nicicând, că eu aș fi poet,
Doar tu, Emine, ești în veci nemuritor.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre îngeri
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre gânduri
- poezii despre dorințe
- poezii despre devenire
- poezii despre versuri
- poezii despre verde
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Iubita mea
Ești răsăritul meu de soare
Ce-mi încălzește sufletul.
Cea mai strălucitoare stea
Ce îmi aduce cerul mai aproape.
Doream să te cunosc, când încă te visam
Acum însă, nici nu mai știu ce ești...
Ești timpul... ești gândul meu matur...
Sau ești dorința copilului din mine!
Știu cine ești!
Ești calea ce-o urmez orbește
Ești ființa de care am nevoie.
Când mi-am jurat ca nu mai vreau iubire
Tu mi-ai zâmbit și ai știut ca să mă schimbi
Ai depășit chiar orice bariere.
M-ai cucerit cu vorbe dulci ca mierea,
Nu cu amarul frunzei de pelin!
Mi-aprinzi gândirea și focul dragostei
Se aprinde în al meu suflet
Când mă gândesc la tine.
Ești viața însăți...
Dar ce spun... ești nemurirea!
Tu ești icoana sfântă
Ce-mi luminează noaptea
Și ziua îmi încântă gândul și privirea.
Ești mai presus de toate
Ești dor, ești bucurie, destin și nemurire
Un înger ce până ieri,
Îl întâlneam decât în rugăciuni
Și totul e real, nu este vis
Eu lângă tine, mă simt în paradis.
De asta te iubesc,
Femeie cu suflet tandru,
Înger cu suflet blând
Ești tot ce mi-am dorit.
Doar tu ai dat aripi speranței
Și șansă unei vieți... în doi!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre viață, poezii despre suflet, poezii despre trecut sau poezii despre timp
Dor de ducă
Duce-m-aș la tine-n gând
să mi te iubesc cuminte
printre îngeri pe Pământ
să ne fim poeme sfinte.
Duce-m-aș la tine-n suflet
să mi te compun romanță
printre șoaptele din plânset
să te am dulce speranță.
Duce-m-aș la tine-n piept
să mi te iubesc c-un gând
când în noapte te aștept
să apari, tu, înger blând.
Duce-m-aș la tine-n vers
să mă caut printre muze
nu știam că-n Univers
ești dulceața de pe buze.
Duce-m-aș și m-aș tot duce
să nu știu că-ți sunt poem
cum să pot? Iubire dulce?
când cu mine arzi în stern?
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre plâns sau poezii despre noapte
Un nufăr ca solie
Mi-ai apărut în vis, chemându-mă suptil
Să vin la Ipotești, de-am gânduri rătăcite,
Să-ți caut urma-abur ce-apare, așa, tiptil,
Pe-o cărăruie verde din țărmuri infinite.
Și m-ai privit ciudat, cu ochii mari, de foc,
Ce luminau un pod peste o umbră-nvinsă,
Pe cer, mii de luceferi îți pregăteau un loc,
Tu, însă mi-arătai că steaua mea-i aprinsă.
Dar luna te-a chemat și-ai tresărit puțin,
Căci vocea ei a fost ca ruga-ntr-un altar,
Apoi, privind o rază ai scos un mic suspin
Vrând să te-ntorci acolo, la veșnicul hotar.
Am alergat spre tine c-un nufăr ca solie
Adus de-un înger alb venit pe cal măiastru,
Prin el să știu când vii, să ies din colivie,
Zburând cu aripi noi spre lacul cel albastru.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre stele, poezii despre poduri, poezii despre ochi sau poezii despre nuferi
Fulg de aripi
M-am rătăcit în dans de fluturi,
În zborul lor indefinit,
În frunzele ce mi le scuturi,
Când sufletul ți-e istovit.
Am tresărit emoții fine,
Netălmăcitele trăiri,
Ce le resimt când sunt cu tine
Și le păstrez în amintiri.
M-am transformat în dans petale,
Culori amurg și asfințit,
Sunt fulg din aripile tale,
Plutind spre trupul tău iubit.
Stau așezat culcuș pe-o geană,
Să te privesc cum îmi surâzi,
Îmi ești iubire, îmi ești teamă,
Ești lacrimi pe obrajii uzi.
Tu ești răceală, îmi ești patimi,
Ești ce urăsc și ce iubesc,
La fel îmi ești bătăi de inimi,
Ești înger sfânt... păcat trupesc.
~Adi Conțu~
poezie de Adi Conțu (12 august 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi, poezii despre trup și suflet sau poezii despre inimă
Rugăciune pe aripi de suflet (sonet)
RUGĂCIUNE PE ARIPI DE SUFLET
(sonet în rugă)
La Tine, Maică Sfântă, vreau să trimit
Cu glasul gândului, un vis tomnatic,
Ce-n iarnă eternă va fi ostatic
Și nicicând la viață nu va fi trezit.
Prin întomnarea-mi trece vânt năprasnic
Și-mi ducă lumina din vis ne-mplinit
Pe stea divină cu al ei răsărit,
Purtând speranța-n Univers galactic.
De sfârșit dramatic înspăimântată,
Pe aripi de suflet scriu rugăciune,
Spre a-mi fi veșnicia luminată.
Să îmi salvez visarea din genune,
De Maică a fi binecuvântată,
La poarta Raiului fac plecăciune.
Maria Filipoiu
sonet de Maria Filipoiu din Poeme Maicii Domnului (august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre religie, poezii despre vânt, poezii despre toamnă, poezii despre spaimă sau poezii despre sfârșit
Ești doar făptură
tu ești un astru ce visu-mi stăpânești
iar eu o amazoană în nopțile pustii
tu ești același înger ce-mi spui că mă dorești
dar nu te-aud, nici nu te văd când vii.
tu ești misterul din rugăciuni ascunse
ce-am scris pe colț de lună cu argint
tu-mi ești sărutul ce-l simt mereu pe buze
și teama mi-o alungi când rătăcesc în gând.
tu ești făptura ce-am încropit din nouri
și chipul unui zeu ai îmbrăcat
îmi lași mereu veșmântul presărat cu doruri
să-l port când tot înaltul îl străbat.
te-ascunzi în șoapta ce tâmpla îmi sărută
și-ți simt zvâcnirea mâinii peste sân
îmi las bătaia inimii în tine țintuita
și prizonieră în iubire îți rămân.
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre puls sau poezii despre mâini
Esti doar făptura
tu ești un astru ce visu-mi stăpânești
iar eu o amazoană în nopțile pustii
tu ești același înger ce-mi spui că mă dorești
dar nu te-aud, nici nu te văd când vii.
tu ești misterul din rugăciuni ascunse
ce-am scris pe colț de lună cu argint
tu-mi ești sărutul ce-l simt mereu pe buze
și teama mi-o alungi când rătăcesc în gând.
tu ești făptura ce-am încropit din nouri
și chipul unui zeu ai îmbrăcat
îmi lași mereu veșmântul presărat cu doruri
să-l port când tot înaltul îl străbat.
te-ascunzi în șoapta ce tâmpla îmi sărută
și-ți simt zvâcnirea mâinii peste sân
îmi las bătaia inimii în tine țintuita
și prizonieră în iubire îți rămân.
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbrela razelor de gând
Privești spre depărtarea mea ori zarea
la care numai gândul tău ajunge,
iar pentru mine-i un abis în marea
neliniștei ce inima-mi străpunge?
Te văd, în gândul meu, privind departe
și nu știu de-i trecut sau viitorul
spre ce a fost și astăzi ne desparte,
spre ce-ar putea redeștepta fiorul
pe care îl simțeai demult cu mine
în nopțile albastre și senine.
Încerc privirea-ți verde să o caut
prin amintiri sau oglindită-n unde
să simt din nou cântarea unui flaut
cum pieptul mi-l inundă când pătrunde
cu note blânde, sunete duioase,
în sufletul ce nu demult dansase.
Ești veselă, ești tristă sau o pace,
nedefinită clar, te izolează
la marginea iubirii ce păstrează
doar amintiri din ce în ce sărace?
Umbrela ta, ferindu-te de Soare,
ți-ascunde o iubire care moare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre tristețe, poezii despre sărăcie, poezii despre sunet sau poezii despre prăpăstii
Somnul
Mă faci să uit...
Ziua care a trecut
Ești antidot, calmant:
Uitare, vis, afrodisiac.
Când conștiința ne ajunge
La paroxism, tu vii, din nou,
Și-nchizi, ploapele, încet,
Fără să știm.
În fiecare seară, îmi iei gândul
De-a zdruncina pământul.
Și iarăși mă adormi, ușor. Mă minți,
Că sunt nemuritor.
Cine mintea ne-o adoarme?
Pe un pământ, învârtindu-se, cu greu:
Ești natura însăși, sau însuși Dumnezeu?
Nu știu. Dar, noaptea, oricine ai fi
Te chem, să mă adormi mereu.
Ca briza mării, pătrunzi,
În craniul meu,
Dormind, plutim, în forța unui zeu.
poezie de Iustinian Cruceanu
Adăugat de Iustinian Cruceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre seară, poezii despre natură sau poezii despre minciună
Cadou de Ziua Ta
Un cadou de Ziua Ta,
Când lunecă zarea-n lumină,
Ți se cuvine ție, floare,
O metaforă divină.
Tu ești visul meu de viață,
Tu ești roua fericirii,
Tu ești focul ce aprinde
Rugul aprig de iubire.
Tu ești urma din cărare
Care vine către mine,
Tu ești gândul care-nalță
Bucuria din suspine.
Tu ești cerul plin de stele,
Ești și marea frământată
În fermentul care-aduce
Zbor de inimă curată.
Iată darul meu, rămâne,
Un simbol, floare prin floare,
Dragostea și-mbrățișarea
Ce rămân nemuritoare!
Un sărut pus ca pecete
În destinul nostru-i scris
De-a înfăptui în bine
Și speranță dar și vis.
Un cadou ți se cuvine,
Ca poet mă dăruiesc,
Semn înalt de prețuire,
Semnul sfânt că te iubesc!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre înălțime sau poezii despre simbolistică
Scânteie ori tăciune
Visez ades că vreau să zbor,
Dar vai, nu pot doar c-o aripă
Și-atunci speranțele mă dor
Că nu se împlinesc, o clipă.
Mi-e teamă, Tată, și nu știu
De sunt lumină ori tăciune,
De vreau albastru sau pustiu,
Ori trai cu sfânta rugăciune.
Eu simt că vin furtuni curând,
Ce vor ascunde calea dreaptă,
Himere care-n noapte vând
Iluzii, fum, vicleană șoaptă.
Trimite-mi, Tată, sfântă cheie
Să mă dezleg de rea voire,
Căci sunt și eu a Ta scânteie,
Și-aspir spre pace și iubire.
Apoi, de vrei, fă-mă izvor
Curat în lacrima ce-aleargă
Și fă-mă, Doamne, norișor,
Lăcaș al ploii-n lumea largă.
Când ceasul va veni să zbor
Un înger să îmi dea aripă,
Spre Tatăl meu să plec ușor
Fără de teamă, într-o clipă.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată sau poezii despre pace
Tangou stelar
Îmi ești, iubito, minunată liră
Cu gâtul fin și umeri lucitori,
Privirea ta poeme îmi inspiră
Iar când te-ating în suflet simt fiori.
Îmi ești, iubito, fascinantă harfă,
Cum te ating cum scoți un sunet nou,
Doi sâni semeți zâmbesc de sub eșarfă
Stârnind în mine un adânc ecou:
E trupul tău o caldă adiere
Purtând parfumul unui anotimp,
Te-ating, iubito și îmi dai putere
Să tranzităm prin spațiu și prin timp.
Porni-vom spre Eden în astă seară
Pe-o scară spiralată în urcuș,
E trupul tău ușor ca o vioară,
Al meu e încordat ca un arcuș.
Ne dăruiește viața-n zvon de harfă
În fiece moment un sunet nou,
Acum, c-ai renunțat și la eșarfă,
În doi dansa-vom un stelar tangou.
poezie de Marius Coge din Vis și armonie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încordare, poezii despre zâmbet, poezii despre vioară sau poezii despre sâni
Gândul din visul albastru
Mi-e gândul, în noapte, un astru,
Primește-l, cu ochii închiși,
La tine, în visul albastru,
Departe de zori interziși.
Cuprinde-l în suflet o clipă,
Va fi, pentru el, de ajuns,
Căci gândul nu face risipă,
Odată, acolo, pătruns.
În visul ce scaldă, mirific,
Un țărm devenit elizeu,
Vom fi, în momentul magnific,
Culori dintr-un vast curcubeu.
În gândul din visul albastru,
Ești, nopții, zeiță, eu - astru.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre interdicții, poezii despre curcubeu sau poezii despre culori
Atingeri de-ntuneric
Te visez, uneori, și mă-ntreb de ești tu
tot cea care-a răspuns, mai demult, cu un "Nu"
la-ntrebarea: "De ce îmi faci visul un chin,
și mi-l strici cu furtuni când e-atât de senin?"
Îmi tot spui că nu ești, dar te simt, nu mă-nșel,
chiar de nevinovată-mi apari, ești la fel:
ai aceeași răceală în suflet și-n ochi,
ai privirea cu care se-aruncă deochi.
Nu te-aștept, dar îmi vii, nu mi-e frică, și-mi e,
te-aș goni de-aș putea și din vis, și din... ce?
Nici nu știu cât, în viață, de-adânc mi-ai pătruns,
dar cu negru, prin mine, știu sigur c-ai uns
Și tot caut lumina, îmi caut puteri
să încerc să mă curăț, să fiu cel de ieri,
fericit, cum am fost, și să nu mă gândesc
la nimic ce mi-ar face un rău, cât trăiesc.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre negru, poezii despre frică, poezii despre fericire sau poezii despre curățenie
Atingeri de-ntuneric
Te visez, uneori, și mă-ntreb de ești tu
tot cea care-a răspuns, mai demult, cu un "Nu"
la-ntrebarea: "De ce îmi faci visul un chin,
și mi-l strici cu furtuni când e-atât de senin?"
Îmi tot spui că nu ești, dar te simt, nu mă-nșel,
chiar de nevinovată-mi apari, ești la fel:
ai aceeași răceală în suflet și-n ochi,
ai privirea cu care se-aruncă deochi.
Nu te-aștept, dar îmi vii, nu mi-e frică, și-mi e,
te-aș goni de-aș putea și din vis, și din... ce?
Nici nu știu cât, în viață, de-adânc mi-ai pătruns,
dar cu negru, prin mine, știu sigur c-ai uns
Și tot caut lumina, îmi caut puteri
să încerc să mă curăț, să fiu cel de ieri,
fericit, cum am fost, și să nu mă gândesc
la nimic ce mi-ar face un rău, cât trăiesc.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi sunt dator
Îmi sunt și soare, 'mi sunt și stele
Și mare-mi sunt și sunt pământ
Iubirea dorurilor mele...
Să te iubesc dator îmi sunt!
Să-mi amintesc că sunt iertare
De-o veșnicie-mi sunt dator.
Sunt cântec de privighetoare
Și adăpostul unui dor.
Îmi sunt dator să-ți mângâi părul,
Când te așezi la pieptul meu,
Căci numai eu îți știu misterul
Prin care "tu" ești veșnic "eu".
Îmi sunt blestemul dintr-un cântec
Și armonia dintr-un vers.
Dator îți sunt cu un descântec
Și cu întregul Univers.
Îmi sunt dorința, ce te-așteaptă
Să-mi vii din roza înflorită.
Dator îmi sunt să-ți spun în șoaptă:
De mine ești în veci iubită!
Să te-nsoțesc prin galaxie,
Să-ți mângâi trupul mlădios.
Îmi sunt dator, îți sunt și ție,
Iubirii noastre credincios!
Îmi sunt tăcere și durere,
Lacrima propriului destin
Tribut pământul, când va cere,
Mă voi elibera de chin.
Daniel-Petrișor Dumitru
poezie de Daniel Petrișor Dumitru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre tăcere, poezii despre trandafiri, poezii despre păr sau poezii despre privighetori
Vis
Îmi esti un erotic vis,
O scânteie,
Un luceafăr,
Ești un drum spre paradis.
O iluzie,
O durere
Excitată de un gând.
Gem ușor
Și din plăcere
Scurg un haos,
Când îmi ești pe primul rând
Mă doare plăcerea până la os,
O, al meu luceafăr sfânt.
Mă iubești cu sânge rece,
Îmi dai cosmos,
Îmi ești noapte,
Suflet stors
De durere și plăcere ce nu-mi trece
La freamătul unei șoapte
Ce amorul o ascultă,
Fanteziile înflorite
Și iubirea noastră mută.
poezie de Ionela Hondreac (17 martie 2017)
Adăugat de Ionelahondreac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plăcere, poezii despre sânge, poezii despre spațiul cosmic sau poezii despre rai
Îmi ești...
Îmi ești... suflet- dor - durere - trup
Și frumusețea- ntregului pământ,
Din tine, floarea pasiunii, rup
Și-n căușul palmei, iubire frământ!
Îmi ești... hrana depărtării mute
Din roua dimineții, îmi dai să beau,
Prin clipe de anotimpuri- punte,
Iubire - dor - dorința, cu inima le vreau!
Îmi ești... ploaie- vânt- furtună- nori
Din adâncul mării de valuri cutremurat
Și lacrima arzând a ochilor lumină
Pe altarul iubirii m-am consternat!
Îmi ești... iubire- soare dintre munți,
Balsam pe suflet - mângâiere
Și depărtarea Lirei pe care-mi cânți,
Mă rog să nu sune, doar amăgire!
poezie de Ileana Pușcașu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre nori, poezii despre muzică sau poezii despre munți
Bădiță Mihai, mai stai (sonet)
BĂDIȚĂ MIHAI, MAI STAI
(sonet omagial)
Te-aștept să vii în vis, Bădiță Mihai,
Ca Luceafărul pe lac împodobit
Cu nuferi și stele, de nu ești grăbit,
Să-mi asculți dorința, când îți spun: Mai stai!
Plutind pe valul apei, îndrăgostit,
Te adun în stropii de smarald, să-mi dai
Din Universul astral, un colț de Rai,
Pentru amorul în vers pecetluit.
În zori te privesc pe roua ochilor
Și te închid în altarul sufletesc,
Să te îmbrățișez cu lacrimi de dor.
Rămâi în suflet și am să-ți dăruiesc
Omagii de dragostea poeților,
Când te comemorează și te cinstesc!
15 iunie - comemorare eminesciană
Maria Filipoiu
sonet de Maria Filipoiu din Luceafărul Eminescu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis
Tu de unde vii? Hai spune!
Din ce univers? Ce lume?
Prea ești altfel... diferit,
Prea iubești și ești iubit
Sau te pomenești, că oare,
Ce-i uman nu te mai doare?
Și cum faci? Care-i secretul?
Poezia? Menuetul?
Îmi furi teama, îmi dai vise,
Îmi scrii poezii nescrise,
Îmi zâmbești, ce zâmbet ai!
Și nu-mi ceri nimic... doar dai
Nu știu cum... de ce exiști
Printre cei ce sunt prea triști?
Poate ești o amăgire,
Doar o stare, o trăire
Tu ești... oare? Ești real?
Am uitat tot ce-i banal...
Simt un freamăt, existență,
Poate vis... dar ce prezență!
Ești doar sufletul oftând,
Mă alini, te port în gând,
Eram ieri fără un mâine...
Mulțumesc, mă simt mai bine!
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre existență sau poezii despre uitare