Ireversibil timp, ciudat de rece,
Plin de regrete, colorat de vis,
Ne-ntorci pe noi din amintiri albastre
Să ne citim de-atunci în necuprins.
catren de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre timp, poezii despre lectură, poezii despre culori, poezii despre amintiri sau poezii despre albastru
Citate similare
Dacă tu, dacă eu
Dacă tu, dacă eu
Mai simțim uneori
Dintr-un colț să vedem
Un înalt curcubeu,
Dacă eu, dacă tu
Noi mai credem în vis
Într-o noapte din an
Nu gândim la abis,
Dacă tu, dacă eu
Inimi mari mai avem
Și culori vor renaște
Între ele mereu,
Dacă eu, dacă tu
Dezghețam zile mii
Și le umplem cu zâmbet
Colorat de copii,
Dacă eu, dacă tu
O iubire avem
Nu uita niciodat'
Drumul meu e al tău,
Dacă noi împletim
Zi cu noapte la rând
Timpul meu și al tău
Ar rămâne în gând,
Dacă noi n-am visa
La un cer înstelat
Am tăia din iubiri
Doar bucăți am avea.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre înălțime, poezii despre zâmbet, poezii despre zile, poezii despre prăpăstii, poezii despre noapte sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Vești
Curierul a intrat pe ușă.
Cuvintele mele zgomotoase
Își caută speranța
În visele care
S-au plimbat pendular
De la tine la mine
Am auzit bătăile ritmice
Între spațiu și timp
Din tolba ticsită de albastru.
E deja legănare de vânt
Când pensula gândurilor mele
A colorat lumea
Din care mi-ai scris.
Am găsit cuvinte
Ce trebuiau să respire.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre vânt, poezii despre spațiu și timp, poezii despre ritm, poezii despre plimbare sau poezii despre gânduri
Lună-n ochii tăi
E atâta lună în ochii tăi
Și luminează sângerândă,
Din când în când o rază crudă
Sticlește în ochi cu vâlvătăi.
Din când în când clipești din pleoape
Cu genele spre frunte-ntoarse,
Privești spre stelele colțoase
Șoptind încet: "stai pe aproape".
Ce raze blânde vin din noapte
Și cum ne mângâie, și-s hoațe,
Aș vrea să te cuprind în brațe,
Ai vrea și tu, dar stăm deoparte.
E toată luna în ochii tăi
Și pare că nu vrea să plece
Și între noi e-atât de rece
Cu un parfum plin de văpăi.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre lumină sau poezii despre foc
Se termină un an
Se termină un an din mine
Sau chiar din noi aș putea zice,
Mă ninge-n amintiri iubirea
Și-alunecă să mă ridice
Mă înfior la frigul nopții
La calda-ți inimă din vise,
La dragostea ta dintre stele
Și la cuvintele nescrise.
Și ochiul inimii se schimbă
Și se preface în tăcere,
Albul zăpezii mă inundă
Și timpul cere înviere.
Se termină un an din mine
Și chiar din noi aș putea zice,
Încet voi respira o lume
Aș vrea să te iubesc ferice.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre zăpadă, poezii despre tăcere, poezii despre schimbare sau poezii despre ochi
Într-o zi de sărbătoare
Port o ie cât un soare,
Moștenire din străbuni,
De la mama, de la buni!
catren de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărbători, poezii despre moștenire, poezii despre mamă sau poezii despre Soare
Din vise
De azi, am hotărât că voi rămâne
Să-nving și toamna asta dintre noi,
Să-nlătur vântul rece care suflă
Între cuvinte, dragoste și ploi.
Și mi te-nchipui, când venind spre mine
Fără să-ți pese de va fi noroi,
Va trece toamna dintro clipă rece
Iar cartea vieții mele-ți va fi foi.
De azi am hotărât, mai bine toamnă,
Culori ce înverzesc peste un timp,
Dintr-un șuvoi de picuri de ploaie
Îți scriu miresme despre anotimp.
Dintre cuvinte, dragoste și viață,
De azi am hotărât, nu voi pleca,
Mi-e toamna anotimpul revenirii,
Din vise, eu nu pot ipoteca...
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre toamnă, poezii despre ploaie, poezii despre anotimpuri, poezii despre verde sau poezii despre prezent
O filă
Am din nou inima goală
Doar pereții simt în ea
Dulce-i locul plin de tine
Oare când te-oi mai vedea?
Am scris pân-acum o carte
Cu coperte aurii
Îmi spuneai că vine-o toamnă
Să o prinzi în file, mii.
Dar deschid la întâmplare
Foaia cu semnul din carte
Unde îți citesc povestea
Dintr-alt timp și-n altă parte.
Inima de a-ți cuprinde
Până-n toamnele din noi
Aș mai domoli din pasul
Zilelor pline de ploi.
Și-aș aduce mai aproape
Drumul lung si sec prin ape.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cărți sau poezii despre apă
Sete de tine
Te-am regăsit într-un mod ciudat...
Chipul tău neuitat în lumină.
Dincolo de gând, într-un vis repetat,
Tăceri s-au trezit din iubirea-mi străină.
Te-am căutat mereu pe drumul de ieri,
Repetam aceleași cuvinte de dor,
Te visam ca pe-o nălucire din negrele seri
Tărâmul iubirii mi-era-n orice por.
Și totuși te caut și azi uneori,
Se conturează iubirea în palmele mele,
Te caut ca pe o cană plină cu apă, în zori...
De unde mi s-a adunat atâta sete?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre seară sau poezii despre negru
Timp de toamnă
Toamna mă strigă,
Parcă o aud.
Frunzele-n gânduri.
...........................................
Toamna mă cheamă
Dar nu-i răspund...
Mai multe rânduri.
..........................................
Toamna m-ajunge
În pas alert,
... Eu îi dau voie.
........................................
Răscolitor sufletul meu...
Plin de arome.
Venirea toamnei
A răscolit clipele toate.
Încep să scriu numai povești.
...............................................
Clipe fugare...
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet
Scrie-mi
Scrie-mi...
Întotdeauna am auzit mai bine
gândurile scrise...
sau mai bine să vorbim fără voci...
Scrie-mi... să fiu picătura din gândul tău
prelingând pe obraz dârele
unui vis de cuvinte.
Scrie-mi... să fiu lunecare în timp,
drumul care străbate
un azi până mâine spre tine.
Scrie-mi... mi-am pus în buzunar o valiză
să nu fiu absenta ta în zori.
Scrie-mi... să rămân arcul
pentru un timp neîncetat
unind anotimpurile noastre.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre voce sau poezii despre viitor
De-aș rămâne
Lumini ascund în ochii mei acum
S-a înnoptat în inimă și-n zi
Venind pe drum înmiresmat parfum
Cu îndoilă amintiri rescriu.
Și toamna-mi desenează printre pleoape
Încerc s-adun culorile din ea
Să-ți caut sentimentele curate
Pierdute sau furate de o stea...
De-aș mai avea o zi la întâmplare
Să te găsesc în vânturile ei
Și noapte-aș transforma-o în ninsoare
Să-mi lepăd fierbințeala din idei.
De aș rămâne doar cu toamna
Mi-oi colora doar visele cu ea
E rece, înnorată sau ploioasă
Și dragostea nu s-ar lega de ea.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori sau poezii despre ninsoare
Există
Există un timp care se separă.
Unul care ne unește
Și unul care devine alb.
O călătorie de la unul la altul
Pentru o piesă dintr-un cuvânt.
... Sensul silabelor în alb
Devine iarnă între noi,
Legată prin ninsori viscolite.
Am avut un timp pentru a înțelege
Și un timp pentru a înțelege vremea...
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viscol, poezii despre iarnă, poezii despre existență, poezii despre devenire sau poezii despre alb
Când ploua pe afară
Când plouă rece pe afară
Să numeri lacrimile vagi,
Care din ceruri într-o doară
Plouă pe mine și pe dragi.
Și îmi e rece fără tine,
Și tremur când mai bate vânt,
Îmi este tot amărăciune,
Îmi ești durerea cât mai sunt.
Și plouă, plouă toată ziua,
Chiar dacă-i soare, dacă-i cald
Și simt în mine cum mă plouă,
Anunță ploi un mic herald.
E apă multă, multă apă,
Cade din cer peste pământ,
Cad lacrimile și se crapă
Din ochii mei și din cuvânt.
Când ploua rece pe afară
Să te gândești, să mă privești,
Din când în când, iară și iară,
Să te întrebi, mă mă iubești?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere
Vis de iarnă
Te-am privit
când era liniște...
Și îți simteam
toate cuvintele.
Tu îmi spuneai
că sunt un mic nor
ce îmi trec ploaia
în timp ce visele se-ntrec
cu noaptea
ca și copacii
ce trec prin anotimpuri.
Ochii iți străluceau
într-o nebunie
ce tremura în lumină.
Poate eram doar
aproape de iarnă.
Am îmbrăcat surâsul tău
cu inima zăpezii
numindu-mi visele
din palmele tale
TU...
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie
Să nu mă minți
Să nu mă minți acum, mai bine niciodată
Căci dragostea ne moare-n anotimp,
E iarnă cu alei întortocheate
Spre inimi nu se-ajunge-n contratimp.
Să nu mă minți acum, mai bine niciodată,
Căci frunze suntem în bătăi de vânt,
Suntem noi, doi, și iarna o arată
Și și-ar dori un soare-n plin cuvânt.
Să nu ma minți acum, mai bine niciodată
De-am trece singuri gândurile reci
Și vorbe multe, spuse fără noimă
Ce-au transformat din vise în poteci
Să nu mă minți acum, mai bine niciodată
Am fost făcuți din dragoste si vis
Dar n-am știut culege rodul toamnei
Ducem acum în spate ce e scris.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună sau poezii despre frunze
Rămâne timpul în suspans
Când frunzele mă iau la dans.
De-a valma facem piruete
Ștergând din amintiri regrete.
catren de Mihaela Banu (16 octombrie 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suspans sau poezii despre dans
Un sentiment frugal
Se duce toamna, vântul m-apasă
Îmi spulberă și zilele din an,
În poartă un trandafir îmi plânge,
Îi dau dreptate, soare nu mai am.
Începe-a ninge-n ochi cu toamna gri,
E pe sfârșite verdele din noi,
Pe-alei din ani veni-va timp târziu
Și ierni ce le-am aduce amândoi.
Mi-e dor de mare, de talazul ei,
Pe fire de nisip aș desena
Să uit de ploi, de vânt și de ninsori
S-aduc iar vara-ntreagă-n viața mea.
Mi-ești vara ce-a trecut din calendar,
Te-am decupat din gândul meu de ieri,
Încerc să-ngheț un sentiment frugal
Și să-l acopăr, să nu mi-l oferi.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri sau poezii despre sfârșit
Vis Hibernal
Cad fugii de nea peste case dansând,
iar vântul pătrunde pe usă de-afară
cu vechi amintiri, așezate la rând,
uitate de noi, mai demult, într-o gară.
În gară sosea doar un tren rătăcit,
din hăuri de timp se ivea câteodată,
părea să fi fost doar un vis născocit,
venit special din trecut să ne scoată.
Eu încă l-aștept pe peronul pavat
cu mii de regrete în urmă lăsate
în seara de toamnă în care-ai plecat
călare pe-o umbră de visuri trădate.
Și încă mai sper să apari pe-nserat,
din trenul bizar să cobori neschimbată,
venind din trecutul rămas suspendat
pe margini de vis într-o gară uitată.
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine (2017)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre trenuri, poezii despre gări sau poezii despre trădare
O, tempora! (anapest)
Noi n-avem TIMP să facem nici glume
Și nici TIMP, cărți mai noi, să citim,
Dar avem chiar tot TIMPUL din lume
Pe prieteni... la TIMP să-i bârfim!
epigramă de Mihai Haivas din 444 EPI(AFORI)GRAME (2022)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre timp, epigrame despre umor, epigrame despre prietenie, epigrame despre lectură, epigrame despre cărți sau epigrame despre bârfă
Sălbatecul
Și el din mamă s-a născut
Ciudat
A plâns și el la început
Ciudat
Cânta și dânsul uneori
Ciudat
Sorbea mireasma și de flori
Ciudat
Ciudat și el își amintea
Ciudat
De-un feciorelnic trup de nea
Ciudat
Privea și cerul înstelat
Ciudat
Ciudat că nu m-a devorat
Ciudat.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele: