La cafeneaua literară
versul construiește podul dintre noi
astfel putem trece peste triste volburi
suntem vise adunate ca fluturii în roi
reparăm cuvinte și cerul cu scorburi.
în adâncul nostru suntem filozofi
procesăm idei în piuă de stele
am luat credință de la teozofi
un rai de speranțe freamătă sub piele.
versul este fericirea pe masa de scris
dulce chemare la cafeneaua literară
minuni din suflet avem de transmis
în urma noastră minuni să răsară.
din diferite colțuri versul ne adună
împletește raze în mândră cunună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre versuri
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre poezie
- poezii despre poduri
Citate similare
Jocurile minții
voi umple cu versul distanța dintre noi
romantism primăvăratic plin de armonie
cu petale de gânduri și dorințe-n trifoi
cerul să mă recunoască soi de omenie.
să înnobilăm pământul cu iubirile curate
casa noastră să ne fie versul ticluit
geometria surâsului sub stele fermecate
să aibă măreția cerului nebiruit.
ne cunoaștem după vorbe după vise
cuvântul ne e călăuză prin întuneric
o familie suntem cu ferestre deschise
cu jocurile minții strălucind feeric.
poveștile vieții curg lin din condeie
deschidem poarta inimii cu versul cheie.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre întuneric, poezii despre viață, poezii despre romantism, poezii despre primăvară, poezii despre jocuri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Antivirus
Versul unu
versul doi
versul trei
versul patru
Versul doi
versul șase
versul șapte
versul opt
Versul șase
versul trei
versul unsprezece
versul unu
Versul doi
versul paisprezece
Costel Zăgan, Leacul Poeziei/Nobel pentru Medicină
poezie de Costel Zăgan din Leacul poeziei/Nobel pentru medicină (23 aprilie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și citate de Costel Zăgan despre poezie, poezii despre vulturi, citate de Costel Zăgan despre versuri, poezii despre medicină sau poezii despre Alfred Nobel
Împletitură de cuvinte
distanța dintre noi o umple versul
el trasează drumul emoțiilor tari
oglinda în care privește universul
cum se zbat în noapte poeții solitari.
este ecoul care escaladeaza frunți
puntea suspinelor ce leagă două maluri
trece și prin tine cu pași mărunți
versul zămislește în suflet idealuri.
să nu calci cu bocancii plini de noroi
peste cuvinte albe ce par niște crini
ele deschid calea luminilor noi
sunt eroice roze crescute între spini.
puterea cuvântului se simte în sânge
în focul căutărilor ce nu se stinge.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre încălțăminte, poezii despre trandafiri, poezii despre sânge, poezii despre singurătate sau poezii despre roz
Ultima dorință
lăsați-mi versul să ajungă la nemurire
limpezit în izvoare de dor și de cânt
este darul meu ce îl las cu iubire
lumii în care trăiesc și mă alint.
lăsați-mi versul aripi largi să prindă
să zboare spre zenit dincolo de nori
să răsune-n ceruri ca o mândră colindă
să bucure stele, îngeri mângâietori.
lăsați-mi versul, mare, vesel să crească
să atingă creste, culmi de fericire
este dorința mea cea pământească
să atingă faimă și strălucire.
sculptez în stâncă versul cu litere de aur
să rămână-n veșnicie sufletescul meu tezaur.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre îngeri, poezii despre tezaur, poezii despre stânci sau poezii despre sculptură
Imortele
eu mi-am găsit filonul în versul viguros
și muntele mi-e martor că mă înalț la stele
inima-mi freamătă sub cerul languros
ninsori de lumină cad peste castele.
eu mi-am găsit o cale cu mersul riguros
transform cuvintele în flori imortele
eu mi-am găsit filonul în versul viguros
și muntele mi-e martor că mă înalț la stele.
mă învelesc cu slova pe timp friguros
chipul călduros e pictat în pastele
îmi este mângâiere pentru timp neguros
vorbe de duh cresc ocrotesc vârstele.
eu mi-am găsit filonul în versul viguros
și muntele mi-e martor că mă înalț la stele.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă, poezii despre timp, poezii despre protecție, poezii despre pictură, poezii despre ocrotire sau poezii despre ninsoare
Bolidul
versul meu îl sorb din viitor
din esențe pur universale
când în suflet fibrele mă dor
aidoma coardelor vocale
ce respiră cântec răgușit
strangulat cu funii ancestrale
versul meu șoptit de infinit
scrijelit pe file temporale
versul meu și liber și timid
versul meu ca sarea de pe rană
versul meu senil ca un bolid
dogorind pe sfera mea virană...
poezie de Iurie Osoianu (4 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre viitor, poezii despre muzică, poezii despre libertate, poezii despre infinit sau poezii despre dor
Versul meu
versul meu întotdeauna ba e trist
ba-i numai jale
versul meu în care ba exist
ba curg la vale
versul meu e todeauna ba alint
ba ideal
versul meu în care ba te mint
ba fug la deal
versul meu e todeauna ba destin
ba nenoroc
versul meu în care ba ești chin
ba stai pe loc...
poezie de Iurie Osoianu (17 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre minciună, poezii despre idealuri, poezii despre ghinion sau poezii despre existență
Versul și tu...
versul meu nu trebuie înțeles
versul meu numai trebuie luat ca atare
înșirat între file ca o iarbă pe șes
și pe el - numai tu la plimbare
versul meu nu-i nevoie nici să-l citești
doar ascultă cum picură vântul
și dezbrăca-te din straiele tale lumești
și respiră, respiră cuvântul
versul meu ca o ploaie ce toarnă mereu
și te lasă cu firea uscată
dacă poți savura și ți-a dat Dumnezeu
într-o lume de dânsul uitată
versul meu e un soare ce stă pe zenit
și aruncă din colțuri de gură
când un zâmbet subtil și puțin ostenit
când o eră învelită cu ură
versul meu ce nici singur nu-l știu
ce se duce, și vine și nu se mai duce
mereu lasă în mine când totul pustiu
când în tine nimic ce seduce...
poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vânt, poezii despre uitare, poezii despre seducție, poezii despre ploaie sau poezii despre plimbare
Vers
Versul nu-i moneda
Ce-o dai în schimbul faimei,
Versul ne e roba
De lucrător în artă.
Versul e talentul,
Raiul și infernul
Îngrămădite în sensuri
Imposibil de deslușit.
Versul e însuși sufletul nostru
Tipărit, cu prețul descompunerii,
Căci cu fiecare cuvânt
Ești din ce în ce mai pustiu
Și mai gol,
Căci sufletul ți se transpune
Dureros și tăcut pe hârtie.
Și astfel rămâi fără el
Atunci când îți scrii
Ultimul vers.
poezie de Francesca Buta (14 februarie 2009)
Adăugat de Francesca Buta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre tipografie, poezii despre talent sau poezii despre numismatică
Aspecte de vrajă
noaptea se strecoară în cântec de greieri
pe cerul mirat stele dansează o polcă
din lanul de gânduri, tu poete să treieri
poemul cu grău... vis hipnotic de votcă.
să străbați exaltat ca luna universul
să întâlnești la porți lumini îngerești
la vernisaj de astre tu să prezinți versul
care îți amintește mereu să iubești.
știi iubirea de viață o imensă livadă
ramuri pline de rod se-apleacă la pământ
pelerini îl gustă sunt mirați să vadă
minuni care cresc pe hotarul sfânt.
rădăcina iubirii e o sacră plămadă
în adâncul glie se încălzește-n cânt.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire sau poezii despre dans
Scenarii optimiste
primăvara îmi oferă scenarii optimiste
am aruncat la ghenă amintirile triste
lumini angelice mă sărută pe tâmple
scriu oda bucuriei și vreau să se întâmple.
nu sunt arlechin și nici comediană
romantismul țâșnește ca o arteziană
inmuguresc ca brazii gândurile mărunte
și par atipici ghiocei pletele cărunte.
triluri de mierle mi-au pătruns în suflet
natura mă răsfață cu splendori prin umblet
au înflorit mușcatele-n fereastră
versul e desfătare-n rapsodia albastră.
din grădină-mi trimit semne mirifice magnolii
eu visez minuni pe canapeaua dintre fotolii.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre răsfăț sau poezii despre păr cărunt
Moment liric
se scurg în clepsidre picuri de vocale
versul prinde contur veselă că exist
printre litere bătătoresc o cale
pe unde înfloresc iriși de ametist.
mă energizez cu suc de portocale
urc pe un curcubeu cu spirit fantezist
se scurg în clepsidre picuri de vocale
versul prinde contur veselă că exist.
vinul de petrecere din argintii pocale
trezește extazul că să nu fiu trist
în piuă stelară strivesc nevricale
să nu slujesc cu gândul un anticrist.
se scurg în clepsidre picuri de vocale
versul prinde contur veselă că exist.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre portocale, poezii despre gânduri sau poezii despre flori
Versul ca un cântec printre nuferi
port slova în sânge în chintesență
mereu la Luceafărul gliei mă-nchin
la cenaclul nocturn fac prezență
ascult stelele cu versul divin.
port versul în nervură în celule
ușor ca fluturul ce mângâie flori
pe lacul cu nuferi zbor cu libelule
prin sufletul meu se perindă sori.
simt cum mă răsfață cerul albastru
spiritul meu se scaldă în culori
nu știu de urlete nici de dezastru
știu componenta magică de la viori.
cu versul meu am cucerit un astru
îmi așterne lumina departe de nori.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre lumină sau poezii despre vioară
Freamăt și neastâmpăr
iubirea completează distanța dintre mine și stele
pe aripi de vis noaptea plutesc în astral
se extinde cerul cu gândurile mele
sunt izvor de speranțe în timp magistral.
sunt sursă de cântec și de slovă mândră
o credință magică am dezvoltat în suflet
acopăr cearcăne, riduri cu farduri și pudră
transform în rapsodie și tăcere și urlet.
au ritmuri și culoare gândurile mele toate
Doamne mai dă-mi măcar o zi de fericire roz
freamăt ca o pădure cu ramuri complicate
ridicate spre cer prin talaș și rogoz.
port în buzunare doruri, amintiri înspicate
le transform minuni ca vrăjitorul din Oz.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ritm, poezii despre păduri sau poezii despre noapte
Podoabe de suflet
am strâns în suflet o seamă de podoabe
vise doruri versuri muzica și dansul
nu m-am lăsat sedusă de aparențe snoabe
strig pe un colț de rai să rezoneze glasul.
muntele fericirii îl străbate-un ecou
este conștiința mea transfigurată
cerul mi-a făcut cel mai frumos cadou
romantismul tandru cu aura rotată.
nu îmi pierd vremea cu speranțe deșarte
în lumea asta știu ce mi-e dat să fiu
doar versul inimii mă va duce departe
cerul m-a condamnat să fiu un candriu.
reflecții în lumină zâmbete să poarte
și-n ceas de relaxare câte-o odă să scriu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative
Freamăt nocturn
în norii albi se plămădește ploaia
în timp ce iubirea se naște din vis
lumini stelare-mi vizitează odaia,
sufletul treaz are geamul deschis.
luceferi mângâie cu mâini diafane
noaptea-i feerie cu splendori perfecte
licăre îngerești se-așează la icoane
structuri de rezistență cu azure efecte.
arborii freamătă ca versul nescris
luna veghează ca o mândră crăiasă
cu trena strălucindă cerne în Paradis
liniște și grație sacră, romanțioasă.
universul magic emoții mi-a transmis
în brațele iubirii viața e frumoasă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La cenaclu virtual
versul e icoana pe bolta retinei
jocul luminii ce răsfață destinul
lacrima care spală acreala vinei
bucuria zilei spumantă ca vinul.
dau totul din iubire pentru vers
trecutul plin de freamăt intrinsec
cu un poem înving timpul advers
la masa de scris multe ore petrec.
pe rețeaua virtuală stau la cenaclu
magici poeți sufletul mi-l alină
m-adăpostesc în slove ca-ntr-un habitaclu
cu azurul pe creștet mângâiere calină.
veșnicia mea e versul versatil
încadrat în univers cu elegant stil.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre trecut sau poezii despre ore
Epigrama
În primul vers te încălzește,
În versul doi te amețește,
În versul trei ea te răsfață,
Și-n versul patru te îngheață.
epigramă de George Budoi din Epigrame despre epigrame (decembrie 2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe epigrame despre versuri, epigrame despre poezie, epigrame despre răsfăț, epigrame despre gheață sau epigrame despre epigrame
Anahata
pe puterea dragostei mă reazem mereu
ea știe să ierte să adune minuni
să defrișeze drumuri către Dumnezeu
să se înconjoare doar cu oameni buni.
iubirea e lumina din carne și sânge
naște credință la o vârstă precoce
cu puterea ei dușmănia învinge
mereu împodobită cu podoabe baroce.
iubirea mă unește cu cerul și pământul
cunună de stele împletește pe tâmple
temperament suav domolește cuvântul
chakra inimii doar cu splendori se umple.
cântecul inimii îl răspândește vântul
îmi dezvoltă iubirea îmi aduce alintul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oameni buni
Freamăt la masa de scris
aștept să se întoarcă visele nomade
să picteze noaptea altarul cu îngeri
iubirea arzândă ctitorește arcade
peste focul ce arde regrete, înfrângeri.
flăcări de speranță ard gânduri uscate
golul din mintea mea se umple cu idei
am împletit cuvinte de stele fermecate
un romantism aparte curge din condei.
azi voi plăti facturi cu ultima cutumă
să nu rămân datoare nimănui
pe doruri se asterne praful de humă
unde dragoste este nici disperare nu-i.
se risipește freamătul la masa de scris
slove deschid cerul cu miracol promis
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre înfrângere, poezii despre promisiuni sau poezii despre prezent