Actualităţi istorice

Sub lumânări plăpânde şi gata să se stingă,
S-au scris istorii brave de cronicari cinstiţi,
Spunând tot adevărul lăsat să se distingă,
Dar asta-a fost odată, cum azi n-o să-ntâlniţi!

Căci astăzi autorii ce fabrică istorii
Adună numai fapte slujind partidul lor
Şi-amestecă-adevărul cu date peremptorii
Sub raze verzi sau roşii, nicicum de tricolor...

La fel cu-aceşti istorici ni-s azi politicienii...
De unde-apar grămadă, că-s mulţi în aceşti ani?
Patriotarzi cu-ambiţii ce vor s-apară genii -
Dar noi la toţi le spunem: "Nu faceţi nici doi bani!"

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă parlamentarilor...

Vezi, la oala cu smântână
Cum se-avântă azi, motanul?!
Vezi cum lună după lună,
Toacă bani parlamentarul?!

Vezi flămândul corb cum urlă
Împroşcând mereu injurii?!
Unde-i, unde-i caşcavalul?!
Liniştiţi... îl papă unii...

Vezi? Sunt vulpi pândind în coadă
O greşală, apoi sar...
Sar la gâtu oemnirii
Şi de nicăieri apar...

Toţi vor bani... lichizi... Ori poate
Vile mari în Cotroceni...
Vor maşini.... mulţi cai putere...
Dar teren la Ungureni?!

Opozanţi sau neam integru,
Pentru un ciolan mai mare,
S-au înscris acum vreo lună
La Europarlamentare.

Iar noi, piele doar... şi oase,
Nu avem servici, nici casă,
Poate nu avem ce pune
Pruncilor flămânzi la masă.

Ce ne pasă nouă dacă,
Vulpi sau corbi, ori porci sau lupi,
Cum i-a botezat poporul,
Dorm cu roiul lor în stupi?

Toate trec... Şi-n agonie
Este biet popor român,
Turmă păşunând lumina
Şi mereu fără stăpân...

Se va scrie în istorii
De istoria prezentă...
Biata naţie română
În durere penitentă!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă parlamentarilor...

Vezi, la oala cu smântână
Cum se-avântă azi, motanul?!
Vezi cum lună după lună,
Toacă bani parlamentarul?!

Vezi flămândul corb cum urlă
Împroşcând mereu injurii?!
Unde-i, unde-i caşcavalul?!
Liniştiţi... îl papă unii...

Vezi? Sunt vulpi pândind în coadă
O greşală, apoi sar...
Sar la gâtul omenirii
Şi de nicăieri apar...

Toţi vor bani... lichizi... Ori poate
Vile mari în Cotroceni...
Vor maşini.... mulţi cai putere...
Dar teren la Ungureni?!

Opozanţi sau neam integru,
Pentru un ciolan mai mare,
S-au înscris acum vreo lună
La Europarlamentare.

Iar noi, piele doar... şi oase,
Nu avem servici, nici casă,
Poate nu avem ce pune
Pruncilor flămânzi la masă.

Ce ne pasă nouă dacă,
Vulpi sau corbi, ori porci sau lupi,
Cum i-a botezat poporul,
Dorm cu roiul lor în stupi?

Toate trec... Şi-n agonie
Este biet popor român,
Turmă păşunând lumina
Şi mereu fără stăpân...

Se va scrie în istorii
De istoria prezentă...
Biata naţie română
În durere penitentă!

pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremuri noi

S-au schimbat atâtea-n lume, oamenii, la fel, şi ei,
Mi-amintesc, şi nu sunt glume, când eram noi tinerei,
Un flăcău, un oarecare, când la vatră s-a lăsat,
Era copt, om pe picioare... ce să mai! era bărbat ;

Prima toamnă cum găta de cules la razachie,
Omul se căpătuia cu vreo Leană sau Mărie,
Ca apoi, bun amorez, în micuţul lor cătun,
Era gata de botez chiar în postul de Crăciun,

Şi cu Leana, ori Măria, făcea casă şi copii,
N-avea treabă cu chiria, sau, la Visa, datorii,
Ajungând la patruş'cinci, vârsta când aproape toţi
Cumpărau din târg opinci la nepoate şi nepoţi....

S-au schimbat atâtea-n lume, oamenii, şi ei, la fel
Un flăcău, şi nu dau nume, fiind mulţi astăzi ca el,
Nu ştie ce-i căsnicie, de copii nu vă mai spui,
Când, o zi, la cătănie, nu a fost în viaţa lui,

În schimb, şade cu chirie, singurel, ani după ani,
Având doar o datorie... dar, nu pomenim de bani,
Nici de Leni, nici Mărioare, căci o frază e destul,
Un flăcău la vârstă mare nu-i bărbat, dar e mascul,

Şi de-abia când e sătul de spălat, gătit, călcat,
Şi prin casă, de fudul, zi de zi făcând curat,
Socotind că nu e drept slugă-n casa lui să fie,
Se decide, înţelept, să-şi găsească o soţie,

Însă după cununie, pân' să se acomodeze,
I se scoală pe chelie, sictirit, să divorţeze,
Căutând la disperare ca să scape de năpastă,
Şi tot din motive care... l-au făcut să-şi ia nevastă.

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua de Paşte

Toţi copiii azi se-mbracă
Cu ce au ei mai frumos,
Şi părinţilor le cântă,
Învierea lui Hristos.

Şi la masă, ciocnesc astăzi,
Toţi copiii cei cuminţi,
Ouă roşii şi pestriţe,
Cu iubiţii lor părinţi.

Toţi copiii azi sunt darnici,
Căci ei ştiu că lui Hristos,
Îi sunt dragi numai copiii
Cei cu sufletul milos.

Şi copiii buni la suflet,
Azi cu bucurie dau,
Cozonaci şi ouă roşii,
La copiii care n-au.

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idee abstractă - sau Adevărul

adevărul
unde-i oare
şi ce este pe pământ
e-o idee
un cuvânt
ce e adevărul oare
e-o privire mai abstractă
sau
ce este adevărul

mulţi
au căutat să-l prindă
în imagini şi-n idei
mâna
însăşi să-i întindă
încrezându-se în ei

adevăru însă
nu-i o umbră
nu-i un mit
o idee ce perturbă
tot ce-n suflet
s-a trezit

nu-i o floare
adevăru
s-o iei tu oricum voieşti
fermecat de gingăşia-i
s-o expui
azi în fereşti

dacă vrei
în adevăr
adevăru să-l pătrunzi
să ştii dar
că
adevărul
e-o Fiinţă
e un Duh
numai El are putere infinitu să-l supună
să-mpletească cu idei tot ce are aici suflare
El Cuvântul ce adună
tot
căci tot ce este
e a Lui lucrare

Creatorul
doar a spus
Eu sunt Calea şi-Adevărul
şi El este
chiar Isus
multora fiind El ţelul

doar Isus a îndrăznit
să susţină sus şi tare
pe pământ jos am venit
pentru om
să fiu salvare

doar Isus a susţinut
că El
este Adevărul
altul nimeni n-a-ndrăznit
căci Isus
rămâne ţelul

ca Isus nimeni n-a fost
să ajute omenirea
să-i ofere
aici rost
susţinând
că
e iubirea

adevărul
şi iubirea
se interpătrund
şi ne cer
neprihănirea
căci
cu toate se ascund
în Isus Hristos Mesia

El
e Adevărul Sfânt
e-a Lui
Dumnezeu Cuvânt
căci Lumina şi Adevărul

ni s-au dat
doar în Hristos
El e Viaţa şi Adevărul

acest lucru
Evanghelia-l susţine
cea mai scumpă carte ce s-a scris
vreodată pe pământ
căci a ei învăţătură
şi azi este în vigoare
inserată în Scriptură
şi-a ei
tainică valoare
nu e
de pe acest pământ
ci-i venită
din Cuvânt
Fiul Celui Prea Înalt
El
Salvarea omenirii
şi azi
încă prin credinţă

poezie de Ioan Daniel Bălan (27 februarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţară rară...

Ţară-n aur afundată,
Cu uraniu rar dotată
(De Sus binecuvântată),
Hoţii lumii toţi te-ar vrea,
O, Ţara mea!

Cine plaiu-ţi răscoleşte
Orice bogăţii găseşte.
Eşti frumoasă ca-n poveşti,
Splendoare eşti!

Codrii tăi, păduri vestite,
De topoare-ţi sunt rărite;
Mult petrol ţi-a fost furat,
Ce trist păcat!

Dealuri, munţi, câmpii mănoase,
Te-aşează-ntre ţări faimoase,
Dar... norocul ţi-e prea jos -
Şi ce folos!

Şi-n istorii-ai fost bogată,
De viteji mulţi apărată -
Toate-s scrise undeva...
Au fost cândva!

Din multe ţări de pe tapet,
Aveai industrii berechet.
Le caut şi azi un pic:
Ai... mai nimic!

Mamă Ţară, chiar iubită,
Azi de mulţi eşti părăsită.
Nu ştim de vor reveni,
Vor a trăi!

Ai noi lideri la cârmit,
Dar se-ntrec la jefuit,
Hoţii toţi se cred stăpâni:
Sat fără câini!

Dacă, Mamă-ţi schimbi cârmirea,
Va renaşte fericirea,
Şi-atunci iar vom fi din nou
POPOR EROU!

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare e nevoie de un medic în fiecare casă?

Chiar atât de mult din tot ce mâncăm, bem,
vorbim, auzim, facem sau ni se face
e doar o grămadă de Rahat?
Mă credeam mai breaz decât majoritatea celorlalţi oameni,
dar de fapt e vorba despre cine atrage mai puţine muşte...

Adevărul e că m-aţi pus pe mine şi pe toţi ceilalţi pentru o lună
într-o cuşcă fără duş sau săpun –
şi-aţi fi greu de convins
să recunoaşteţi diferenţa dintre noi.

Acelaşi lucru s-ar putea spune despre politicienii
blocaţi într-o bulă undeva pe Centura politicii
şi există puţină sau nicio diferenţă
privitor la lungimea sau extremele pe care le vor atinge
pentru a înşela sau trăda interesele ţării,
iar asta indiferent de orice afiliere la un partid sau altul.
Altfel spus, "Faceţi ce spunem noi... nu ce facem noi..."

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e, la noi, partidul?

Ce e, la noi, partidul? Ce-ntrebare!?
Este o gaşcă, să vă fiu pe plac,
Emancipată, pusă doar la frac,
Fără habar de ce este sudoare,

Dar nu vă spun ce mult el ne iubeşte,
Ne-ndeamnă să luăm pe săturate,
Fi'ndcă la noi, toţi suntem pe luate,
Căci balta, vorba aia, are peşte!

Ce e partidul? Haida că e tare!
Pe tot cuprinsul ţine monopol,
Plângându-se că are doar un pol...
Şi-l credem pe cuvântul de onoare;

Acum, din cercul nostru, fără pile,
Ieşim afar' în lume, de nebuni
Doar ca turişti, nici vorbă de căpşuni,
Departe-n Argentina sau în Chile,

Dar nimenea, nicicum nu vrea să plece
Prin alte locuri unde să muncească,
Partidul a decis, şi să trăiască!
Ridichea s-o frecăm oricât la rece,

Şi de va fi s-avem doar peşte crud
La cină sau dejun, tot îl iubim...
Din inimă, partid, îţi mulţumim,
Noi... pinguinii de la Polul Sud!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desfinţenie

E într-adevăr ea, lumea, astăzi ipocrită,
Sau doar poporul meu, ce nu-l mai recunosc,
Că-şi lasă peste tot parfum de sconcs drept mosc
Şi amar-migdal îl împrăştie cian... arde iperită?!

O fi fost tatăl meu un snob închipuit,
Că doar ştia bun-simţ, onoare, despre cinste,
Sau azi nu se mai poartă vechituri ariviste...
C-ai mei, cei noi, n-au trunchi... să şi le fi-altoit?!

Sunt toţi născuţi ciungi astăzi, că nu mai ştiu de mână,
Ce n-o mai dau de gaj, sau o întind alene
Şi judecăţi de-s puse, de dat cuvânt... mecene
S-au dus şi scris se uită, în schimb minţit e-arvună?!

E naţia mea-n peril, să fi pierdut virtute
Şi atâţia ce-a îngropat şi ce ni-s hrană-n holde
Să nu-mi mai dea schelet şi caracter drept solde...
Să fie ţara mea, încet, pe dispărute?

Şi dacă ar fi să piară, eu ce mă fac, cui sunt,
Că-s născut învechit, ca un străbun, pierdut
S-am sufletul cât ţara, ce-n el a încăput
Şi vreau să îmbătrânim toţi caşti, curaţi... cărunt!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luând firul istorii neamului nostru românesc, de când să au aşezat în Dacia, câţi şi mai câţi bărbaţi, cu tot feliul de vărtuţi strălucitori, am cunoaşte doară acum, deacă să ar fi aflat între români, din vreme în vreme, bărbaţi care să fie scris viaţa lor şi cu măestru condeiu împodobindu-le fapte şi înălţându-i după vrednicie, să îi fie trimis strănepoţilor viitori. La lipsa unòr ca aceşti autori, acum pre toate acele persoane luminate din căruntele veacuri, ceaţa uităciunii i-au acoperit. Puţine raze a mărimii lor, cu care vieţuind strălucea, au putut străbate la noi.

Ion Budai-Deleanu în Ţiganiada, Prolog (1800)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strofe pentru El

Deşi noi toţi îi suntem fraţi
Şi toţi îl ascultăm la fel -
Noi nu-i suntem decât argaţi,
Căci l-am ales stăpân pe El!...

Dar Eu, cum nu-i pot fi argat -
Deşi noi toţi suntem la fel -
De şorţul alb m-am dezbrăcat
Şi n-am mai ascultat de El...

Dar azi, când simt că se cuvine
Ca toţi să-l ascultăm la fel -
Deşi m-ascult numai pe mine,
Eu nu m-ascult decât prin El!...

poezie celebră de Ion Minulescu din Viaţa românească, nr. 6 (iunie 1937)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atentat la popor

Azi ţara mea a pierdut popor,
de azi noapte condamnat la moarte
de-o haită de tâlhari aparte...
ce vor ca tot să fie al lor!?

Şi haita toată îs infractori
ce prin minciuni i-a tot promis
poporului un trai de vis...
Mascaţi oneşti, din ce-s... orori!

Demult s-au adunat partid
scursuri abjecte de bandiţi
din nespălaţi, în preamăriţi
crescând... cum hoitu' umflat, putrid!

Toţi fără carte, huligani,
sau diplomaţi prin alţi parşivi
la fel de lepre... inventivi
şi-au reclădit moral... pe bani!...

... Bani luaţi din gura celor mulţi,
săraci, muncind din noapte-n noapte,
cei caşti, oneşti, cu multă carte
să ţină leneşii cu burţi?!?

Ciuma, cum mâzga, a invadat
tot Statul, demn de al său neam,
înhămând naţie cu ham,
s-o ducă-n hăţ... către mezat?!

Sunt spuma supei, de-aruncat,
mizeria, necomestibil,
sunt hoarda, sursa de oribil...
ce ne vor moarte... lor, regat!?

Ne-au făcut legi, făr' să dea seamă,
să fure ei nestingheriţi!
Cu barda au dat în necăjiţi,
să n-avem drept la ţara mamă!!!

Ne vor pe toţi, ca mine, afară,
să fie numai ei în hotar.
Pământul, patriei, de dar
şi-l vor doar lor... Bestia, fiară!!!

Câţi "proşti" om fi, cum ne cred ei,
dar mulţi, mai mulţi suntem şi, buni
să strângem cloaca de nebuni...
Să întemniţăm pe derbedei!!!

Cât încă avem patriotism,
mai ne iubim copii, părinţi,
să ne-adunăm şi muşchi şi minţi...
să jugulăm hoţi, cretinism!!!

Oh, Doamne, dă-ne Tu putere
s-aruncăm ochelari de cal
şi noi, poporul, ca un val
să nimicim zoaia de himere!!!...

... Să-i punem pe parşivi la zid,
la hoţi să le luăm ce-au furat!!!
Să fim, de ambiţii, dezlegat
popor din nou... El, nou partid!...

... Al celor mulţi, cu cultul legii
crescuţi toţi şapte ani de-acasă,
cât încă, Doamne, avem casă...
să stârpim hienele fărădelegii!

Să-i pedepsim, pentru popor!!!!!!!!

Să-i arză dracii-n iadul lor,
cu averi, să aibă foc s-aţâţe!
Tot neamul lor din lei, în mâţe
să-i îmblânzim... De nu, cu-omor!!!

Că morţii mei, străbuni, o vor,
căci criminalii... nu-s de-ai lor!!!

Of, ţara mea, al meu popor,
oh, drag ce-mi sunt, aş vrea să mor,
protest doar să rămân, un dor...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 februarie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde mai e Petre Ţuţea?

Pătimit-a el pentru popor
Vre-o 13 ani de închisoare
De Petre Ţuţea, astăzi în obor
Aproape nimeni, habar n-are.

Geniul său ştia prea bine
Credinţa-n Dumnezeu şi în popor,
De un deceniu l-am pierdut şi azi îmi vine
De Petre Ţuţea un mare dor.

În manualul de istorie
Speram c-am să-l găsesc,
Dar comuniştii fără glorie
Au considerat că-i nefiresc.

Nu spun că Păunescu nu merita,
Dar voi vreţi să-l scoateţi sfânt,
Iar de Ţuţea, o elită,
Nu mai scrieţi un cuvânt.

O să-l plângem noi românii
Azi sau mâine sau oricând,
Dar ca Petre Ţuţea, alte genii
N-o s-avem, noi, prea curând!

poezie de Călin Ciprian Cugerean
Adăugat de Calin Ciprian Cugerean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nou, La Mulţi Ani!

Mă rog eu, pentru voi, s-aveţi un an cu bani,
şi sănătate multă, pentru un LA MULŢI ANI!

Vă rog să fiţi aproape prietenilor fani,
să-i aveţi ca pe fraţi şi, acum... şi LA MULŢI ANI!

Îi rog pe cei ce uită de voi bogaţi, sărmani,
să-şi readucă aminte şi azi... şi LA MULŢI ANI!

Rugaţi-vă o secundă să fim din nou umani,
că aşa perpetuu OM fi, MAI MULŢI şi LA MULŢI ANI!

Să ne rugăm la morţi, noi, cei contemporani,
că aşa o zi şi alţii ne vor ura... LA MULŢI ANI!

Eu vă iubesc din pagini, de pe-alei cu castani,
din gând, ce vă însoţesc... de-mi uraţi LA MULŢI ANI!!!

Să fiţi etern iubiţi, iubind azi, "LA MULŢI ANI!"...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 decembrie 2016)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi, de ziua poeziei

Azi, de ziua poeziei
Vreau să scriu acest vers.
Nu ca lumea să mă ştie,
Nu am niciun interes.

Căci scriind o poezie
Nu devii bogat sau cu mulţi bani.
O poezie bună
Dăinuieşte peste ani.

Vă îndemn pe toţi cu bucurie,
Să fim mai înţelepţi.
Hai azi să recităm câte o poezie
Şi să-i slăvim pe poeţi.

poezie de Vladimir Potlog (21 martie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste

,, A fost odată ca niciodată...,,
aşa începe orice basm
cu feţi-frumoşi şi fete de-mpărat.
A fost odată ca niciodată
la un capăt de anotimp fermecat,
pe când nu se despărţeau încă apele de uscat,
au fost doar ei doi:
fiul si fata de împărat.
Şi se iubeau,
se iubeau infinit neapărat.
Cât se iubeau?
Un infinit, doi infiniţi, trei....
Opriţi! Ce faceţi? Socotiţi?
Aţi apucat iubirea lor de un capăt
şi-o faceţi ghem fără să ştiţi?
Am oprit numărătoarea la doi,
doi infiniţi amândoi.
Ea +(plus) infinit la un capăt de lume,
el -(minus) infinit la celălalt.
Pentru ei doi un anotimp se naşte rar
nici odată pe an măcar...
dar..
povestea lor nu are sfârşit.
Pentru că durează,
cât credeţi?
un infinit!

poezie de Mariana Pancu
Adăugat de Carla Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din suflet

Despre ce să scriu azi?..
Numai despre flori
Despre florile cu părul blond
Despre florile cu părul negru
Sau despre cele cu părul castaniu
Sau roşcat
Să scriu despre florile cu pistrui
N-am să le uit pe cele cu părul alb
Chiar dacă îşi ascund culoarea sub alte culori

Să scriu despre ochii lor
Albaştri, verzi, căprii
Ruginii ca toamna
Albaştri ca cerul, sau poate ca marea
Verzi ca primăvara
Sau poate.. nu ştiu...
Mă înnebuneşte culoarea ochilor de flori

Să scriu despre primăvara asta
Despre ziua asta...
Despre ziua florilor
Care acum poate îşi servesc cafeaua
Să scriu despre florile care poate au uitat
Că azi au înflorit altfel
Că azi parfumul lor e de nouă ori
Mai primăvăratec, mai ameţitor

Să scriu despre florile rătăcite
Care nu au glastra şi nici grădina lor

Şi ce aş putea scrie?
Nu vreau să le ud cu lacrimi
Vreau să le ud doar cu rouă
Din raze calde
De soare, de lună, de stele senine
Raze de speranţe încolăcite pe structura lor

Şi iată că am scris
Din suflet şi din inima mea bolnavă de dragostea lor

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi ochi albaştri am iubit

Doi ochi albaştri am iubit,
Atât de mult îndrăgostit,
Dar am uitat răpit de ei,
Dacă au fost chiar ochii tăi?
Dacă au fost chiar ochii tăi?

Acum îi caut tot mai mult,
Căci mi-au plăcut atât de mult,
Atât de grav rănit de ei,
Azi i-ai ascuns de ochii mei...
Azi i-ai ascuns de ochii mei...

Doi ochi albaştri am iubit,
Dar oarecum mă simt silit,
Să spun abia de îndrăznesc:
Căci astăzi încă le iubesc!..
Căci astăzi încă le iubesc!..

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturia scrisă

Eu văd şi cred că fiinţa ta senină
S-a-nchis de multe suferinţi trăite
Şi arde-ascuns în jaruri de lumină
Şi-n mistuirea ta pot fi şi eu de vină,
C-am fost inert la jertfele-ţi tacite.

Dar azi sunt umbra simţurilor tale
Şi vin să te înalţ fără zăbavă,
C-am fost sortit să te-ntâlnesc în cale
Să te ridic pe tronuri triumfale,
Să fii regina mea de-aprinsă slavă...

Şi-astfel mi-ai devenit stăpână mie,
Iubindu-mă cum te iubesc şi eu,
Căci veşniciei i-ai pus temelie
Atuncea când mi-ai scris pe o hârtie:
"În veci voi fi a ta, stăpânul meu!"

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată

A fost odată ca niciodată,
Dar cred că n-o să mai fie.
Pe când bunica era fată,
Nu se ştia de bogăţie.

N-avea nici haine fel de fel.
N-avea palat, nici termopane.
Nici bani n-avea, nici mobilier...
Doar o căsuţă cu obloane!

Avea o casă bătrânească
De la străbunii ei rămasă.
Că singurei cu truda lor
Şi-au făurit un cuibuşor.

Desigur, tot satul i-a ajutat.
C-aşa era pe acea vreme.
Vecini, cumetri şi cumnaţi,
Moşnegi şi babe, şi vădane.

Amestecau lut, pleavă, apă.
Apoi oamenii îl călcau.
Şi se numea aceasta,, clacă''-
Căci între ei se ajutau!

Şi tot cu claca au clădit-o.
La fel au şi acoperit-o.
În alb pereţii au văruit
Şi era bine de trăit!

Aveau lejancă mare în casă-
Mobila cea mai preţioasă.
Pe ea dormeau copiii cu bunica,
Iar lângă ei torcea pisica.

Aveau mereu coteţul plin
Cu cocoşei şi cu găini.
Iar în ocol-văcuţă, purcei, cârlani...
Aveau gospodărie-aşa ca la ţărani.

Şi masa mereu le era plină
Cu măliguţă, lapte, brânză şi smântână,
Jumări şi murături aveau-
De foame, iată nu mureau!

Chiar de purtau haina cârpită,
Dar era lumea fe-ri-ci-tă!
Şi chiar dacă munceau din greu,
Îi mulţumeau lui Dumnezeu:

Că au sare, că au pâine,
Că au mamă cui îi spune!
Că au fraţi, că au surori,
Că au în grădină flori...

Dar azi? Nu fie cu bănat,
Lumea tare s-a schimbat.
Avem de toate: condiţii şi tehnologie...
Dar nu avem esenţialul-Omenie!

Azi mulţi au profesii, studii, intelect...
Dar din păcate, duc lipsă de stimă şi respect!
De aceea, dacă aş putea,
Timpul înapoi l-aş da!

poezie de Natalia Mazilu Miron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!